de Isac Mihai | ian. 29, 2019 | Balcani, Info Militar, România, Știri, Turcia
F-16, popular în Balcani
Parlamentul bulgar a aprobat recent planul guvernului de la Sofia de a începe tratativele cu SUA pentru achiziţionarea a opt avioane multirol F-16, în vederea înlocuirii flotei de aparate de producţie sovietică MiG-29 şi îmbunătăţirii respectării standardelor NATO, informează Reuters, citat de agenția KARADENIZ PRESS. În favoarea acestui plan al guvernului de centru-dreapta condus de Boiko Borisov au votat aproximativ 130 de parlamentari, în timp ce 84 s-au pronunţat împotrivă, aceştia din urmă acuzând executivul de încălcarea regulilor privind organizarea licitaţiilor.
Contractul pentru achiziţionarea avioanelor F-16V Block 70, produse de compania Lockheed Martin, se ridică la valoarea de 1,8 miliarde leva (1,05 miliarde dolari), aceasta fiind cea mai mare achiziţie făcută de armata bulgară după căderea regimului comunist, în urmă cu aproape 30 de ani. În regiunea balcanică, F-16 se regăsesc și în alte armate NATO, precum Grecia, Turcia și România.
Licitație contestată
La licitaţie au mai participat compania suedeză Saab, ce produce avioane Gripen, şi Italia, ce are în dotare avioane Eurofighters pe care doreşte să le vândă pentru a-şi moderniza flota aeriană militară. Rezultatul licitatiei a nemulțumit concurenții, care au amenințat cu declanșarea procedurilor de contestare juridică.
Ministrul apărării bulgar, ultranaționalistul Krasimir Karakacianov a estimat că negocierile cu SUA vor dura circa patru luni, prima rundă urmând să aibă loc la Bruxelles în luna februarie 2019. ”De acum înainte există multe chestiuni pe care trebuie să le clarificăm – date de livrare, service, asigurarea pieselor de schimb”, a spus Karakacianov.
Votul din parlamentul bulgar a fost salutat de partea americană. ”Ambasada SUA salută decizia de astăzi a Adunării Naţionale a Bulgariei de a începe negocierile pentru achiziţionarea de noi aparate F-16 Block 70 de la Lockheed Martin. Aşteptăm cu nerăbdare să continuăm consolidarea parteneriatului nostru strategic cu aliatul nostru Bulgaria”, a menţionat ambasada SUA la Sofia.
Israel, blocat de SUA
Israelul nu va putea vinde Croaţiei avioane de vânătoare F-16, din cauză că Statele Unite nu aprobă tranzacţia, a declarat anterior ministrul croat al apărării, Damir Krsticevic, citat de Reuters.
Croaţia a decis anul trecut să îşi modernizeze forţele aeriene şi a optat pentru 12 avioane F-16 recondiţionate. Premierul Andrej Plenkovic a afirmat săptămâna aceasta că nu va accepta nicio altă înţelegere decât cea cu Israelul, la care s-a ajuns în martie anul trecut.
Presa croată, preluată de Reuters, a susţinut că problema a apărut la modernizarea avioanelor cu ajutorul tehnologiei israeliene. Firmele americane din domeniul apărării nu ar mai fi obţinut niciun profit din recondiţionare şi service.
Oficiali israelieni şi croaţi au afirmat că guvernul de la Zagreb nu are nicio răspundere pentru eşecul achiziţiei şi au refuzat să comenteze motivele pentru care Washingtonul s-a opus.
„Contractul de cumpărare a avioanelor nu a fost semnat, aşa că nu există nicio pierdere financiară pentru buget”, a spus Plenkovic într-o şedinţă a guvernului. El a adăugat că Croaţia nu a reununţat la intenţia se a-şi moderniza forţele aeriene. Nu este clar dacă se va relua procedura de licitaţie, arată Reuters. Israelul obţinuse contractul în valoare de 500 de milioane de dolari concurând cu ofertele altor ţări; principala concurentă a fost Suedia, cu avioane Gripen noi, produse de SAAB, la un preţ mult mai ridicat.
În prezent, Croaţia – membră NATO din 2009 – dispune de un escadron de MiG-21, din care sunt operaţionale doar trei avioane. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 29, 2019 | Info Militar, Intelligence, România, Știri
Șeful-Statului-Major-al-Apărării-SMAp-generalul-Nicolae-Ciucă-contestat-juridic
Curtea de Apel Bucureşti dezbate azi primul termen al procesului în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării (SMAp), generalul Nicolae Ciucă, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. MApN a depus acţiunea la Curtea de Apel Bucureşti la data de 11 ianuarie şi are ca obiect „anulare act administrativ+suspendare dec. nr.1331/28.12.2018”.
Mass-media de la București a speculat faptul că lupta juridică pentru șefia Statului Major român al Apărării se dă pentru controlul politic asupra procedurii de acordare a unor importante contracte pentru înzestrarea forțelor armate, inclusiv un contrac de 1,6 miliarde pentru achziționarea a patru corvete multifuncționale pentru flota militară.
Iohannis vs. MApN
Ministerul Apărării de la București are calitatea de reclamant, iar Klaus Iohannis şi Administraţia Prezidenţială au calitatea de pârât, mai menționează sursele citate.
Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat un decret prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.
Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018. Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia ‘Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'”.
Bătălia pe precedente
Oficialii MApN invocau un precedent juridic în materie, arătând că preşedintele României a prelungit mandatul şefului Statului Major General în anul 2010, prin decretul nr. 882, având în vedere propunerea ministrului Apărării şi avizul prim-ministrului.
În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.
Pe 14 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a calificat drept un demers „inoportun” şi „riscant” contestarea în contencios a decretului privind prelungirea mandatului generalului Nicolae Ciucă la şefia Statului Major al Apărării. Preşedintele a adăugat că „pur şi simplu” propunerea ministrului Apărării a fost „nelegală”. „Propunerea ministrului a fost pur şi simplu nelegală, iar o propunere pentru şeful Armatei a lipsit pur şi simplu. Faptul că se adresează acum în contencios cu ierarhia militară mi se pare un demers inoportun, riscant. Generalul Ciucă este o persoană foarte respectată şi cu o poziţie importantă şi în cadrul preşedinţiei noastre şi în structurile militare europene şi în structurile militare NATO. Ce va gândi un înalt responsabil, de exemplu, din armata unei ţări cu care suntem aliaţi dacă află că ministrul Apărării merge în contencios să-şi conteste propriul şef al Armatei? Nişte acţiuni prost gândite de tip PSD-ist”, a susţinut preşedintele.
Posibilul model al corvetelor multifuncționale pentru flota română
Licitație suspendată
Compania Damen a precizat anterior că până în prezent nu a primit informaţii oficiale de la autorităţile române privind suspendarea licitaţiei de corvete multifuncţionale.
„Până la acest moment, nu au fost primite informaţii oficiale de la autorităţile române privind suspendarea licitaţiei. Acest lucru va întârzia şi mai mult întregul program de reînnoire a flotei navale române. Aşteptăm comunicarea ulterioară din partea autorităţilor române privind licitaţia şi despre această suspendare. Suntem disponibili pentru clarificări suplimentare, iar Damen va coopera pe deplin şi în mod transparent cu autorităţile române în această chestiune, dacă ni se va cere. Susţinem pe deplin autorităţile române în desfăşurarea investigaţiei privind informaţiile prezentate în mod repetat de o parte a presei româneşti şi care ar putea fi considerate confidenţiale. Înţelegem necesitatea unor proceduri de verificare şi sprijinim în totalitate autorităţile române, reafirmând că oferta Damen respectă cu stricteţe procedurile de licitaţie şi normele în vigoare”, precizează compania Damien, favorită pentru câștigarea contractului, într-un comunicat transmis mass-media.
În context, Damen subliniază „că oferta sa este pe deplin conformă cu întregul program de reînnoire a flotei Forţelor Navale Române”. „Suntem încrezători în experienţa noastră vastă în cadrul Şantierului naval Damen Galaţi”, se mai arată în comunicatul citat.
Parchetul militar sesizat
Anterior, MApN anunţa că secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, i-a adus la cunoştinţă ministrului Apărării, Gabriel Leş, că a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în legătură cu derularea programului de înzestrare cu corvete, procedura fiind suspendată. „Secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziţie aferentă Programului de înzestrare esenţial ‘Corvetă multifuncţională’, a prezentat ministrului Apărării Naţionale un raport de informare cu privire la acest subiect. Astfel, secretarul de stat a adus la cunoştinţă faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate în ceea ce priveşte Programul de înzestrare esenţial ‘Corvetă multifuncţională'”, preciza un comunicat al MApN.
Conform ministerului, procedura de achiziţionare a corvetelor a fost suspendată. „Având în vedere acest aspect, precum şi faptul că, la această dată, există un litigiu pe rolul Curţii de Apel Constanţa prin care Şantierul Naval Constanţa SA, ca parte la ‘Asocierea dintre Naval Grup Franţa şi Şantierul Naval Constanţa SA’, solicită ‘anularea în tot a HG nr. 48/ 2018’, act normativ care fundamentează derularea procedurii mai sus amintite, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, a informat cu privire la suspendarea procedurii de achiziţie, până la clarificarea aspectelor semnalate”, afirma comunicatul MApN. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 28, 2019 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Arabia Saudita, sub tirul diplomatic al comunitatii internationale
Agnes Callamard, raportorul special al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, a declarat că va călători în Turcia, săptămâna viitoare, unde va conduce o anchetă independentă şi internaţională” privind uciderea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, relatează site-ul postului CNBC, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Callamard a declarat pentru Reuters că, în cadrul vizitei, care va avea loc în perioada 28 ianuarie – 3 februarie, va evalua măsurile adoptate de Guvernul de la Ankara pentru a răspunde asasinării lui Khashogii în consulatul saudit de la Istanbul.
„Informaţiile găsite şi recomandările mele vor fi transmise Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, în cadrul sesiunii din iunie 2019”, a declarat aceasta.
Reamintim că Khashoggi, jurnalist la Washington Post, care a devenit critic al moştenitorului coroanei saudite, a fost văzut pentru ultima dată când a intrat în consulatul saudit de la Istanbul la 2 octombrie. Serviciile de securitate americane consideră că bin Salman a ordonat o operaţiune pentru a-l ucide pe Khashoggi.
Presiuni turce
Turcia pregăteşte lansarea unei anchete internaţionale cu privire la asasinarea ziaristului saudit Jamal Khashoggi şi va lua noi măsuri în acest sens zilele următoare, a afirmat recent ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, citat de media publice turce, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Şeful diplomaţiei turce a declarat într-un discurs că unele ţări occidentale încearcă să acopere asasinarea lui Khashoggi şi a precizat că Ankara a făcut pregătiri pentru a lansa o anchetă internaţională cu privire la această crimă, a relatat agenţia Anadolu.
„Unele ţări occidentale încearcă să muşamalizeze acest caz. Eu ştiu de ce. Ştim şi vedem ce târguri se fac. Vedem cum cei care vorbesc despre libertatea presei ascund totul sub preş după ce au văzut bani”, a fost citat ministrul de externe turc. „Dar noi vom merge până la capăt. Facem pregătiri pentru o anchetă internaţională în zilele care vin şi vom lua măsurile necesare”, a adăugat el.
Turcia a declarat iniţial că nu doreşte o anchetă internaţională, preferând cooperarea directă cu autorităţile saudite. Ancheta desfăşurată în comun cu oficiali saudiţi şi în cadrul căreia au avut loc percheziţii la consulatul saudit din Istanbul, la reşedinţa consulului şi în alte locuri nu a permis până acum să se afle ce s-a întâmplat cu trupul neînsufleţit al ziaristului. O serie de analiști politici consideră că regimul Erdogan nu are niciun interes real pentru identificarea ucigașilor, dorind să obțină cât mai multe concesii din partea Arabiei Saudite, inclusiv în dosarul sirian.
Operațiune de spionaj
Serviciile secrete saudite probabil au accesat ilegal mesaje telefonice pentru a afla informaţii despre jurnalistul disident Jamal Khashoggi, situaţie care a facilitat organizarea complotului de asasinare, afirmă surse citate de CNN. Jamal Khashoggi probabil a crezut că mesajele pe care i le trimitea disidentului Omar Abdulaziz erau confidenţiale, dat fiind că erau trimise prin aplicaţia WhatsApp. În realitate, erau compromise, la fel ca restul aplicaţiilor telefonului lui Abdulaziz, care se pare că ar fi fost afectat de sistemul de spionaj Pegasus.
Abdulaziz a decis să îi acţioneze în judecată pe producătorii softului Pegasus, compania cibernetică israeliană NSO Group, pe care o acuză de încălcarea reglementărilor internaţionale prin trimiterea aplicaţiei unor regimuri opresive. NSO a negat orice implicare în moartea lui Jamal Khashoggi, insistând că software-ul este folosit „doar pentru combaterea terorismului şi a infracţionalităţii”.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, santajeaza Arabia Saudita
Acuzații dure
Compania israeliană a fost catalogată drept „cel mai rău din ce este mai rău” de către activistul pentru transparenţă Edward Snowden. „În lumea actuală, NSO Group este, din dovezile pe care le avem, cel mai rău din ce este mai rău din cauza vânzării acestor instrumente de sustragere a informaţiilor, utilizate pentru încălcarea drepturilor omului în cazul disidenţilor, liderilor opoziţiei şi activiştilor”, a declarat Snowden în noiembrie 2018.
Expertul în securitate cibernetică Michael Shaulov a lansat o firmă de profil în anul 2010, ca parte a reacţiei la ameninţările reprezentate de softul Pegasus. „Chiar şi când NSO Group vinde softul unei agenţii guvernamentale de securitate, în cazul în care angajaţii acesteia vor să vizeze ţinte ilegitime, NSO nu mai are niciun control. Nu pot opri acest lucru”, explică el. „Dacă Apple sau Google nu remediază problema acestui soft, vulnerabilitatea poate persista mulţi ani, iar NSO poate continua să vândă un soft care infectează telefoane”, a explicat Shaulov.
Specialiştii firmei Citizen Lab, cu sediul, în oraşul canadian Toronto, au depistat utilizarea softului Pegasus în 45 de ţări, unde ar putea fi efectuate „operaţiuni de monitorizare”.
Pegasus, pericol mondial
Softul, care se instalează în smartphone-uri printr-un click pe un mesaj fals, oferă acces total la aplicaţiile telefonului – date, mesaje, coordonate GPS. În cazul lui Jamal Khashoggi, specialiştii Citizen Lab afirmă că i-a fost trimis un mesaj lui Abdulaziz sub forma unei actualizări la un soft comandat. În acest fel, telefonul lui Abdulaziz a fost infectat cu Pegasus, oferindu-le atacatorilor acces la conversaţiile zilnice cu Jamal Khashoggi.
Cazul jurnalistului disident Jamal Khashoggi, asasinat în Consulatul Arabiei Saudite din oraşul turc Istanbul, a generat critici vehemente la nivel internaţional. Canada, Franţa, Statele Unite şi Germania au introdus sancţiuni punctuale contra Arabiei Saudite după moartea jurnalistului.
Jamal Khashoggi a dispărut pe 2 octombrie 2018 în Consulatul Arabiei Saudite din oraşul turc Istanbul. Arabia Saudită a admis că editorialistul cotidianului The Washington Post a fost ucis, încercând să atribuie crima unor agenţi care au acţionat pe cont propriu. Dovezile existente sugerează că prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a coordonat operaţiunea de asasinare a jurnalistului disident Jamal Khashoggi, iar teoria conform căreia autorii ar fi militari indisciplinaţi este o „ficţiune”, a afirmat sir John Sawers, un fost director al Serviciului britanic de informaţii externe (MI6).
Cutremur politic
Arabia Saudită a negat că prinţul moştenitor saudit ar fi implicat în acest complot, iar preşedintele SUA, Donald Trump, a cerut clarificări din partea Arabiei Saudite în acest caz.
Regele Salman bin Abdulaziz a emis recent un decret care prevede o amplă remaniere a Guvernului Arabiei Saudite, pe fondul criticilor generate de asasinarea jurnalistului disident Jamal Khashoggi, dar decizia pare să consolideze poziţia controversatului prinţ moştenitor Mohammed bin Salman.
Decretul regal prevede schimbarea ministrului saudit de Externe şi restructurarea Consiliului Suprem de la Riyad, care are atribuţii în materie de securitate. Consiliul Suprem este condus de prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, care este viceprim-ministru şi ministru al Apărării, dar prerogativele acestuia nu sunt afectate, informează agenţia Associated Press.
Schimbările par să consolideze controlul prinţului Mohammed bin Salman asupra puterii, în contextul în care au fost numiţi în funcţii de consilieri membri ai familiei regale consideraţi apropiaţi de el. Decretul de remaniere probabil semnalează eforturi de a demonstra că au loc schimbări politice la Riyad, după ce Senatul SUA a adoptat o rezoluţie în care sunt formulate suspiciuni că prinţul moştenitor Mohammed bin Salman este implicat în asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în Consulatul saudit din oraşul turc Istanbul.
Ministrul saudit de Externe, Adel al-Jubeir, a fost înlocuit cu Ibrahim al-Assaf. Al-Jubeir va fi secretar de stat în Ministerul de Externe. Musaed al-Aiban a fost numit consilier pe probleme de securitate al prinţului Mohammed bin Salman, iar Awwad al-Awwad va fi consilier la Curtea regală. Khalid al-Harbi va deţine funcţia de director al Serviciului general de securitate. Turki al-Sheikh, un apropiat al prinţului moştenitor, a fost înlocuit din funcţia de şef al Autorităţii pentru Sport cu prinţul Abdulaziz bin Turki al-Faisal.
ONU vrea sa faca lumina in acest an
Avertismente ruse
Administraţia Vladimir Putin a avertizat Statele Unite să evite orice efort de influenţare a succesiunii la tron în Arabia Saudită, exprimând susţinere pentru controversatul prinţ moştenitor Mohammed bin Salman, suspectat de implicare în asasinarea jurnalistului disident Jamal Khashoggi. Mihail Bogdanov, adjunct al ministrului rus de Externe şi emisar în Orientul Mijlociu al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a afirmat că prinţul Mohammed bin Salman are tot dreptul de a-i succeda regelui Salman bin Abdulaziz, în vârstă de 82 de ani. „Sigur că ne opunem ingerinţelor. Poporul saudit şi conducerea trebuie să decidă asupra acestor chestiuni. Regele a luat o decizie şi nu îmi pot imagina pe ce temei cineva din America se poate amesteca într-o astfel de problemă şi poate stabili cine ar trebui să conducă Arabia Saudită acum sau în viitor. Este o problemă internă a Arabiei Saudite”, a declarat Mihail Bogdanov, potrivit agenţiei de presă Bloomberg. Întrebat dacă prinţul Mohammed bin Salman are dreptul de a-i succeda tatălui său, Mihail Bogdanov a precizat: „Desigur. Totul a fost decis, este absolut clar. Noi suntem în contact cu saudiţii şi nu vedem nicio sursă de preocupare în acest lucru”.
Lideri ai Congresului SUA i-au atribuit prinţului moştenitor Mohammed bin Salman ordinul de asasinare a jurnalistului disident Jamal Khashoggi în Consulatul saudit din oraşul turc Istanbul, argumentând că Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a ajuns la aceeaşi concluzie.
Pedeapsa cu moartea
Un procuror saudit a cerut pedeapsa cu moartea pentru cinci din cei 11 suspecţi în cazul asasinării jurnalistului Jamal Khashoggi, care a dispărut după ce a intrat în consulatul saudit de la Istanbul la 2 octombrie, a relatat recent presa din Arabia Saudită, informează Reuters şi The Guardian.
Agenţia naţională de ştiri din Arabia Saudită nu a oferit numele suspecţilor. Cu toate acestea, într-un comunicat emis de procurori se arată că aceştia au trimis de asemenea o cerere în Turcia pentru a obţine dovezile deţinute de Ankara. „Nu a fost primit încă un răspuns, iar biroul procurorului public încă aşteaptă pentru un răspuns”, se mai arată în comunicat.
Oficialii din Turcia nu au oferit încă declaraţii. Aceştia au declarat anterior că au oferit deja dovezile găsite autorităţilor saudite. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 28, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Principal, Ucraina, Uncategorized @ro
Papa-Francisc-este-asteptat-la-Kiev
Administrația Prezidențială de la Kiev a demarat o nouă rundă de negocieri cu administrația de la Vatican pentru organizarea unei vizite oficiale a Papei Francisc în Ucraina pe parcursul anului 2019, relatează surse politice de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Anterior, actualul președinte al fostei republici sovietice, Petro Poroșenko, și-a exprimat întregul său sprijin față de o astfel de vizită, demersurile sale beneficiind de susținerea majorității liderilor religioși din Ucraina, precum Sviatoslav Șevciuc, arhiepiscop major de Kiev-Halici și întâistătător al Bisericii Greco-Catolice Ucrainene, și Epifanie Dumenko, liderul controversatei Biserici Ortodoxe Ucrainene, structură care a primit recent autocefalia din partea Patriarhiei Ecumenice, decizie condamnată de Patriarhia Ortodoxă Rusă, care consideră Ucraina drept teritoriul său canonic.
Diplomație secretă
Pentru negocierea acestei vizite, consilierul prezidențial din administrația Poroșenko, Rostislav Pavlenko, a efectuat mai multe vizite la Vatican pentru stabilirea programului vizitei și a întrevederilor cu oficiali ucraineni, au mai declarat sursele citate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS. Pavlenko a propus administrației papale o vizită cu o durată de minim 4 zile, timp în care Papa Francisc să se deplaseze în vestul Ucrainei, mai ales în orașul Lviv, regiune unde Biserica Greco-Catolică din Ucraina este cel mai bine reprezentată, precum și în capitala Kiev. Partea ucraineană mai dorește ca Papa Francisc să viziteze și regiunea Donbass și zona de delimitare administrativă dintre Ucraina continentală și peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă, pentru a puncta susținerea fără rezerve a integrității teritoriale de către capul Bisericii Romano-Catolice.
Președintele Petro Poroșenko, care a beneficiat enorm în anul electoral 2019 de acordarea autocefaliei (independenței) pentru o biserică ortodoxă a Ucrainei, se află de câțiva ani într-o adevărată ofensivă menită să îi asigure sprijinul puternicei Biserici Greco-Catolice Ucrainene în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2019. El a remis o invitație oficială pentru Papa Francisc încă din anul 2015, pe fondul intensificării războiului din Estul Ucrainei. Liderii politici de la Kiev au susținut în permanență faptul că autocefalia bisericii ortodoxe ucrainene este necesară pentru a înlătura complet influența politică rusă din Ucraina. Clericii Patriarhiei Ruse din Ucraina sunt acuzați frecvent că susțin politica Kremlinului față de Ucraina.
Recunoaștere papală
Vaticanul a recunoscut Biserica Ortodoxă a Ucrainei în frunte cu întîistătătorul acesteia, mitropolitul Epifanie, consideră arhiepiscopul Evstratie Zorea, înalt oficial în cadrul noii biserici, într-o declarație pentru KARADENIZ PRESS. Acesta a menționat că în data de 17 decembrie 2018, portalul oficial de știri al Vaticanului a anunțat alegerea Mitropolitului Epifanie în calitate de întîistătător al Bisericii Ortodoxe autocefale a Ucrainei.
„De fapt, acesta este un semn că, în conformitate cu ordinea dialogului ecumenic cu bisericile ortodoxe, datorită recunoașterii canonice a Bisericii Ucrainene și a mitropolitului său de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, această biserică devine pentru Vatican subiect de drept, o veste foarte dureroasă pentru Patriarhia Moscovei şi una foarte foarte semnificativă pentru întreaga lume creștină”, a menționat el. Zorea a remarcat că nu există o unitate euharistică între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă, iar oficial Biserica Catolică nu face niciun fel de act de recunoaștere a autocefaliei bisericii, totodată, „răspândirea acestei știri oficiale este un semnal pentru toți acei, care încă mai au îndoieli, inclusiv în rîndul bisericilor locale: diplomația Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol, a cîștigat în faţa eforturilor Moscovei”.
La rândul său, într-un interviu acordat anterior mass-media din Ucraina, patriarhul greco-catolic Sviatoslav Șevciuk a afirmat că “există deja o înțelegere între mitropolitul Kievului Epifanie și Biserica greco-catolică ucraineană, cu privire la nivelurile lor de cooperare”.
Analiștii consideră că această largă susținere din partea Vaticanului duce implicit și la obținerea de sprijin politic din partea majorității statelor membre UE și nu numai.
Ucraina, un butoi cu pulbere religios
Francisc și Ucraina
Liderul Bisericii Catolice, Papa Francisc, în vârstă de 82 de ani, s-a născut Jorge Mario Bergoglio, în 1936 în Argentina. Ales papă în data de 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.
Actualul papă are o relație deosebită cu greco-catolicismul ucrainean, unul din formatorii spirituali ai lui Bergoglio fiind preotul greco-catolic Ștefan Czmil, refugiat din Ucraina și unul din liderii diasporei ucrainene sud-americane, care l-a inițiat în spiritualitatea creștină răsăriteană. Intrat în 1958 în calitate de novice în ordinul iezuit, actualul papă este recunoscut în mediile academice catolice drept o autoritate în ceea ce privește relația dintre Vatican și bisericile greco-catolice.
Hirotonit preot în data de 13 decembrie 1969, papa Francisc s-a făcut remarcat prin bunele relații avute cu diasporele greco-catolice din Ucraina, România, care și-au găsit refugiul în Argentina .
În anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires. Consacrarea sa episcopală a avut loc în data de 27 iunie 1992. În data de 28 februarie 1998 a devenit arhiepiscop de Buenos Aires. La 6 noiembrie 1998 i-a fost încredințată suplimentar jurisdicția episcopală asupra credincioșilor de rit bizantin din Argentina, inclusiv a celor aparținând Bisericii Române Unite cu Roma. Între 2009-2011 episcop al ucrainienilor catolici din Argentina a fost Sviatoslav Șevciuc, actualul arhiepiscop de Kiev-Halici.
Conform mass-media și mărturiilor unor apropiați, între cei doi există o prietenie de lungă durată, pe care liderii Bisericii Greco-Catolice din Ucraina speră să o folosească pentru consolidarea poziției în interiorul lumii catolice și în Ucraina.
Papa și ortodoxia
Între papa Francisc și patriarhul Bartolomeu I există o tradiție a colaborării, patriarhul ortodox de Constantinopole fiind rpezent la slujba de inaugurare a pontificatului său din martie 2013. Prezența patriarhului de Constantinopol a constituit o premieră pentru epoca modernă, trezind puternici critici din partea unor ierarhi ortodocși, mai ales ruși.
În data de 25 mai 2014, la 50 de ani de la întâlnirea istorică dintre patriarhul Athenagoras și papa Paul al VI-lea la Ierusalim, papa Francisc s-a întâlnit, tot la Ierusalim, cu patriarhul Bartolomeu.
Diplomația papală a mai înregistrat o victorie când în data de 12 februarie 2016, Papa Francisc a avut o întâlnire cu Patriarhul Kiril I al Moscovei, în Havana, capitala Cubei, în urma căreia au semnat o declarație comună, cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi își exprimă speranța că această întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici și ortodocși, intensificate de conflictul din Ucraina. În pofida acestei întâlniri istorice, patriarhul rus Kirill nu a acceptat organizarea unei vizite a papei Francisc în Federația Rusă, opunându-se permanent vizitelor acestuia în spațiul CSI, considerat la Moscova drept domeniu canonic al Patriarhiei Ortodoxe Ruse.
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, ingrijorat de alegerile prezidentiale
Sprijin occidental
Autocefalia bisericii ucrainene a fost susținută de majoritatea statelor occidentale, inclusiv de către Departamentul de Stat al SUA. „Statele Unite susțin cu hotărâre libertatea religioasă, inclusiv libertatea membrilor unui grup de a-și guverna religia în conformitate cu propriile credințe, pe care sunt liberi să le practice fără interferența guvernamentală. Statele Unite respectă posibilitatea liderilor religioși și credincioșilor din Ucraina de a-și urma autocefalia, în conformitatea cu credințele lor. Îl respectăm pe Patriarhul Ecumenic ca pe o voce a toleranței religioase și a dialogului între credințe”, se precizează în declarație.
„Statele Unite mențin o susținere fermă pentru Ucraina și integritatea sa teritorială în fața agresiunii rusești din Estul Ucrainei și a ocupației rusești a Crimeii. De asemenea, susținem Ucraina pe drumul pe care și-l croiește singură, în luarea propriilor decizii și asocieri, fără influențe externe”, se mai arată în comunicat.
Poziția SUA și a alte state a stârnit opoziția dură a politicienilor de la Moscova și a celor pro-ruși din Ucraina, care au condamnat la unison orice ingerință în acest sens.
Răspuns ortodox
Poziția diferitelor biserici ortodoxe față de autocefalia bisericii din Ucraina nu s-a ridicat la așteptările oficialilor de la Kiev, cu toate că președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a făcut apel la toate bisericile ortodoxe independente să recunoască noua Biserică Ortodoxă a Ucrainei. „Facem apel la toate bisericile ortodoxe din lume să recunoască Biserica Ortodoxă a Ucrainei ca biserică soră”, a declarat președintele ucrainean, într-un discurs susţinut după liturghia de Crăciun pe stil vechi, la Catedrala Sfânta Sofia din Kiev, unde a fost expus Tomosul (decret) prin care Patriarhia Ecumenică de Constantinopol a recunoscut autocefalia Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, informează Radio Chișinău.
Potrivit lui Poroşenko, „vechea noastră biserică, a cărei istorie datează din timpul cneazului Vladimir, a fost, în cele din urmă, eliberată din robia Moscovei și a intrat în familia celor 15 biserici ortodoxe independente”. „Am rupt ultimele legături cu Rusia, cu fanteziile sale despre Ucraina ca teritoriu canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse. Aşa ceva nu mai există şi nici nu va mai exista”, a mai subliniat Poroșenko.
Speranțele oficialilor ucraineni sunt consolidate și de recentele declarații ale arhiepiscopului Daniel Zelinsky de Pamfilia al eparhiei de Vest a Bisericii ortodoxe ucrainene în SUA (dependentă de Patriarhatul Ecumenic), unul dintre cei doi exarhi ai Constantinopolului la Kiev, care au coordonat pregătirea Soborului de unificare din 15 decembrie 2018. Întrebat cât timp va dura întregul proces de recunoaștere, arhiepiscopul Daniel și-a exprimat convingerea că este vorba de luni, nu de ani și că Bisericile Greacă și Română vor fi primele care îl vor recunoaște pe Mitropolitul Epifanie și Biserica Ortodoxă a Ucrainei.
„Cred că va avea loc într-o lună și jumătate. Bisericile actuale ale Greciei și României vor fi printre primele, iar de acolo procesul va continua” a declarat acesta pentru BBC. Oficialii Bisericii Ortodoxe Române nu au comentat declarațiile până în acest moment.
Patriarhul rus Kirill, un aliat de nadejde al presedintelui rus Putin
Sfânta alianță a Kremlinului
Până în acest moment niciuna din bisericile ortodoxe mari nu și-a semnalat intenția clară de a recunoaște autocefalia ucraineană, acest subiect provocând controverse importante în bisericile ortodoxe din Bulgaria, România, etc..
Sfântul Sinod al Greciei a discutat recent problema, dar a adresat-o ședinței lărgite a Consiliului Episcopal, pentru a lua o decizie. Recent, mai mulți mitropoliți, inclusiv Serafim de Pireu (n.r.-recunoscut pentru declarațiile sale antisemite periodice), au semnat o scrisoare deschisă împotriva recunoașterii.
„Bisericile Sârbă, Poloneză, și a Antiohiei sunt trei structuri care vor avea nevoie de timp pentru a lucra la recunoașterea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei”, consideră înaltul ierarh, adăugând că „biserica Serbiei și cea a Antiohiei sunt dependente de Biserica Ortodoxă Rusă.” Declarația acestuia confirmă declarațiile anteriore ale patriarhilor Serbiei și Antiohiei, care au condamnat la unison decizia Patriarhiei Ecumenice.
O poziție similară de refuz categoric a recunoașterii au avut și unii ierarhi din bisericile armeană și georgiană, iar Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, a refuzat să îl primească pe președintele Poroșenko, care a vizitat în perioada 20-21 ianuarie statul Israel, preferând să întâmpine o delegație a ramurii ucrainene a Patriarhiei Ruse.
„Biserica Ortodoxă Rusă refuză să o recunoască”, a precizat ierarhul, „și aceasta este de neînțeles.” El a adăugat că Patriarhia de Constantinopole nu va impune nici un fel de sancțiuni asupra Bisericilor care nu recunosc noua structură ucraineană, ci va lucra cu ele pentru a le explica de ce ar trebui să o recunoască.
Menționăm că precedentul ucrainean este așteptat cu interes în Republica Macedonia de Nord și Muntenegru, state unde există biserici ortodoxe noncanonice care doresc să obțină recunoașterea internațională. Interesul Patriarhiei Ortodoxe de la Belgrad pentru a împiedica aceste procese explică poziția dură a acesteia în favoarea Moscovei.
Moștenire dureroasă
În actualul format teritorial, fosta republică sovietică a moștenit o situație religioasă complexă, inclusiv în ceea ce privește populație de religie romano-catolică ori greco-catolică. Ceea ce deosebește Ucraina de alte state majoritar ortodoxe este prezența importantei Biserici Greco-Catolice Ucrainene, care are aproximativ 6-11 milioane de aderenți, în funcție de datele statistice folosite și a intensificării acțiunilor misionare ale bisericii după căderea URSS. Concentrată cu precădere în Ucraina de Vest, cu centrul istoric în orașul Lviv, această biserică a avut enorm de suferit în perioada sovietică, fiind desființată până la sfârșitul anilor 1980. Un adevărat bastion al renașterii naționale ucrainene, biserica joacă un rol politic important, susținând partidele pro-europene.
Ca semn al importanșei acesti biserici, liderul Sviatoslav Șevciuc folosește titlul de patriarh, nerecunoscut însă de alte biserici ori de Vatican, care din motive geopolitice folosește pentru acesta titlul de Arhiepiscop Major de Kiev-Halici. Tot pentru a demonstra caracterul național ucrainean al bisericii greco-catolice pe care o conduce a fost mutat în urmă cu un deceniu în capitala țării, Kiev, unde Sviatoslav Șevciuc a fost întronizat în data de 27 martie 2011. Liderii bisericii speră ca în timpul vizitei papei Francisc, acesta să recunoască oficial titulatura patriarhală, aprig contestată de Patriarhia Ortodoxă Rusă și de unele cercuri romano-catolice tradiționaliste.
Biserica Greco-Catolice din Ucraina este bine reprezentată în diaspora din Europa (Polonia, Franța, Marea Britanie, statele scandinave), cele două Americi (SUA, Canada, Brazilia, Uruguay, Argentina, etc.) și alte continente (Australia), datorită opresiunilor sovietice și a situației economice actuale precare, numai în SUA și Canada existând peste două milioane de adepți, grupați în structuri eparhiale bine închegate.
De menționat că și Sviatoslav Șevciuc a activat în perioada 2009-2011 în calitate de episcop al greco-catolicilor ucraineni din Buenos Aires, în cadrul Eparhiei de Santa Maria del Patrocinio. În această calitate a fost episcop sufragan al arhiepiscopului Bergoglio, actualul papă Francisc, care a deținut jurisdicția episcopală directă asupra celorlalți catolici de rit bizantin, alții decât cei ucrainieni.
Ortodoxia-din-Ucraina-zguduita-din-temelii.
Probleme jurisdicționale
Prin vizita papei în Ucraina, conducerea Bisericii Greco-Catolice din Ucraina speră să rezolve și problema jurisdicțională a Bisericii Greco-Catolice Rutene, dependentă direct de Sfântul Scaun, și care are sub jurisdicție Eparhia de Muncaci (cu sediul la Ujgorod, regiunea Transcarpatia), cu câteva sute de mii de adepți, dar și o mitropolie cu sediul la Pittsburgh (SUA) și un exarhat Apostolic Greco-Catolic Rutean în Republica Cehia, țară unde există o puternică diasporă economică din Ucraina. Biserica Greco-Catolică din Ucraina cere de câteva decenii trecerea Eparhiei de Muncaci sub propria jurisdicție pentru a își consolida statutul la nivel național și pentru a combate separatismul rutean, care are un puternic sprijin în rândul adepților Bisericii Greco-Catolice Rutene din regiune, precum și a structurilor Patriarhiei Ortodoxe Ruse.
Menționă că în Ucraina locuiesc și aproximativ 1 milion de credincioși romano-catolici, grupați în Arhiepiscopia Romano-catolică de Lviv, de care depind 6 eparhii, cu peste 1000 de comunități, aproximativ 100 de mănăstiri, organizații de caritate, ordine monahale, etc.. Printre romano-catolicii din Ucraina regăsim etnici ucraineni, polonezi, unguri, germani, etc., iar vremurile de glorie ale fostei eparhii armeano-catolice de Lviv au apus demult.
Kirill, cu jalba la Vatican
Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril, a transmis, în decembrie 2018, câte o scrisoare Papei de la Roma, Francisc și Secretarului General al ONU, Antonio Guterres, în care acuza autoritățile de la Kiev de „încălcarea drepturilor și libertăților” în ceea ce privește credința.
Kiril menționa că în Ucraina are loc o „tentativă de a folosi biserica în politică”. Acesta a mai spus că autoritățile ucrainene fac presiuni asupra ierarhilor și clericilor Bisericii Ortodoxe ucrainene supusă Patriarhiei de la Moscova.
Scrisoarea a fost transmisă și președintelui Franței, Emanuel Macron, cancelarului germn Angela Merkel și unor reprezentanți ai organizațiilor religioase internaționale.
Reamintim că în data de 15 decembrie la Kiev a avut loc Soborul de unificare a Bisericii Ortodoxe ucrainene, iar la începutul lunii ianuarie 2019 a fost emis tomosul de autocefalie de către Patriarhatul Ecumenic.
Intalnirea-Kirill-Francisc-de-la-Havana
Popas românesc
Liderul Bisericii Catolice, Papa Francisc, va efectua o călătorie apostolică în România la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie, a anunţat serviciul de presă al Statului Vatican, citat de Vatican News, preluat de KARADENIZ PRESS. Vizita a fost anunţată şi de Administraţia Prezidenţială de la București. „Primind invitaţia preşedintelui României, a autorităţilor statului şi a Bisericii Catolice din România, Sanctitatea Sa Papa Francisc va întreprinde o Vizită Apostolică în ţară noastră în perioada 31 mai-2 iunie 2019”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, citat de KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, cu această ocazie, Papa Francisc va vizita oraşele Bucureşti, Iaşi şi Blaj şi sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc. Programul detaliat al vizitei Papei în România va fi publicat la o dată ulterioară. Experții, citați de KARADENIZ PRESS, consideră că această vizită va consolida statutul Bisericii Române Unite cu Roma (Greco-Catolică), pe fondul discriminării acesteia în ceea ce privește retrocedarea proprietăților naționalizate de comuniști.
Agenţia EFE scrie că Vaticanul a comunicat şi tema acestei călătorii – „Să mergem împreună” – fiind aceeaşi pe care Ioan Paul al II-lea a ales-o în timpul vizitei sale în 1999. Francisc va călători în România pentru a „invita la unitate şi pentru a confirma credinţa”, conform notei de prezentare a temei călătoriei, citată de agenţia spaniolă de presă.
Anunţul acestui voiaj papal vine la o lună după cel privind o altă călătorie în regiune a Suveranului Pontif, între 5 şi 7 mai, în Bulgaria şi Macedonia, alte două ţări majoritar ortodoxe, la fel ca România, scrie mass-media regională. ”Acceptând invitaţia înaltelor autorităţi şi ale Bisericii Catolice, sanctitatea sa papa Francisc va efectua o vizită în Bulgaria între 5 şi 7 mai (…) şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, la 7 mai”, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Greg Burke.
Papa Francisc, în vârstă de 82 de ani, are o agendă extrem de încărcată pentru lunile următoare. El este aşteptat în Panama între 22 şi 27 ianuarie pentru Ziua Mondială a Tineretului, apoi în Emiratele Arabe Unite între 3 şi 5 februarie. Papa se va deplasa în Maroc la sfârşitul lunii martie (30 şi 31 martie), apoi la începutul lunii mai în Bulgaria şi Macedonia.
Pentru restul anului 2019, Francisc şi-a anunţat în septembrie intenţia de a călători în Japonia, iar o călătorie în Madagascar și Mozambic este, de asemenea, în pregătire. Alegerea acestor ţări consolidează imaginea Papei de susţinător al dialogului cu alte confesiuni creştine şi alte religii, consideră experții.
Întrevedere Papa Francisc-Patriarhul Daniel
Papa Francisc va avea o întrevedere cu patriarhul Daniel, cu ocazia vizitei pe care Suveranul Pontif o va efectua în România între 31 mai şi 2 iunie, a declarat pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ne bucurăm că vizita a fost confirmată şi în virtutea vechilor şi bunelor relaţii dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Romano-Catolică, relaţii întărite de vizita Papei Ioan Paul al II-lea din anul 1999 şi reînnoite acum prin apropiata vizită a Papei Francisc. Acesta va fi primit de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cadrul unei întâlniri al cărei program urmează să fie anunţat. Bunele relaţii dintre cele două Biserici au fost şi sunt manifestate inclusiv prin ospitalitatea de care se bucură comunităţile de români din multe ţări, mai ales din Italia, unde multe dintre parohiile româneşti îşi oficiază slujbele religioase în biserici puse la dispoziţie de comunitatea catolică locală. Precizăm că vizita Papei Francisc în România are loc în urma invitaţiilor oficiale adresate Sanctităţii Sale de Conferinţa Episcopilor (Catolici) din România, preşedintele României şi prim-ministrul României”, a precizat Vasile Bănescu.
„Să mergem împreună!”
Logo-ul vizitei pe care Suveranului Pontif o va efectua în România, care cuprinde motto-ul „‘Să mergem împreună!’ Papa Francisc în România 31 mai – 2 iunie 2019”, invită la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, se explică pe site-ul Curiei Arhiepiscopiei Majore.
„Poporul lui Dumnezeu din România îşi duce existenţa sub ocrotirea Maicii Domnului. România este numită adesea ‘grădina Maicii Domnului’, expresie dragă tuturor credincioşilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă tipic mariană, invitând la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, aşa cum indică mottoul ‘Să mergem împreună!'”, se arată în postarea de pe e-communio.ro.
Potrivit materialului citat, Suveranul Pontif însuşi a îndemnat adesea la unirea diferitelor forţe, la renunţarea la egoism şi la acordarea priorităţii binelui comun: „Urmaşul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credinţă. Într-un context confesional divizat, apelul la unitate primeşte o importantă dimensiune ecumenică”.
Culorile utilizate în logo fac trimitere la cele ale drapelului naţional, respectiv albastru, galben şi roşu.
Voiaje mediatizate
Papa Francisc a avut contacte consistente directe cu lumea ortodoxă încă din primii ani de ponitificat, când s-a întâlnit în mai 2014 cu patriarhul ecumenic Bartolomeu I, la Ierusalim, repetând scena istorică de acum 50 de ani ai cărei protagoniști au fost Paul al VI-lea și Athenagoras I şi au semnat o declaraţie comună pentru unitatea creştinilor, fiind demarată reconcilierea istorică dintre Biserica Catolică şi cea Ortodoxă.
Cu această ocazie, Suveranul Pontif şi Patriarhul ecumenic Bartolomeu I au semnat o declarație comună în care pledează pentru unitatea creștinilor. Această întâlnire „este o sursă de profundă bucurie spirituală pentru noi” și reprezintă „o ocazie providențială de a reflecta asupra profunzimii și autenticității legăturilor noastre”, au apreciat aceștia.
Întâlnirea noastră fraternă de azi este un nou și necesar pas pe calea spre unitatea la care doar Duhul Sfânt ne poate conduce: aceea a comuniunii în diversitatea legitimă…Pe deplin conștienți că nu am atins obiectivul deplinei comuniuni, azi ne exprimăm din nou angajamentul de a continua să mergem împreună spre unitatea pentru care Cristos Domnul s-a rugat Tatălui „pentru ca toți să fie una”, se arată în declaraţia comună de la Ierusalim.
În cadrul turneului său în Orientul Mijlociu, Papa Francisc s-a aflat Amman, în Iordania, și apoi în Israel şi Teritoriile Palestiniene, unde locuiesc un număr mic de creștini, majoritatea arabi.
Vizita-papei-Francisc-la-Ierusalim
Stop albanez
Papa Francisc a ajuns, în septembrie 2014, în Albania, în prima vizită europeană a Pontificatului său, unde timp de 11 ore, Suveranul Pontif a avut discuţii cu cei mai importanţi lideri politici şi religioşi ai ţării. În acest context, papa a donat diferite sume de bani și obiecte de cult pentru comunitățile romano-catolică și greco-catolică din acest stat ex-comunist, declarat primul stat ateu din lume în anii 1960.
Catolicii reprezintă 15% din populaţia Albaniei, care este majoritar musulmană, fiind prezente şi importante comunităţi ortodoxe, evreieşti şi protestante.
Alegerea Albaniei pentru prima vizită în Europa a Papei Francisc nu a fost întâmplătoare. Suvernaul Pontif a vrut să-şi arate astfel susţinerea pentru ţara, care deşi a suferit extrem de mult în trecut, este astăzi un exemplu de toleranţă şi armonie religioasă.
Mass-media locală a menționat eforturile misionare ale unor clerici romano și greco-catolici în rândul populației ortodoxe din statul balcanic.
Desant în Turcia
În noiembrie 2014, papa Francisc ajungea în Turcia, pentru o vizită oficială de trei zile, fiind pentru a patra oară în istoria Vaticanului când un Suveran Pontif merge în această țară majoritar musulmană. Vizita papei în Turcia, a 6-a a pontificatului său, a fost a 3-a într-o ţară majoritar musulmană, după deplasările din Iordania şi Albania. Vizita Papei a avut loc pe fondul climatului exploziv din Orientul Mijlociu, al masacrelor cărora creştinii le sunt victime, al vecinătăţii Turciei cu teritoriile ocupate de grupul terorist Statul Islamic.
Papa a mai avut la Istanbul o întâlnire privată cu Patriahul Bartolomeu I, dar și cu ierarhi creștini și refugiaţi din Irak şi Siria.
Suveranul Pontif a considerat întâlnirea pe care a avut-o cu patriarhul ecumenic Bartolomeu I semnul unei profunde legături dintre Roma şi Constantinopol. Cei doi lideri spirituali s-au mai întâlnit şi la prima slujbă din pontificatul papei Francisc, în martie 2013. A fost prima dată de la Marea Schismă din 1054 când un patriarh ortodox a asistat la un astfel de eveniment.
Sarajevo, „Ierusalimul Occidentului”
În iunie 2015, papa Francisc a efectuat o vizită în Bosnia-Herțegovina, de 10 ore, a treia vizita papală în Bosnia, după dispariţia Iugoslaviei. Reconciliere a fost mesajul adresat de papa Francisc societăţii bosniace, în continuare divizată pe criterii etnice şi religioase, într-o ţară în care catolicii reprezintă 15 la sută din populaţie.
Vizita acestuia la Sarajevo, supranumit „Ierusalimul Occidentului”, a trezit profunde nemulțumiri din partea unor ierarhi ortodocși sârbi, dar măsurile de securitate extreme luate de poliție și serviciile de informații au zădărnicit orice acțiune de protest care putea să împiedice desfășurarea vizitei.
În fața a 65.000 de credincioși adunați pe imensul stadion olimpic din oraș, Suveranul Pontif a declarat că resimte „un climat de război” în lume, „alimentat cu bună-știință de cei care caută înfruntarea între culturi și civilizații”. În acest context, „Sarajevo și Bosnia îmbracă o semnificație aparte pentru Europa și pentru lumea întreagă”, a subliniat papa. Coexistența celor trei comunități — sârbii ortodocși, musulmanii bosniaci și croații catolici — „stă mărturie lumii întregi a faptului că o colaborare între diverse etnii și religii în vederea unui bine comun este posibilă”, a mai subliniat papa în discursul său.
„Egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și în aplicarea ei este indispensabilă”, a insistat Suvernul Pontif în fața președintelui de atunci al statului, sârbul Mladen Ivanic.
„Bosnia este parte integrantă a Europei”, a mai menționat papa, lansând un apel către comunitatea internațională, în special către Uniunea Europeană, să ajute această țară în parcursul său european.
„Sarajevo, numit ‘Ierusalimul Occidentului’, este un oraș care a suferit atât de mult de-a lungul istoriei și care se află pe un frumos drum de pace. Din acest motiv fac această călătorie drept un semn de pace, o rugăciune pentru pace”, le-a declarat papa jurnaliștilor în timpul zborului spre Bosnia.
Iadul din Lesbos
În 2016, papa a ajuns în insula Lesbos, pentru a vizita o tabăra în care se aflau câteva mii de imigranţi ce riscă să fie deportaţi în Turcia, pentru a-şi exprima solidaritatea faţă de cei care încearcă să ajungă în Europa. Pe fondul asprelor critici din partea ierarhiei ortodoxe grecești, care a acuzat papa de prozelitism, Vaticanul a insistat că vizita Papei a fost pur umanitară şi religioasă, acesta efectuând o vizită asemănătoare în insula Lampedusa din Italia în 2013.
Papa a fost primit pe aeroportul din Lesbos de premierul grec, Alexis Tsipras, Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului şi Arhiepiscopul Ieronim al II-lea al Atenei. Aceste întrevederi au fost aspru criticate de către diferiți ierarhi ortodocși greci, semn al neîncrederii profunde între cele două părți.
Papa în Caucaz
În perioada 24-26 iunie 2016, papa Francisc a efectuat o călătorie apostolică în Armenia, unde a fost întâmpinat de mai mulţi demnitari politici şi ecleziastici, printre care şi preşedintele ţării, Serj Sarksyan. După ceremonia oficială de primire pe aeroportul internaţional, Sfântul Părinte a efectuat o vizită de rugăciune în catedrala armeană apostolică din Etchmiadzin.
Prezența papei în cea mai veche țară creștină, Armenia, a trezit nemulțumirea ierarhilor Patriarhiei Ortodoxe Ruse, care însă s-au abținut de a provoca mișcări de stradă, rezumându-se la o serie de declarații războinice la adresa Suveranului Pontif.
Când papa a vizitat Georgia, acesta a fost întâmpinat cu o serie de proteste de mică anvergură, fiind primit la aeroport de o mulțime care afișa bannere cu mesajele „Papa este un eretic” și „Anticristul”.
Slujba oficiată pe stadionul de forbal din capitala Georgiei, Tbilisi, nu a atras decât 3-4 mii de oameni, iar ierarhii Bisericii Ortodoxe Georgiene au refuzat invitația de a fi prezenți la slujbă invocând „diferențe doctrinare”.
În vizita din Georgia, una dintre cele mai vechi națiuni creștine ale lumii, Francisc s-a confruntat cu terenul geopolitic și religios complicat al unei foste țări sovietice, acum intens disputată între Est și Vest.
La nivel oficial, Francisc a fost primit cu căldură, în special de către guvernul Georgiei, care a sperat că vizita Papei va aduce aminte lumii că o cincime din teritoriul georgian rămâne ocupat de separatiști înarmați și finanțați de Rusia.
Presedintele-Porosenko-multumit-de-decizia-patriarhului-Bartolomeu
Primire frățească
Și liderul Bisericii Ortodoxe Georgiene, Patriarhul Ilia al II-lea, l-a primit bine și l-a salutat pe Papa Francisc cu formula „fratele meu drag”. Înainte de sosirea Suveranului Pontif, acesta a emis o declarație în care condamnă preoții ortodocși care critică vizita sa.
Papa Francisc a fost informat că vizita în Georgia ar putea fi neplăcută. Papa Ioan Paul al II-lea a avut parte, de asemenea, de o primire rece când a vizitat această țară în 1999. Papa Francisc a mulțumit liderilor georgieni susținând „drepturile suverane” ale țării lor și a solicitat aderarea la dreptul internațional, o trimitere către Rusia care deține controlul asupra regiunilor separatiste din Georgia. Suveranul Pontif s-a referit diplomatic la această situație, folosind termenul de „ocupație” și nu de „agresor”.
Situația politică și socială din Georgia este una delicată. În timp ce Biserica Ortodoxă Georgiană are legături strânse cu biserica rusă, guvernul georgian a rupt relațiile diplomatice cu Moscova după războiul din 2008.
În declarația oficială dată înainte de venirea Papei la Tbilisi, Patriarhul Ilia mai spunea că ar fi „total inacceptabil”, ca cineva să perturbe o vizită menită să ajute la vindecarea rupturii dintre ramurile vestice și estice ale creștinătății, care datează din secolul al 11-lea. Potrivit Vatican, în acest stat trăiesc circa 112.000 de catolici, adică 2,5% din populaţie, însă guvernul georgian estimează că cifra este de doar 20.000, datorită emigrației masive.
Patriarhul ortodox georgian Ilia II l-a primit foarte bine pe papă la Catedrala Svetyskhoveli din Mtskheta, la 22 de kilometri nord-vest de capitală, monument protejat UNESCO şi loc reprezentativ pentru Biserica Ortodoxă georgiană, fără însă a avea loc o slujbă comună, pentru a nu fi încălcate canoanele acesteia.
Oprire la Baku
Papa Francisc s-a aflat și în Azerbaidjan, a doua sa escală într-un turneu de promovare a toleranţei religioase şi păcii, început în Georgia. Vizita papei la Baku a inclus oficierea unei liturghii la o biserică catolică, întâlniri cu reprezentanţii principalelor confesiuni precum şi cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev. Acest stat, locuit preponderent de musulmani şiiţi, are o comunitate de catolici de doar câteva sute de oameni, principala structură creștină fiind Eparhia rusă de Baku și Azerbaidjanm cu aproximativ o sută de mii de adepți din toate statele CSI.
Serviciile de securitate azere au reprimat cu duritate o încercare de organizare a unui protest față de această vizită, organizat de un grup de cetățeni ruși, care au fost arestați și expulzați din republica caucaziană. Arhiepiscopul rus Alexandr de Baku s-a delimitat imediat de acest demers protestatar.
Turneu pentru memorie
Ultima incursiune diplomatică majoră a papei Francisc în spațiul spiritual exclusiv revendicat de Patriarhia Orotoxă Rusă a fost în statele baltice în septembrie 2018. El a vizitat Lituania, Letonia şi Estonia, pentru „a-i onora pe cei care au suferit pentru credinţa lor”.
Vizita a avut un simbolism aparte, cele trei ţări sărbătorind 100 de ani de la obţinerea independenţei faţă de Rusia, în urma Primului Război Mondial, în 1918. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ele au fost ocupate de nazişti, iar ulterior au fost conduse de sovietici până în 1990, perioadă în care oamenii au fost persecutaţi pentru credinţele lor.
Papa Francisc a ajuns la Vilnius şi Kaunas în Lituania, Riga şi Aglona în Letonia şi Talinn în Estonia, programul său fiind plin de slujbe, vizite la organizaţii caritabile, întâlniri cu oficiali şi cu reprezentanţi ai tuturor religiilor creştine. Prin aceste acțiuni, papa Francisc a susținut demersurile Patriarhiei Ecumenice de consolidare a propriilor structuri din regiune, exemplul cel mai bun fiind întâlnirea dintre papă și arhiepiscopul Stephanos, lider al Bisericii Ortodoxe Apostolice Estoniene, dependentă de Moscova.
Conflictul jurisdicțional din Estonia a fost prima mare confruntare dintre Patriarhia Rusă și cea Ecumenică de după căderea URSS, aceasta din urmă revendicându-și dreptul absolut de a păstori diasporele ortodoxe de diferite etnii. Poziția Patriarhatului Ecumenic în această problemă este aspru contestată de toate bisericile ortodoxe naționale, care doresc să își mențină controlul canonic asupra acestor comunități. Interesele financiare și politice majore fac din acest dosar unul dintre cele mai importante din viața ortodoxiei actuale. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 27, 2019 | Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Armata-israeliana-pregatita-pentru-o-noua-confruntare-cu-Hamas
Mişcarea terorista palestiniana Hamas a trimis un avertisment Israelului, afirmând că va răspunde în forţă şi imediat oricărui atac asupra Fâşiei Gaza, relatează cotidianul libanez Al-Akhbar, citat de mass-media israeliană, preluat de agenția KARADENIZ PRESS. Confom cotidianului arab, trimisul Qatarului în Gaza, Mohammed Al-Emadi, ar fi spus Hamasului că Israelul este în stare de alertă, anticipând un posibil conflict militar cu gruparea palestiniană care controlează Fâşia Gaza. Cotidianul a explicat că Hamas, la rândul său, a avertizat că răspunsul său va fi mult mai mult decât un schimb masiv de focuri între cele două părţi care a avut loc în luna noiembrie după lansarea unor tiruri cu rachete în direcţia Israelului, de o amploare nemaivăzută de la războiul din Gaza în 2014.
Motive financiare
Citând sub rezerva anonimatului o sursă din cadrul grupării teroriste, cotidianul arab susţine că Hamas ar fi refuzat bani din partea Qatarului, întrucât Israelul a introdus noi condiţii pentru acest transfer de fonduri. Sursa menţionată a explicat că aceste condiţii vizează refuzul israelian de a utiliza aceste fonduri pentru a remunera un număr de înalţi responsabili Hamas.
În Israel, respingerea de către Hamas a banilor din Qatar a ridicat temeri legate de recrudescenţa violenţei la frontiera cu Gaza, unde se înregistrează ciocniri săptămânale de amploare de anul trecut şi izbucniri periodice între armata israeliană şi grupările palestiniene.
Israelul a blocat temporar transferul ajutoarelor din Qatar după două atacuri suvernite la frontieră, aprobând intrarea lor abia după negocieri intense și presiuni europene și americane. Hamasul a anunţat apoi că nu va lua niciun ban, acuzând Israelul de încălcarea acordului de încetare a focului.
Această serie de violenţe a urmat unei operaţiuni a forţelor speciale în Fâşia Gaza, în cursul căreia şi-au pierdut viaţa un ofiţer israelian şi cel puţin şapte combatanţi Hamas.
Având în vedere recrudescenţa tensiunilor la frontieră, militarii israelieni au început joi să-şi consolideze prezenţa la frontiera cu Fâşia Gaza. Armata a desfăşurat, de asemenea, sistemul de apărare antirachetă Iron Dome în zona metropolitană a Tel Aviv-ului şi în sud, o măsură de precauţie împotriva atacurilor potenţiale dinspre Fâşia Gaza sau din nord – unde situaţia securităţii devine din ce în ce mai precară.
Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas
Reacție letală
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis o ‘reacţie letală’ grupărilor armate palestiniene dacă vor relua ostilităţile, acest avertisment intervenind pe fondul escaladării tensiunilor în Fâşia Gaza, informează mass-media de la Ierusalim, citată de KARADENIZ PRESS. ‘Ar putea să existe unii în Gaza care cred că îşi pot scoate capul, îi sfătuiesc să înţeleagă că reacţia va fi letală şi foarte dureroasă’, a declarat Netanyahu, citat de biroul său de presă, după ce a participat la un exerciţiu militar la baza Shizafon, în sudul ţării. ‘Suntem pregătiţi pentru orice scenariu’, a avertizat şeful guvernului israelian.
Lovituri militare
Tancuri desfăşurate de partea israeliană au lovit două poziţii militare ale Hamas, mişcarea islamistă care controlează acest teritoriu, ca represalii la tiruri cu arme de foc asupra soldaţilor israelieni desfăşuraţi la frontieră. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, avioane de război au bombardat o tabără a Hamas.
Un membru al braţului armat al Hamas a fost ucis de tirul lansat de un tanc. De cealaltă parte, un soldat israelian, salvat de casca sa, a fost uşor rănit de focurile armă trase de palestinieni.
Israelul şi Hamas, precum şi aliaţii săi palestinieni, au dus trei războaie în Fâşia Gaza din 2008, ultimul în 2014, notează AFP.
Israel, amenintat permanent de terorism
Amenințări siriene
Bashar Jaafari, ambasadorul Siriei la ONU, a condamnat atacurile israeliene împotriva țintelor iraniene ca răspuns la un atac cu racheta asupra regiunii israeliene Hermon, luând în calcul un posibil răspuns similar sirian împotriva aeroportul israelian ”Ben Gurion”, relatează agenția AnimaNews.
“Nu este timpul ca Consiliul de Securitate să reacționeze la multiplele agresiuni israeliene împotriva țării mele? Sau trebuie să atragem atenția Consiliu exercitând dreptul nostru la autoapărare prin atacarea aeroportului ”Ben Gurion” ca răspuns la agresiunea israeliană împotriva aeroportul internațional Damasc?”, a spus el.
Adresându-se corpului internațional, după omologul său israelian Danny Danon, Jaafari a denunțat și “ocupația ilegală” a Podișului Golan.
Anterior, ambasadorul Danon afirmase că Iranul este “obsedat de Israel” și a cheltuit “șapte miliarde de dolari în fiecare an pentru finanțarea terorismului” în Orientul Mijlociu.
Războiul spionilor
Armata libaneză a anunţat recent arestarea unui agent al Serviciului de informaţii externe al Israelului (Mossad), care a fost implicat în ianuarie 2018 într-o tentativă de asasinat împotriva unui responsabil al mişcării islamiste palestiniene Hamas în sudul Libanului, informează mass-media libaneză. Serviciile de securitate libaneze au anunţat marţi arestarea unui complice care ar fi ‘efectuat operaţiuni de recunoaştere şi supraveghere’ înaintea tentativei de atentat. Nu se precizează naţionalitatea persoanei reţinute, dar comunicatul asigură că aceasta ‘a recunoscut că lucrează pentru Mossad din 2014’. El ar fi ‘mărturisit’ de asemenea că a fost însărcinat cu monitorizarea responsabilului Hamas din vara anului 2017.
La 14 ianuarie 2018, Mohammed Hamdane a fost grav rănit la picioare când o bombă a explodat în maşina sa la Saida, 40 km sud de Beirut. Potrivit unei surse palestiniene, el făcea parte din serviciile de securitate ale Hamas.
Autorităţile libaneze au acuzat Israelul de implicare în această tentativă de asasinat. Încă din ianuarie 2018 acestea au anunţat că l-au arestat pe ‘unul dintre autorii actului criminal’.
După atentatul eşuat, Mossad i-ar fi cerut acestuia să părăsească Libanul, apoi să se întoarcă trei luni mai târziu, mai adaugă comunicatul armatei.
În 2010, Libanul a condamnat la moarte un fost membru al Siguranţei generale libaneze găsit vinovat de colaborare cu Israelul şi de implicare în asasinarea a doi lideri ai Jihadului Islamic palestinian. (M.B.)
