de Isac Mihai | feb. 2, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Germania-pregătită-să-trimită-nave-militare-în-Marea-Neagră
Germania este dispusă să sprijine Ucraina în demersurile sale de descurajare a agresiunii rusești, prin trimiterea unor nave militare germane în Marea Neagră – au anunţat reprezentanți ai guvernului german, în timpul unei întâlniri cu ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Anatoli Petrenko, aflat în vizită la Berlin, potrivit mass-media de la Kiev, care citează un comunicat al Ministerului Ucrainean al Apărării, preluat de agenția KARADENIZ PRESS.
De asemenea, reprezentanții guvernului german au promis că vor face demersuri pentru eliberarea marinarilor ucraineni arestaţi în Rusia și, totodată, vor sprijini Kievul în implementarea reformelor în domeniile securității și apărării din Ucraina.
În timpul vizitei la Berlin, oficialul ucrainean a discutat cu partea germană despre perspectivele desfăşurării unei misiuni de menținere a păcii în Donbas și trimiterea unor observatori ai OSCE în Marea Neagră și în Marea Azov, pentru a preveni o escaladare a conflictului.
Colaborare tehnico-militară
Oficialii din Ucraina şi Germania au examinat, deasemenea, perspectivele extinderii cooperării tehnico-militare dintre cele două țări și consolidarea capabilităților navale ale Ucrainei. Anterior, Kiev-ul și-a anunțat intenția de a achiziționa sisteme de armament din Germania, inclusiv tancuri, Berlinul refuzând orice discuție în acest sens pentru a nu escalada situația tensionată din Estul Ucrainei.
În timpul întâlnirilor, părțile au subliniat importanța susținerii suplimentare a Ucrainei pe calea către integrarea euro-atlantică și consolidarea relațiilor sale de parteneriat cu Republica Federală Germania și cu alți membri ai NATO.
Rezultatele reuniunilor vor fi utilizate pentru pregătirea dialogului militar și politic la nivelul ministerelor Apărării din Ucraina și Germania în cadrul diferitelor formate bilaterale și internaționale. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 1, 2019 | Știri, Ucraina
Iulia Timoșenko, convinsă de propria victorie la prezidențiale
Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a declarat că „după ce va câştiga scrutinul prezidenţial din 31 martie 2019, toți cei care s-au folosit de Ucraina în ultimii cinci ani sau au fost implicaţi în acte de corupție și au falsificat alegeri vor fi deferiţi justiției”, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Corupția a înghițit întreaga țară şi este întreţinută de actualul președinte, Petro Poroşenko. După alegeri, acesta va răspunde pentru tot, inclusiv pentru actele de corupție din procesul prin care au fost livrate către armată echipamente militare de la uzinele sale. Poroşenko va răspunde pentru cei cinci ani de distrugere a țării” – a declarat Iulia Timoșenko.
În opinia sa, Ucraina este condusă de o mafie coruptă, formată din oligarhi, care spală bani prin paradisuri fiscale, ascunzându-se în spatele unor sloganuri care utilizează fraze ce conţin cuvinte precum „armată, limbă şi credință”, notează RBC Ucraina, citată de mass-media internațională.
Timoșenko a declarat că nu are nicio îndoială cu privire la victoria sa în alegeri și că obiectivul său principal în fruntea statului este să pună capăt „acestei perioade a nedreptății, a distrugerii economiei și a posibilităţilor financiare ale fiecărei familii”.
„Candidez pentru a începe o perioadă strălucitoare în istoria Ucrainei, o perioadă de înflorire a economiei ucrainene şi de revenire la respectul faţă de oameni şi faţă de justiție. Cred că putem face acest lucru împreună cu toți ucrainenii” – a concluzionat Iulia Timoşenko.
Bomba Coelho
Candidata la alegerile prezidenţiale din martie 2019, Iulia Timoşenko, care figurează printre favoriţi, a negat recent că ar fi vrut să-şi adjudece sprijinul scriitorului brazilian Paulo Coelho, fără aprobarea acestuia, difuzând la anunţarea candidaturii sale un film în care acesta îi aducea un omagiu, relatează mass-media, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Difuzarea acestui film, în care scriitorul laudă talentele Iuliei Timoşenko, „o persoană care poate conduce o ţară”,fusese interpretat ca un mesaj de sprijin, dar autorul „Alchimistului” a dezminţit rapid că s-ar fi angajat în favoarea fostului premier.
„Eu nu am înregistrat niciodată niciun mesaj care să-i susţină candidatura, chiar dacă îmi place mult ca persoană, politica ucraineană nu este domeniul meu”, a scris miercuri pe Twitter scriitorul brazilian.
„Nu este nicio propagandă din partea mea. Este un film autobiografic despre ultimii 15 ani din viaţa mea, unde erau utilizate imagini documentare din punctul meu de vedere absolut corecte”, a reacţionat în faţa presei Iulia Timoşenko, prezentă la Davos, în cursul unei conferinţe despre Ucraina, organizată de fundaţia oligarhului Viktor Pinciuk în marja Forumului economic mondial.
Filmul respectiv a fost difuzat în cadrul congresului partidului Batkivşcina al Iuliei Timoşenko, care a desemnat-o drept candidată la alegerile din 31 martie.
„Am întâlnit-o pe Timoşenko de două ori. Ea are carismă. Este o personalitate foarte puternică. A trecut prin multe încercări şi are o caracteristică unică: este capabilă să depăşească toate dificultăţile. Această persoană precis poate conduce ţara”, declară Paulo Coelho în film.
Biroul de presă al Iuliei Timoşenko a precizat că videoclipul cu Coelho fusese înregistrat în 2010 pentru un documentar.
Planuri pentru Donbass
Candidatul la funcția de președinte al Ucrainei și liderul Partidului „Batkivşcina”, Iulia Timoșenko, a declarat că noul șef de stat va trebui să reîntoarcă Donbasul și Crimeea în componența Ucrainei. Politiciana le-a povestit colegilor săi de partid acest lucru în cadrul „Forumului unității”, transmite Libertatea Cuvântului, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Liderul Partidului „Batkivşcina” consideră că negocierile privind situația din Donbas în formatul de la Minsk s-au epuizat, așa că noul președinte va trebui să revină la examinarea Memorandumului de la Budapesta. Documentul a fost încheiat în anul 1994 între Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit și a garantat securitatea Kievului în schimbul renunțării la armele nucleare. Potrivit planului lui Timoșenko, autoritățile trebuie să obțină de la cei care au semnat memorandumul ca Crimeea și Donbas-ul să fie reîntoarse Ucrainei.
Timoșenko a menționat că mulți dintre acești patrioți ucraineni locuiesc pe aceste teritorii, care „așteaptă cu nerăbdare eliberarea de inamic”. O altă sarcină importantă, în opinia politicianei este crearea unei noi armate care să corespundă tuturor standardelor NATO. Pentru aceasta este nevoie de ajutorul partenerilor occidentali.
Saakașvili în ring
Controversatul politician Mihail Saakașvili, a declarat că o susține pe Iulia Timoșenko la alegerile prezidențiale din Ucraina din 31 martie curent. Saakașvili i-a mulțumit fostului premier Timoșenko pentru ajutorul acordat Georgiei în anul 2008.
„Vreau să îi mulțumesc Iuliei Timoșenko pentru faptul că guvernarea condusă de ea ne-a acordat atunci ajutor umanitar. Iulia Tmoșenko este una din primele care a venit în Varșovia să mă susțină, după ce am fost deposedat, în mod ilegal, de cetățenie”, a spus Saakașvili într-un video prezentat la adunarea partidului Uniunea panucraineană „Patria”, condus de Iulia Timoșenko.
Zelenski vs. Timoșenko
Dacă în timpul apropiat ar avea loc alegerile prezidențiale în Ucraina, atunci câștigător ar fi actorul Vladimir Zelenski, cu 19% din intenţiile de votare, arată un sondaj de opinie efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional, citat de mass-media de la Kiev.
Candidatul clasat pe poziţia a doua este fosta şefă a executivului de la Kiev, Iulia Timoşenko, cu un procent de 18,2%, urmat de actualul şef al statului, Petro Poroşenko, care ar câştiga teren cu 15,1% din intenţiile de vot, Boiko – 10% și Grițenko – 8,5 %.
Conform sondajului citat, următorul în clasament este liderul Partidului Radical Oleg Lyashko (7,0%), liderul fracțiunii Nashi Evgheni Muraiev (3,6%), candidatul de la partidul Ukrop Alexander Shevchenko (2,9%), primarul din Lviv Andrey Sadovy 2,7%).
Sondajul a fost efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional din SUA. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 31, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei
Candidatul la funcția de președinte al Ucrainei și liderul Partidului „Batkivşcina”, Iulia Timoșenko, a declarat că noul șef de stat va trebui să reîntoarcă Donbasul și Crimeea în componența Ucrainei. Politiciana le-a povestit colegilor săi de partid acest lucru în cadrul „Forumului unității”, relatează publicația ucraineană Libertatea Cuvântului, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Liderul Partidului „Batkivşcina” consideră că negocierile privind situația din Donbas în formatul de la Minsk s-au epuizat, așa că noul președinte va trebui să revină la examinarea Memorandumului de la Budapesta. Documentul a fost încheiat în anul 1994 între Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit și a garantat securitatea Kievului în schimbul renunțării la armele nucleare. Potrivit planului lui Timoșenko, autoritățile trebuie să obțină de la cei care au semnat memorandumul ca Crimeea și Donbas-ul să fie reîntoarse Ucrainei.
Timoșenko a menționat că mulți dintre acești patrioți ucraineni locuiesc pe aceste teritorii, care „așteaptă cu nerăbdare eliberarea de inamic”. O altă sarcină importantă, în opinia politicianei este crearea unei noi armate care să corespundă tuturor standardelor NATO. Pentru aceasta este nevoie de ajutorul partenerilor occidentali.
Saakașvili în ring
Controversatul politician Mihail Saakașvili, a declarat că o susține pe Iulia Timoșenko la alegerile prezidențiale din Ucraina din 31 martie curent. Saakașvili i-a mulțumit fostului premier Timoșenko pentru ajutorul acordat Georgiei în anul 2008.
„Vreau să îi mulțumesc Iuliei Timoșenko pentru faptul că guvernarea condusă de ea ne-a acordat atunci ajutor umanitar. Iulia Tmoșenko este una din primele care a venit în Varșovia să mă susțină, după ce am fost deposedat, în mod ilegal, de cetățenie”, a spus Saakașvili într-un video prezentat la adunarea partidului Uniunea panucraineană „Patria”, condus de Iulia Timoșenko.
Zelenski vs. Timoșenko
Dacă în timpul apropiat ar avea loc alegerile prezidențiale în Ucraina, atunci câștigător ar fi actorul Vladimir Zelenski, cu 19% din intenţiile de votare, arată un sondaj de opinie efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional, citat de mass-media de la Kiev.
Candidatul clasat pe poziţia a doua este fosta şefă a executivului de la Kiev, Iulia Timoşenko, cu un procent de 18,2%, urmat de actualul şef al statului, Petro Poroşenko, care ar câştiga teren cu 15,1% din intenţiile de vot, Boiko – 10% și Grițenko – 8,5 %.
Conform sondajului citat, următorul în clasament este liderul Partidului Radical Oleg Lyashko (7,0%), liderul fracțiunii Nashi Evgheni Muraiev (3,6%), candidatul de la partidul Ukrop Alexander Shevchenko (2,9%), primarul din Lviv Andrey Sadovy 2,7%).
Sondajul a fost efectuat în luna decembrie 2018 la comanda Institutului Republican Internațional din SUA. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 30, 2019 | Știri, Ucraina
Ucraina, război politic total în 2019
Șeful statului ucrainean Petro Poroșenko a anunțat marți, că va candida pentru al doilea mandat, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Poroșenko a făcut acest anunț pe 29 ianuarie, în cadrul forumului „De la Kruty la Bruxelles, mergem pe drumul nostru”, unde susținătorii actualului lider de la Kiev s-au adunat pentru lansarea campaniei. Folosirea simbolică a datei bătăliei de la Kruty, când acum 100 de ani, forțele ucrainene au încercat să oprească ocuparea Kiev-ului de către forțele bolșevice, este o caracteristică a campaniei electorale dusă de actualul președinte Poroșenko, care folosește excesiv simbolurile naționalismului din fosta republică sovietică pentru promovarea propriei candidaturi
„Sentimentul de profundă responsabilitate față de țară, față de contemporani, generațiile anterioare și viitoare ale ucrainenilor m-a determinat să decid să candidez pentru al doilea mandat la funcția de președinte al Ucrainei”, a spus Poroșenko.
Președintele a menționat că „solicită alegătorilor un mandat pentru a asigura ireversibilitatea integrării europene și euro-atlantice, independența Ucrainei”.
El a precizat că în activitatea sa prezidențială „are cu ce se mândri și de ce să-și ceară iertare”, dar nu dorește să se oprească la jumătatea dezvoltării statului.
„Încheind acești cinci ani, voi începe din nou pentru a păstra cursul strategic către Uniunea Europeană și NATO, cursul de transformare a Ucrainei într-o mare țară de succes a oamenilor fericiți”, a declarat Poroșenco. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 29, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Consiliul Europei, boicotat financiar de Federația Rusă
Rusia lucrează în prezent la nivel interdepartamental la scenariul unei posibile retrageri din Consiliul Europei (CoE), a declarat recent Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară a parlamentului rus), citat de agenţia oficială de presă RIA Novosti, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kosaciov a făcut o declaraţie în acest sens în contextul în care Consiliul Europei a solicitat Moscovei să-şi achite datoria de 66 de milioane de euro pe care o datorează forului paneuropean.
Amenințare rusă
Rusia a spus că până când nu vor fi ridicate sancţiunile politice faţă de delegaţia rusă în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) nu-şi va plăti cotizaţiile şi nici restanţele acumulate până acum. ‘Consecinţele retragerii (din Consiliul Europei) vor fi destul de grave. Un astfel de scenariu este în lucru în prezent la nivel interdepartamental’, a spus Konstantin Kosaciov în timpul şedinţei comisiei sale. Cu toate acestea, a adăugat el, Moscova este interesată de o colaborare în continuare cu Consiliul Europei în baza convenţiilor existente.
Senatorul rus a evocat faptul că Rusia participă la mai mult de 60 de convenţii ale CE. Printre acestea se numără documente-cheie precum Convenţia privind protecţia datelor cu caracter personal. În cazul retragerii Rusiei din Consiliul Europei va fi imposibilă participarea Moscovei la cel puţin şase convenţii fundamentale, cum ar fi drepturile fundamentale ale omului şi libertăţile sale, combaterea terorismului sau participarea la documentele statutare ale CE.
Kosaciov a subliniat că procedura retragerii Rusiei din componenţa Consiliului Europei ar putea fi lansată în vara anului 2019, iar pentru aceasta este nevoie de două treimi din majoritatea calificată a voturilor forului paneuropean.
Între altele, statutul organizaţiei prevede îngheţarea apartenenţei unei ţări la CoE în cazul neachitării taxei.
Rusia a intrat în conflict cu APCE după ce aceasta a retras delegaţiei ruse dreptul de vot în 2014 ca urmare a rolului Moscovei în criza din Ucraina şi a anexării peninsulei Crimeea. Moscova a răspuns prin decizia de a nu mai trimite parlamentari la APCE şi de a bloca, din iunie 2017, plata cotizaţiei sale la bugetul Consiliului Europei.
CE sub ghilotina Moscovei
Viitorul Consiliului Europei este pus în joc de criza persistentă cu Rusia, care boicotează Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a declarat luni preşedinta acesteia, Liliane Maury Pasquier, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Este în joc viitorul organizaţiei, şi este responsabilitatea noastră să găsim o soluţie”, a declarat deputata elveţiană, reconfirmată la preşedinţia APCE, în deschiderea primei sesiuni plenare a anului la Strasbourg.
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma, a votat anterior pentru a nu-şi trimite delegaţie la APCE, organ de deliberare ce reuneşte peste 300 de parlamentari din 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.
În paralel, Moscova a prelungit îngheţarea a peste 30 de milioane de euro reprezentând contribuţia anuală a Rusiei la bugetul organizaţiei, care îşi are sediul la Strasbourg. „Luna iunie este limita noastră. Dacă nu va exista o soluţie în iunie, există o mare posibilitate ca noi să părăsim Consiliul Europei”, a declarat presei Ivan Soltanovski, reprezentantul permanent al Rusiei la Consiliul Europei.
Ofertă de pace
„O situaţie în care un stat membru, Federaţia Rusă, nu este reprezentat în Adunarea Parlamentară dar participă la alte organisme este contraproductivă şi afectează impactul nostru ca apărător al drepturilor omului şi al democraţiei pe întreg continentul”, a spus Liliane Maury Pasquier, citată de mass-media.
Anul 2019 pare unul critic pentru a găsi o rezolvare la această criză, deoarece în primul rând noul secretar general, care îl va înlocui pe norvegianul Thorbjorn Jagland, urmează să fie ales de APCE în iunie. De asemenea, regulile Consiliului Europei prevăd că un stat membru care nu îşi plăteşte contribuţia timp de doi ani poate fi, teoretic, exclus din organizaţie.
„Dacă drepturile noastre vor fi restabilite, ne vom plăti datoriile imediat”, a dat asigurări Ivan Soltanovski, adăugând că pentru moment nu vede niciun efort al APCE pentru rezolvarea problemei.
O ieşire a Rusiei din Consiliul Europei ar fi o premieră şi i-ar priva pe cetăţenii ruşi de posibilitatea de a apela la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instituţia juridică a Consiliului. În ultimii ani, CEDO a pronunţat numeroase decizii care au condamnat Rusia şi care i-au ordonat să plătească importante compensaţii unor opozanţi şi militanţi ai drepturilor omului, cum ar fi opozantul Aleksei Navalnîi sau grupul contestatar Pussy Riot.
Decizie controversată
Rusia a decis să nu-şi reia participarea la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) în acest an, potrivit unei rezoluţii adoptate recent de către Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus), informează mass-media internațională, citată de Mediafax. ‘La ora actuală, nu există schimbări semnificative în poziţia Adunării. În această situaţie, Duma de Stat nu vede niciun motiv pentru care delegaţia rusă să se întoarcă la APCE, iar Rusia să-şi reia plata contribuţiei la bugetul Consiliului Europei’, se menţionează în text.
Deputaţii ruşi au denunţat faptul că APCE a încălcat drepturile Rusiei ca membru al Consiliului Europei, privând delegaţia rusă de capacitatea sa de a vota la reuniuni şi de a participa la diverse activităţi ale organizaţiei. ‘Ca rezultat al unei campanii antiruse prelungite, interacţiunea dintre Rusia şi Consiliul Europei în sfera parlamentară a fost practic suspendată, iar APCE a intrat ea însăşi într-o criză sistemică profundă prin încălcarea principiilor parlamentarismului’, se mai spune în rezoluţia Dumei ruse.
Potrivit camerei inferioare ruse, din cauza acestei situaţii, mai mult de jumătate dintre judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au fost aleşi de APCE fără participarea reprezentanţilor ruşi, fapt ce ‘pune la îndoială legitimitatea verdictelor CEDO faţă de Rusia’.
Deputaţii ruşi subliniază în acelaşi context că o situaţie similară se referă şi la activitatea comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la alegerea căruia parlamentarii ruşi nu au participat.
Axa Berlin-Moscova
Consiliul Europei (CoE) şi Rusia trebuie să găsească o soluţie la criza cu care se confruntă de mai mulţi ani, pentru a împiedica Moscova să părăsească organizaţia, a declarat, la Strasbourg, ministrul de externe german Heiko Maas, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Consiliul Europei trece evident printr-o perioadă dificilă, suntem îngrijoraţi că Rusia continuă să se distanţeze”, a declarat şeful diplomaţiei germane la o conferinţă de presă la Strasbourg, alături de secretarul general al Consiliului Europei, norvegianul Thorbjorn Jagland.
Insistând asupra faptului că „Rusia face parte din Europa şi, prin urmare, face parte din Consiliul Europei”, Heiko Maas a afirmat că „ambele părţi trebuie să acţioneze” pentru a evita ieşirea Moscovei din CoE. Ministrul german a dat asigurări că Berlinul doreşte să „contribuie activ” la soluţionarea acestui conflict şi intenţionează să discute acest subiect cu omologul său rus, Serghei Lavrov, săptămâna aceasta la Moscova.
Ca sancţiuni după anexarea Crimeei în 2014, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), care reuneşte peste 300 de parlamentari din cele 47 de state membre, i-a privat pe parlamentarii ruşi de drept de vot. În răspuns, Moscova nu a mai trimis parlamentari la APCE şi, din 2017, nu şi-a mai plătit contribuţia anuală de 33 de milioane de euro la bugetul Consiliului Europei, ceea ce reprezintă o „încălcare a statutului”, a declarat Thorbjorn Jagland.
O încercare de modificare a regulilor APCE, care să permită o eventuală ieşire din criză, a eşuat în octombrie 2018. (N.G.)
