de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Sistemele S-400, mândria armatei ruse
India a semnat un acord în valoare de trei miliarde de dolari pentru închirierea pe 10 ani a unui submarin rusesc cu propulsie nucleară, al treilea din flota sa militară, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. India îşi întăreşte astfel capacitatea navală în Oceanul Indian, în contextul tensiunilor cu Pakistanul legate de provincia Kashmir şi al eforturilor Chinei de a-şi spori influenţa în regiune, consideră analiștii militari citați.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării de la New Delhi a refuzat să confirme acordul pentru AFP, care susţine că înţelegerea cu Moscova a fost negociată timp de câteva luni. Potrivit presei din India, submarinul urmează să fie livrat în 2025.
Rusia, aliată a Indiei în perioada Războiului Rece, continuă să furnizeze armament acestei ţări, deşi Statele Unite impun sancţiuni clienţilor industriei de apărare ruse.
Flota indiană folosește de decenii submarine de fabricație sovietică
India pe axa S-400
La începutul lunii octombrie 2018, India a semnat un contract în valoare de cinci miliarde de dolari pentru achiziţionarea din Rusia a cinci sisteme antiaeriene S-400. Acestea vor fi livrate începând cu luna octombrie 2020, mai menționează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Contractul a fost semnat la New Delhi, de premierul indian, Narendra Modi, cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca parte a unui pachet larg de înțelegeri economice, politice și militare dintre cele două state, estimate la peste 15 miliarde de USD pentru următorii 10 ani. Acestea mai vizează energia atomică şi explorarea spaţială.
Contractul pentru achiziţionarea de către India a sistemelor antiaeriene S-400 a fost semnat în pofida riscurilor impunerii de sancţiuni americane ţărilor care cooperează cu Rusia în domeniul apărării. India este un client important pentru industria militară rusă, achiziționând nave militare, tancuri, avioane de luptă, elicoptere de atac, etc.. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Principal, UE, Uncategorized @ro
TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin
Trei consorţii au depus oferte în cadrul unei licitaţii în valoare de 1,4 miliarde euro pentru construcţia unui gazoduct care să transporte gaze naturale ruseşti de-a lungul teritoriului Bulgariei, a anunţat joi compania Bulgartransgaz, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria, transmite Reuters, citată de mass-media de la București. „Bulgatransgaz va face toate eforturile pentru a derula acest proiect în conformitate cu legislaţia din Bulgaria şi Uniunea Europeană”, a declarat joi directorul general de la Bulgartransgaz, Vladimir Malinov.
Proiect strategic
Această conductă, cu o lungime de 484 de kilometri, ar urma să se întindă de la graniţa Bulgariei cu Turcia până la cea cu Serbia, în condiţiile în care autorităţile de la Sofia vor să îşi asigure o conexiune cu gazoductul TurkStream promovat de Rusia.
Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute.
Garanții europene
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat luni la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră, informează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.
Uniunea Europeană,îngrijorată de ambițiile energetice ale Kremlinului
Traseu strategic
Destinat să transporte circa 31,1 miliarde metri cubi de gaz rusesc pe an, acest gazoduct de asemenea numit „Turkish Stream” este în curs de terminare şi deschiderea vanelor este prevăzută pentru sfârşitul anului.
Dar chestiunea unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean.
„Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.
Sprijin bulgar
Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro. „Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită potrivit promotorilor proiectului. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 8, 2019 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul Dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate joi de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.
Reacții dure
Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.
In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.
Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.
Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.
UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Apel american
Serbia şi Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.
Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.
Ripostă de la Belgrad
Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ… Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.
La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 8, 2019 | Știri, UE
Brexit-ingrijorează-oficialii-europeni
Guvernul britanic a confirmat că al doilea vot din camera inferioară a parlamentului britanic asupra acordului de retragere din UE convenit cu Bruxellesul va avea loc marţi, 12 martie, relatează mass-media britanică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Diferiți oficiali britanici, inclusiv Andrea Leadsom, ministrul responsabil pentru interpelările parlamentare, au confirmat această dată pentru presa engleză.
Dacă acordul de retragere din UE va fi din nou respins, aşa cum s-a întâmplat la jumătatea lunii ianuarie, Theresa May va supune la vot în aceeaşi săptămână părăsirea UE de către Regatul Unit fără acord la 29 martie şi, dacă ieşirea din UE fără acord pică de asemenea la vot, va urma votul pentru o amânare a Brexitului.
Premierul Theresa May a anunţat că, în cazul unui vot negativ marţi pentru acord, aceste voturi vor avea loc miercuri, respectiv joi.
Război politic
Marea Britanie trebuie să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie. Theresa May a suferit o mare înfrângere în ceea ce priveşte acordul negociat cu UE în luna ianuarie, iar eforturile de a renegocia acordul nu au fost încununate până acum de succes.
Observatorii se aşteaptă la o a doua înfrângere marţi în parlamentul britanic, notează mass-media britanică. Deocamdată este însă neclar dacă Theresa May va lua atunci în considerare o a treia tentativă de aprobare a acordului de către parlamentari pentru a încerca respectarea termenului iniţial pentru Brexit, 29 martie, mai scrie agenţia de presă germană. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 8, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Gaza-scenă-pentru-atacurile-Hamas-împotriva-civililor-și-a-forțelor-militare-israeliene
Tribunalul Uniunii Europene a respins o acţiune a organizaţiei islamiste palestiniene Hamas împotriva deciziei din 2015 prin care a fost inclusă de UE pe lista grupărilor teroriste, transmite mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Tribunalul general, curtea de primă instanţă a UE a respins cele şapte argumente formulate de Hamas, între care lipsa de dovezi în acest sens şi faptul că a câştigat alegerile palestiniene.
Decizie contestabilă
Definirea Hamas drept organizaţie teroristă s-a bazat parţial pe un ordin al ministrului britanic de interne şi pe o decizie a secretarului de stat american din 1997, a arătat tribunalul. Decizia poate fi contestată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
La jumătatea lui decembrie anul trecut, Tribunalul UE a respins o altă acțiune a mișcării islamiste palestiniene împotriva deciziei UE de a o înscrie pe lista organizațiilor teroriste, ceea ce are, între altele, drept consecință înghețarea unei părți din fondurile sale.
Consiliul UE a decis să înscrie Hamas pe această listă în decembrie 2001, după atentatele din 11 septembrie din SUA. Confirmată de mai multe ori ulterior, decizia a fost contestată la Tribunalul UE, care în 2014 i-a dat câștig de cauză Hamas, anulând această înscriere (pe lista organizațiilor teroriste) din cauza unui viciu de formă.
Război juridic
A urmat o dezbatere juridică foarte tehnică, care a dus, în vara lui 2017, la anularea de către Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a deciziei din 2014. Hamas, la putere în Fâşia Gaza, a anunţat atunci că intenţionează să „ducă la bun sfârşit bătălia sa legală” pentru a fi scoasă de pe lista organizaţiilor teroriste, unde a fost reînscrisă printr-o decizie a Consiliului UE din martie 2015.
Mişcarea Hamas, care deţine din 2007 controlul asupra Fâşiei Gaza aflată sub blocadă israeliană, este considerată de asemenea o entitate teroristă de Israel, SUA și alte state.
Baloane teroriste
Reamintim că Fâşia Gaza este folosită pentru lansarea de baloane și zmeie incendiare asupra teritoriului israelian, provocând incendii și importante pagube materiale, relatează mass-media internațională, citând surse militare israeliene.
Începând din luna aprilie 2018, mii de hectare de teren au fost incendiate în Israel cu baloane şi zmeie incendiare trimise din enclava palestiniană, controlată de mișcarea Hamas.
Un purtător de cuvânt al pompierilor israelieni a indicat că patru incendii au fost declanşate luni de către dispozitive incendiare, iar în ultimele săptămâni au izbucnit zilnic în medie 24 de incendii, care au afectat culturile și infrastructura de pe mii de hectare. Până în acest moment nu există o estimare finală a pierderilor financiare suportate de populația civilă ori a sumelor cheltuite de forțele militare și serviciile de securitate pentru stoparea atacurilor. (M.B.)
