Kremlin, 4,7 miliarde de dolari pentru Crimeea anexată. Investițiile militare, la secret

Kremlin, 4,7 miliarde de dolari pentru Crimeea anexată. Investițiile militare, la secret

S-400-simbolul-ocupației-militare-ruse-din-Crimeea

S-400-simbolul-ocupației-militare-ruse-din-Crimeea

Premierul rus Dmitri Medvedev a anunţat luni că Rusia investeşte aproximativ 310 miliarde de ruble (4,7 miliarde de dolari) pentru dezvoltarea infrastructurii în regiunea Crimeea, relatează agenţia DPA, preluată de mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Trimitem aproape jumătate din suma respectivă deja în acest an”, a declarat Medvedev în cadrul unei întâlniri cu adjuncţii săi, iar restul sumei urmează să fie alocată în următorii trei ani.

Investiții civile

Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina vecină în urmă cu aproape cinci ani, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, în urma unei mişcări populare prooccidentale.

Crimeea a găzduit o mare bază navală rusească la Marea Neagră după ce destrămarea fostei URSS, la începutul anilor 1990, a dus la apariţia Rusiei şi a Ucrainei ca state separate. Federația Rusă a moștenit majoritatea navelor militare sovietice, grupate acum în Flota militară rusă a Mării Negre, grupare de forțe care a cunoscut un important proces de modernizare și dotare cu nave moderne în ultimii ani.

Banii vor fi folosiţi pentru investiții civile, precum şosele, reţele de apă şi electrice, precum şi pentru infrastructura socială, a afirmat Medvedev.

De la anexarea Crimeii în 2014, relaţiile dintre Rusia şi Ucraina au ajuns la cel mai scăzut nivel. Economia Rusiei se confruntă cu sancţiunile impuse de către puterile occidentale, îndeosebi Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană.

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Investiții militare: fără număr

Moscova a alocat sume imense pentru modernizarea infrastructurii militare din peninsulă, acomodarea militarilor din noile forțe desfășurate în regiune și a familiilor acestora. Kremlinul a transformat Crimeea într-o fortăreață militară greu de cucerit, sistemele de rachete mobile sol-aer S-400 Triumf devenind un adevărat simbol al prezenței militare ruse.

În cursul ultimelor luni, autoritățile ruse au anunțat periodic desfășurarea în Crimeea a diferite divizioane de rachete mobile sol-aer S-400. Una dintre ele a fost instalată în Eupatoria, pe coasta vestică a Crimeei, permiţându-i să monitorizeze zona de vest a Mării Negre, pe o rază de 600 km, acest sistem având o rază de interceptare a ţintelor aeriene de 400 de km la o înălţime de până la 30 de km.

Potrivit presei, Rusia va putea astfel monitoriza zona dintre Bosfor şi Odesa şi părţi din Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova şi Ucraina.

O sursă din cadrul complexului militar-industrial rus a declarat ulterior pentru RIA Novosti că un al patrulea divizion va fi desfăşurat în curând în Crimeea, în apropiere de localitatea Djankoe, din apropierea graniței impuse Ucrainei de ruși după ocuparea Crimeei.

‘Toate regimentele de S-400 de la Eupatoria, Sevastopol, Feodosia şi Djankoe vor fi acoperite de rachete sol-aer „Panţîr-1S” cu rază scurtă de acţiune. Obiectivul principal al acestor unităţi vizează respingerea unui atac masiv aerian la o distanţă de până la 400 de kilometri de peninsulă’, a indicat sursa citată de RIA Novosti.

S-400 este destinat interceptării la mare distanţă a rachetelor balistice şi de croazieră, a bombardierelor strategice şi a altor tipuri de avioane, dar şi atacării ţintelor terestre.

Prima subunitate de S-400 a fost instalată în ianuarie 2017 în Feodosia, iar a doua a intrat în serviciu în ianuarie 2018 la Sevastopol. (N.G.)

Share our work
Mogherini, iritată de promisiunile electorale ale președintelui Poroșenko

Mogherini, iritată de promisiunile electorale ale președintelui Poroșenko

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, face promisiuni electorale deșarte

Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, face promisiuni electorale deșarte

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a declarat că nu intenţionează să comenteze afirmaţia președintelui ucrainean, Petro Poroșenko, potrivit căreia Kievul va depune cererea de aderare la UE în anul 2024, relatează mass-media internațională, citând Evropeiska Pravda. „Nu voi comenta cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla în 2024, dar sunt convinsă că viitoarele noastre obiective, în special planul ‘Parteneriatul estic – 20 de rezultate pentru 2020’, sunt cât se poate de realiste şi realizabile. Acesta au un impact pozitiv asupra vieții cetățenilor atât în țările partenere, cât şi în UE. În această cooperare pragmatică, putem obține rezultate remarcabile” a declarat şefa diplomaţiei UE la Bucureşti, unde a avut loc reuniunea informală a miniștrilor de externe din UE.

Sprjin european

Potrivit şefei diplomaţiei UE, în ultimii cinci ani blocul țărilor europene și Ucraina, în calitate de membru al Parteneriatului estic, au realizat lucruri care, până recent, păreau nerealiste. Mogherini s-a referit în acest sens la acordul comercial, acordul de asociere și de liberalizare a regimului de vize. Amintim că președintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunțat recent că va candida pentru un nou mandat de şef al statului ucrainean. Printre promisiunile electorale ale lui Petro Poroşenko se numără și depunerea cererii de aderare a Ucrainei la UE până în anul 2024. „Până în 2024, vom depune cererea de aderare la UE, vom obţine și vom începe să punem în aplicare Planul de acțiune privind aderarea la NATO” – a afirmat Poroșenko, intențiile sale fiind considerate populiste de o parte a analiștilor politici de la Kiev. (N.G.)

Share our work
Moscova: liderii Rusiei, Turciei şi Iranului, întâlnire geopolitică pe 14 februarie

Moscova: liderii Rusiei, Turciei şi Iranului, întâlnire geopolitică pe 14 februarie

Erdogan, asteptat la Soci de Putin

Erdogan, asteptat la Soci de Putin

Preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni, pe 14 februarie, cu liderii Turciei şi Iranului în oraşul rusesc Sochi, locație preferată de liderul de la Moscova pentru organizarea unor întâlniri importante, relatează mass-media rusă, citând surse de la Kremlin, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Moscova nu a oferit detalii suplimentare, dar Putin a declarat luna trecută că va convoca o astfel de reuniune pentru a discuta despre situaţia din Siria, unde Rusia şi Turcia încearcă să creeze o zonă de securitate.

Cele trei ţări anunţă că doresc o soluţie politică pentru a pune capăt conflictului din Siria, în condițiile retragerii forțelor SUA, anunțate anterior de Trump.

Menționăm că, în timp ce Rusia şi Iranul îl sprijină pe preşedintele sirian Bashar al-Assad, Turcia – alături de aliaţii săi din NATO, inclusiv Statele Unite – doresc ca acesta să se retragă din funcţie.

Bomba Venezuela

Situația din statul latino-american va fi un alt dosar politic important discutat, având în vedere că liderii Rusiei, Turciei şi Republicii Islamice Iran și-au manifestat deschis susținerea pentru actuala conducere de la Caracas. Rusia sprijină un plan de soluţionare a crizei din Venezuela propus de Uruguay şi Mexic, dar nu acceptă propunerile Uniunii Europene şi condamnă ameninţările Statelor Unite de a invada ţara din America Latină, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov, citat de mass-media internațională.

„Vom susţine legea internaţională şi vom sprijini iniţiativele luate de diferite ţări din America Latină, în particular Mexic şi Uruguay”, a afirmat Lavrov în faţa studenţilor de la Universitatea kârgâzo-rusă din capitala Kârgâzstanului, Bişkek. „Acestea vizează crearea condiţiilor pentru un dialog naţional cu participarea tuturor forţelor politice din Venezuela”, a adăugat el, potrivit unei transcrieri oficiale de pe site-ul Ministerului de Externe rus.

Venezuela-bombă-geopolitică-latino-americană

Venezuela-bombă-geopolitică-latino-americană

Nemulțumire rusă

Din păcate, UE impune o configuraţie uşor diferită a medierii internaţionale, a notat Lavrov. Conform acestuia, Uniunea Europeană a propus crearea unui grup de contact format din opt dintre membrii săi şi un număr comparabil de ţări din America Latină, însă Rusia, China şi Statele Unite nu au fost invitate să se alăture.

Lavrov a remarcat că UE a propus includerea în grup a ţărilor care în urmă cu opt zile i-au cerut preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro să anunţe alegeri prezidenţiale până luni. „Aceasta nu este o modalitate de a media. Asta este un ultimatum şi nu o încercare de a găsi un numitor comun”, a adăugat el.

Lavrov a reamintit că Statele Unite nu au ascuns faptul că doresc să schimbe regimul în Venezuela cu orice preţ, menţinând opţiunea intervenţiei militare pe masă. „Cred că este de la sine înţeles că subminează toate fundamentele dreptului internaţional”, a notat Lavrov.

Opoziţia condusă de Juan Guaido refuză să înceapă un dialog, cerând ultimativ plecarea lui Maduro şi transferul puterii către forţele de opoziţie, a spus Lavrov, adăugând că acesta „nu este un dialog, ci impunerea voinţei unilaterale a cuiva”. „Faptul că acest lucru se face cu permisiune directă de la Washington şi acum şi din partea Europei dă în vileag acele presupuse valori în politica internaţională pe care colegii noştri occidentali le proclamă”, a conchis Serghei Lavrov. (M.B.)

Share our work
Papa Francisc, desant diplomatic în Emiratele Arabe Unite

Papa Francisc, desant diplomatic în Emiratele Arabe Unite

Papa-Francisc, desant diplomatic în Emiratele Arabe

Papa-Francisc, desant diplomatic în Emiratele Arabe

Papa Francisc a devenit duminică primul suveran pontif care vizitează Peninsula Arabă, parte a unui demers diplomatic susținut al Vaticanului de a își consolida prezența în zona statelor Golfului Piersic, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vizita înaltului prelat vine la câteva ore după ce a condamnat dur războiul din Yemen, în care Emiratele Arabe Unite joacă un rol militar major.

La puţin timp după aterizarea în Abu Dhabi, Papa Francisc a transmis că urmăreşte criza umanitară din Yemen cu multă îngrijorare şi că se foloseşte de slujba sa de duminică din Vatican pentru a solicita părţilor implicate să implementeze un acord de pace şi să vină în ajutorul milioanelor de oameni afectaţi de războiul civil.

„Plânsul copiilor şi al părinţilor ajunge la Dumnezeu. Să ne rugăm pentru copiii înfometaţi, însetaţi, care nu au medicamente şi care se află în pericol de moarte”, a transmis Papa Francisc.

Joc diplomatic

Emiratele Arabe Unite au salutat mesajul suveranului în ceea ce priveşte războiul din Yemen, relatează mass-media locală, preluată de agențiile internaționale. „Vom asigura implementarea acordului şi vom transforma anul 2019 în anul păcii în Yemen”, a declarat Anwar Gargash, ministrul de Externe din Emiratele Arabe Unite.

Papa Francisc a fost întâmpinat la sosire de prinţul coroanei, Mohammed bin Zayed al-Nahyan. În cursul vizitei sale, care va dura trei zile, Papa se va întâlni şi cu Ahmed al-Tayeb, imam-ul suprem al moscheei al-Azhar din Egipt, considerat unul dintre cei mai importanți lideri ai musulmanilor sunniți moderați.

Papa va lua parte marţi la o conferinţă pe probleme religioase şi va ţine o slujbă, la care sunt aşteptaţi peste 120.000 de credincioşi.

În Emiratele Arabe Unite trăiesc peste un milion de romano-catolici, proveniți din statele UE, SUA, India și alte state. Concomitent, în acest stat mai locuiesc câteva sute de mii de creștini ai bisericilor catolice orientale, precum Biserica Maronită din Liban.

Având în vedere numărul ridicat, oficialii de la Vatican au transmis că doresc o prezenţă mai puternică a Bisericii Catolice în Emiratele Arabe Unite, inclusiv formarea nominalizarea unui cardinal penttru regiunea Golfului. (M.B.)

Share our work
Berlinul vrea să descurajeze naval Rusia la Marea Neagră

Berlinul vrea să descurajeze naval Rusia la Marea Neagră

Germania-pregătită-să-trimită-nave-militare-în-Marea-Neagră

Germania-pregătită-să-trimită-nave-militare-în-Marea-Neagră

Germania este dispusă să sprijine Ucraina în demersurile sale de descurajare a agresiunii rusești, prin trimiterea unor nave militare germane în Marea Neagră – au anunţat reprezentanți ai guvernului german, în timpul unei întâlniri cu ministrul adjunct al apărării din Ucraina, Anatoli Petrenko, aflat în vizită la Berlin, potrivit mass-media de la Kiev, care citează un comunicat al Ministerului Ucrainean al Apărării, preluat de agenția KARADENIZ PRESS.

De asemenea, reprezentanții guvernului german au promis că vor face demersuri pentru eliberarea marinarilor ucraineni arestaţi în Rusia și, totodată, vor sprijini Kievul în implementarea reformelor în domeniile securității și apărării din Ucraina.

În timpul vizitei la Berlin, oficialul ucrainean a discutat cu partea germană despre perspectivele desfăşurării unei misiuni de menținere a păcii în Donbas și trimiterea unor observatori ai OSCE în Marea Neagră și în Marea Azov, pentru a preveni o escaladare a conflictului.

Colaborare tehnico-militară

Oficialii din Ucraina şi Germania au examinat, deasemenea, perspectivele extinderii cooperării tehnico-militare dintre cele două țări și consolidarea capabilităților navale ale Ucrainei. Anterior, Kiev-ul și-a anunțat intenția de a achiziționa sisteme de armament din Germania, inclusiv tancuri, Berlinul refuzând orice discuție în acest sens pentru a nu escalada situația tensionată din Estul Ucrainei.

În timpul întâlnirilor, părțile au subliniat importanța susținerii suplimentare a Ucrainei pe calea către integrarea euro-atlantică și consolidarea relațiilor sale de parteneriat cu Republica Federală Germania și cu alți membri ai NATO.

Rezultatele reuniunilor vor fi utilizate pentru pregătirea dialogului militar și politic la nivelul ministerelor Apărării din Ucraina și Germania în cadrul diferitelor formate bilaterale și internaționale. (N.G.)

Share our work