de Isac Mihai | apr. 4, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia
NATO, provocări la Marea Neagră
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la Washington că alianţa va trebui să găsească soluţii pentru a combate „acţiunile agresive” ale Rusiei în Marea Neagră, relatează France 24, preluat de agențiile de presă europene, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din cadrul NATO, care marchează aniversarea a 70-a de la înfiinţarea organizaţiei şi vin la scurt timp după ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a anunţat că alianţa pregăteşte un pachet de măsuri pentru a se „asigura că navele ucrainene traversează Strâmtoarea Kerci în siguranţă”. Ea a mai adăugat şi că NATO va trimite mai multe nave în zonă pentru a se asigura că „ţările din zona Mării Negre sunt ferite de ingerinţele Rusiei”.
Anterior, şi secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a făcut o declaraţie asemănătoare. El a spus că NATO trebuie să contracareze noile „ameninţări”, enumerând „agresiunile ruse” şi competiţia strategică reprezentată de China.
În cadrul aceluiaşi eveniment, Stoltenberg a făcut referire şi la parteneriatul cu Georgia şi Ucraina. „Vom ajunge la un acord referitor la măsurile de sprijin pentru partenerii noştri apropiaţi Georgia şi Ucraina”, a spus el. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 2, 2019 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Benjamin Netanyahu
Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul israelian Benjamin Netanyahu vor avea o întâlnire joi la Moscova, a anunţat marţi serviciul de presă al Kremlinului, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi lideri vor purta „negocieri rapide” cu prilejul unei scurte vizite a premierului israelian în capitala rusă, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, citat de mass media locale.
Agendă necunoscută
Kremlinul nu a dezvăluit care va fi agenda întâlnirii de joi. Premierul Benjamin Netanyahu şi-a exprimat în trecut preocuparea că aliatul Rusiei, Iran, reprezintă o ameninţare pentru securitatea israeliană şi urmăreşte stabilirea unei prezenţe militare în Siria.
Întâlnirea celor doi lideri are loc cu mai puţin de o săptămână înainte de alegerile legislative de marţea viitoare din Israel, în urma cărora Netanyahu speră să-şi înnoiască mandatul în fruntea executivului. El a mai avut în ultimele zile o serie de întrevederi cu lideri ai lumii.
Miză electorală
În ce o priveşte, Rusia a reuşit să menţină relaţii apropiate cu statul evreu, în pofida faptului că în războiul civil din Siria s-a aliat cu Iranul şi cu guvernul sirian. Relaţiile dintre Rusia şi Israel au cunoscut însă tensiuni în septembrie anul trecut, după doborârea unui avion de recunoaştere rus în largul coastei siriene. Rusia a acuzat că avioane israeliene au efectuat manevre în spatele avionului rus, pentru a se feri de apărarea aeriană a Siriei. Toate cele 18 persoane aflate la bordul avionului rus şi-au pierdut viaţa.
O miză politică internă vitală pentru premierul israelian este reprezentată de importantul număr de electori alegători israelieni originari din spațiul CSI, și care mențin legături puternice cu Federația Rusă. Conform unor sondaje, Putin se bucură de o popularitate crescută în rândul acestora, capital electoral pe care Netanyahu dorește să îl folosească în războiul politic total de pe scena internă israeliană. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 30, 2019 | Știri, Ucraina
Ucraina, razboi electoral total
Procuratura generală a Ucrainei acuză Statele Unite că ar fi încercat să se implice într-o anchetă internă, relatează The Hill, care precizează că totul a început în 2016, când anchetatorii ucraineni au atras atenția la activitatea unui ONG finanțat din bani americani. Washingtonul neagă acuzațiile procuraturii generale de la Kiev, mai precizează sursa citată, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Articolul din The Hill mai menționează că procurorii ucraineni au vrut inițial să investigheze cum au fost cheltuite peste 4,4 milioane de dolari ajunse în Ucraina în calitate de finanțare din partea SUA.
Blocaj american
Când au cerut informații în acest sens de la ambasada Statelor Unite de la Kiev, aceștia au primit un răspuns clar: nu ne interesează cum au fost cheltuiți banii și nici pe voi n-ar trebui să vă intereseze acest lucru.
Mai mult, la scurt timp după, proaspăt desemnatul procuror general al Ucrainei, Iurii Luțenko, a fost invitat la ambasada SUA, unde a avut o întrevedere cu emisarul american, Marie Yovanovitch, care i-a înmânat o listă cu oameni pe care nu trebuie să îi investigheze. Printre ei se număra cofondatorul unui ONG numit Centrul pentru Combaterea Corupției, precum și doi deputați din Rada Supremă care favorizau această organizație. Acest lucru i s-a părut straniu lui Luțenko, care a început să adulmece în jurul ONG-ului și a aflat că acesta era co-finanțat de administrația Obama și de miliardarul George Soros și avea drept scop să găsească anumite legături dintre Rusia și Paul Manafort, care era pe atunci șeful de campanie al lui Donald Trump.
Luțenko la atac
Conform The Hill, dovezile pe care trebuiau să le găsească membrii organizației non-profit trebuiau să o favorizeze pe candidatul democrat, Hillary Clinton, la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016.
Luțenko a acuzat ambasada SUA la Kiev că a pus presiune pe procurorii ucraineni pentru că administrația de atunci de la Casa Albă nu dorea ca poporul american să afle pentru ce sunt cheltuiți banii proveniți din impozitele plătite de ei.
Emisarul american a negat orice acuzație, însă The Hill notează că ucrainenii au dovezi concludente, cum ar fi e-mailuri de la funcționari ai ambasadei SUA și mărturiile lui Luțenko. Până la urmă, Centrul pentru Combaterea Corupției nu a mai fost vizat de nicio anchetă oficială și continuă să activeze la Kiev până în prezent. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 30, 2019 | Balcani, România, Știri, UE
Romania, curtată energetic de Grecia
România şi Grecia vor face eforturi pentru a administra interconectarea energetică între Marea Neagră şi Marea Mediterană, a declarat, recent, la Snagov, premierul grec Alexis Tsipras, după consultările în format cvadrilateral cu premierul României, Viorica Dăncilă, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi prim-ministrul Republicii Bulgaria, Boiko Borisov. „Am luat decizii foarte importante deja. Cele patru ţări ale noastre cooperează şi fiecare ţară, la rândul ei, face tot ce poate. Am creat o companie comună între România şi Grecia şi vom continua să administrăm interconectarea între Marea Neagră şi Mediterană. Avem un astfel de proiect în considerare. Acum vorbim despre energie. Avem o conductă, un traseu vertical, care va conecta conducta de gaz din Azerbaidjan către nordul Greciei”, a afirmat Tsipras, potrivit traducerii oficiale.
Decizii istorice
Şeful Guvernului elen a spus că, în acest context, deciziile în domeniul energiei sunt de importanţă „istorică”. „Vorbind despre energie, am posibilitatea să îmi informez prietenii că cooperarea şi deciziile noastre, care au o importanţă istorică în domeniul conductei est-vest şi care modifică harta energetică în partea de sud şi de est a Europei. (…) Această conductă de gaz va prelua gazul natural din Israel şi Cipru, va transporta prin Grecia, cu posibilitatea de a ajunge în Italia, dar putem să trimitem gazul în Balcani”, a explicat el, la conferinţa de presă după cvadrilaterala de la Snagov.
Prin acest proiect, a subliniat prim-ministrul grec, Balcanii pot deveni „un nod energetic pentru toată zona”.
Serbia, viitor european
„Din prima zi în care am creat această întâlnire cvadrilatelală am dorit să ajutăm această ţară şi să o susţinem pentru a intra în Uniunea Europeană. Intrarea Serbiei în UE este o prioritate pentru ţările noastre şi trebuie să încurajăm această dorinţă a Serbiei, care să aibă un progres stabil, în decursul celor 16 capitole de negociere”, a afirmat el.
Potrivit premierului elen, dialogul Belgrad – Priştina, dintre liderii din Serbia şi cei din Kosovo, are o „importanţă majoră” în ceea ce priveşte acest parcurs european, dar aceste demersuri „nu au fost în aceeaşi măsură susţinute de Priştina”.
Tsipras a vorbit despre ţările din Balcani care îşi doresc aderarea la Uniunea Europeană. „Aş dori să facem toate reformele necesare astfel încât perspectiva europeană să devină o realitate. Noi (…) privim fiecare ţară în parte”, a afirmat el. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 28, 2019 | Federatia Rusa, Știri
Lituania-condamnă-crimele-de-război-sovietice
Ex-ministrul Apărării al Uniunii Sovietice, Dmitri Iazov, și fostul ofițer al KGB, Mihail Golovatov, au fost condamnați în absenţă de Judecătoria din Vilnius (Lituania) pentru crime de război și crime împotriva umanității în dosarul evenimentelor din 13 ianuarie 1991, când autoritățile sovietice au încercat să înăbușe mișcarea de independență a țării baltice, relatează mass-media de la Chișinău. Astfel, Iazov a fost condamnat la 10 ani de pușcărie, Golovatiuc – la 12 ani, iar fostul șef al garnizonului Armatei sovietice din Vilnius, Vladimir Ushopcic, la 14 ani de pușcărie.
Potrivit materialelor cauzei, Iazov este acuzat că la finele anului 1990 a creat un grup organizat din 160 de militari și politicieni în scopul readucerii Lituaniei în componența URSS.
Plan diabolic
Procurorii susțin că Iazov a ordonat subalternilor săi să elaboreze un plan de preluare a puterii în Lituania, să pregătească lista obiectivelor strategice importante, inclusiv autoritățile publice centrale, mass-media și comunicații.
„La data de 11 ianuarie 1991 în cadrul implementării planului, cu ajutorul militarilor, a început agresiunea din partea Uniunii Sovietice și un conflict armat în Lituania”, se menționează în document.
Tot acolo se descrie atacul asupra Vilniusului și se acordă o atenție deosebită asaltului asupra Casei presei. Peste două zile, autoritățile sovietice au încercat cu forța să răstoarne autoritățile legitime ale Lituaniei care și-a declarat independența în martie 1990.
Militarii sovietici au ocupat și clădirea televiziunii lituaniene, acțiune în urma căreia 14 persoane au decedat, iar peste 1 000 au fost răniți.
În total, pe acest dosar sunt acuzați 67 de cetățeni din Rusia, Belarus și Ucraina. (N.G.)
