de Isac Mihai | mai 28, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Oligarhul Ihor Kolomoisky amenință FMI
Ihor Kolomoisky, oligarhul care a sprijinit financiar și mediatic campania electorală a noului preşedinte al Ucrainei, Volodymyr Zelensky, vrea ca ţara să urmeze modelul Greciei şi să respingă programul de austeritate al Fondului Monetar Internaţional (FMI) sau să declare insolvenţa datoriei externe, aşa cum a făcut şi Nicolae Ceauşescu cu România, relatează Financial Times, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declarațiile făcute de Igor Kolomoisky transmit semnale de alarmă pentru susţinătorii vestici ai Kievului, consideră analiștii politici, chiar dacă Zelensky a anunţat că va rămâne la termenii iniţiali pentru bailout-ul de 3,9 miliarde dolari.
Revenire triumfală
Îngrijorările ucrainienilor şi ale oficialilor vestici cu privire la influenţa oligarhului Kolomoisky asupra noului preşedinte au crescut după ce miliadarul a revenit la Kiev luna aceasta, după doi ani de exil autoimpus. În acelaşi timp, avocatul său personal a fost deja numit șeful administrației prezidențiale a noului preşedinte de la Kiev, Vladymyr Zelensky.
„În opinia mea, ar trebui să ne tratăm creditorii aşa cum face Grecia. Acesta este un exemplu pentru Ucraina”, a declarat Kolomoisky. Acesta s-a referit la faptul că în disputa cu creditorii din 2015, statul elen a devenit prima ţară dezvoltată din lume care nu a reuşit să îşi achite datoriile către FMI.
SUA și UE, bune de plată
Kolomoisky a mai declarat că SUA și UE ar trebui să elimine datoria externă a Ucrainei în întregime ca plată pentru suferința țării în timpul luptei sale cu Rusia. „Acesta este jocul tău, geopolitica ta”, a spus el. „Nu-ți pasă de Ucraina. Vrei să rănești Rusia, iar Ucraina este doar o scuză. ”
Reamintim că Ucraina are nevoie de banii FMI-ului pentru a-şi finanţa datoria externă care reprezintă circa 60% din PIB. Plăţile ar trebui să crească anul acesta şi anul următor, moment în care oligarhul sugerează că Ucrainei nu ar trebui să îi fie frică să declare insolvenţa. „De câte ori a declarat Argentina insolvenţa? (..) Şi ce dacă au restructurat-o? Este normal”, adaugă el.
Uniunea Europeană, bună de plată
UE, vinovata de serviciu
În locul beneficiilor și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restricții la exportul de produse în Uniunea Europeană, cam aceasta ar fi concluzia autorităților locale. Fostul ministru al economiei Ucrainei, Victor Suslov, citat de mass-media din Ucraina, a declarat că după ce a fost semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană, Kievul a fost de acord cu condiții nefavorabile, care au dus la agravarea crizei economice din Ucraina.
Fostul ministru a mai declarat că o parte a acordului este crearea condițiilor favorabile pentru comerț pentru ambele părți. Doar că, în locul beneficiilor mult așteptate și accesului la piața europeană, Kievul a primit cote și restrciții la exportul produselor în UE, în timp ce mărfurile europene, fără obstacole ajungeau pe rafturile magazinelor din Ucraina.
„Nu putem concura cu economia din Europa, dar am ajuns să fim de acord să colaborăm conform condițiilor stabilit și urmate în UE. Putem constata că acordul semnat nu oferă condiții egale, mai mult de atât îl putem caracteriza ca fiind unul baza pe discriminare„, a spus fostul ministru.
Totodată, acest a comunicat că Ucraina înregistrează doar pierderi din cauza că poate exporta doar materie primă, în timp ce europenii exportă la Kiev produsele finite. Pentru producătorii autohtoni fiind o problemă mare realizarea mărfurilor. „În urma acestui fapt, economia și industria noastră moare”, a mai adăugat acesta. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 27, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Mikhail-Saakashvili-vrea-să-revină-în-forță-în-politica-mare-din-Ucraina
Fostul preşedinte al Georgiei, Mihail Saakaşvili, ex-guvernator al regiunii Odesa, şi-ar dori să revină în Ucraina şi a cerut noului preşedinte ucrainean Volodimir Zelenski să-i returneze cetăţenia ucraineană de care l-a privat predecesorul acestuia Petro Poroşenko, a declarat recent avocatul său Rusan Ciornoluţki, citat de agenţia de presă Ukrinform, preluată de mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Ciornoluţki a indicat că a depus o cerere în acest sens la noua administraţie prezidenţială de la Kiev şi întreprinderi demersuri intense pentru ca Saakaşvili să se poată întoarce în Ucraina.
Ambiții politice
Surse politice de la Kiev au declarat că Mihail Saakaşvili ar dori să revină în politica din Ucraina, mizând pe ocuparea unui post ministerial într-un guvern ce va fi format după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2019.
La sfârşitul lunii aprilie, fostul preşedinte georgian a anunţat că a făcut demersuri pentru ca să-i fie ridicată interdicţia de intrare în Ucraina, instituită după ce intrase în ţară la 10 aprilie 2017 dinspre Polonia, fără a trece controlul la frontieră de partea ucraineană.
La 12 aprilie, el a fost expulzat în Polonia, după ce a fost arestat la Kiev. Serviciul de frontieră al Ucrainei i-a interzis să intre în ţară până în 2021.
Război total
În iulie 2017, el a fost lipsit de cetăţenia ucraineană printr-un decret al preşedintelui Petro Poroşenko în timp ce se afla în străinătate, devenind – din fost aliat – rival.
Poroşenko i-a acordat cetăţenia Ucrainei în mai 2015 şi l-a numit guvernator al regiunii Odesa. Dar, Saakaşvili a demisionat din funcţie în noiembrie 2016, acuzându-l pe preşedintele ucrainean de la acea vreme de ‘corupţie’. La scurt timp, el şi-a înfiinţat propriul partid Mişcarea Noilor Forţe, începând să dea bătăi de cap autorităţilor de la Kiev.
Nici în Georgia nu se putea întoarce întrucât renunţase în 2015 la cetăţenia georgiană, unde după două mandate prezidenţiale (2004-2007 şi 2008-2014) a fost acuzat în 2014 că şi-a depăşit în trecut atribuţiile şi a folosit abuziv fonduri de stat, riscând să ajungă la închisoare. Mihail Saakaşvili s-a refugiat în Olanda, ţara de origine a soţiei sale, Sandra Roelofs, şi se află în prezent la Amsterdam, beneficiind de sprijinul material al oligarhului Ihor Kolomoisky. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 27, 2019 | Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, razboi juridic impotriva lui Poroșenko
În instanțele din Ucraina a mai fost deschis un dosar penal împotriva fostului președinte de la Kiev, Petro Poroșenko, a declarat avocatul Andrei Portnov, fostul șef adjunct al administrației fostului președinte Victor Ianukovici, citat de mass-media locală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest dosar, Poroșenko este acuzat de uzurparea sistemului judiciar din Ucraina.
Dosare cu dedicație
Acesta este cel de-al patrulea dosar deschis împotriva fostului lider de la Kiev. Săptămâna trecută el a fost acuzat de trădare de stat în legătură cu incidentul din strâmtoarea Kerci.
Ulterior, mass-media a dezvăluit, citând surse judiciare, că Poroșenko este suspectat de abuz de putere și de poziția sa în distribuția funcțiilor în ”Centrenergo”. Tot săptămâna trecutp, Biroul de Stat pentru Investigații al Ucrainei l-a acuzat pe fostul președinte de legalizarea veniturilor ilicite în valoare de 300 de milioane de dolari atunci când a vândut uzina „Kuznya na Rybalsky”. În plus, Portnov l-a învinuit de deținerea ilegală a canalului TV „Preamoi”, de spălare de bani și evaziune fiscală. Cei care au inițiat aceste plângeri penale au solicitat înghețarea activelor fostului președinte, estimate la câteva miliarde de euro. (N.G.)
de Isac Mihai | mai 27, 2019 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Președintele rus Putin, alături de liderii statelor membre UEEA
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut la Nur-sultan (n.r.-Astana), capitala Kazahstanului, primele întîlniri informale cu Vladimir Putin, Alxandr Lukașenco și alți lideri ai țărilor Uniunii Eurasiatice, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Vizita de lucru în Republica Kazahstan, unde are loc ședința Consiliului Suprem al Uniunii Economice Euroasiatice, va dura două zile, 28-29 mai. Agenda vizitei prezidențiale la Nur-Sultan prevede și întrevederi bilaterale cu liderii mai multor state-membre ale UEEA, precum Federația Rusă, Azerbaidjan, Kazahstan, etc..
Menționăm că Republica Moldova a obținut statutul de observator al Uniunii Economice Eurasiatice în luna mai 2018, datorită susținerii unanime a țărilor-membre ale acestei organizații. Cooperarea dintre Moldova și UEEA, care a început formal din momentul semnării Memorandumului corespunzător, în luna aprilie 2017. Organizația este considerată de unii analiști ca un vehicul pentru subordonarea statelor membre intereselor Kremlinului.
Președintele rus, Vladimir Putin, înger geopolitic pentru Igor Dodon
Desant în Rusia
Săptămâna trecuta, Igor Dodon a declarat că va pleca săptămâna aceasta la Moscova unde se va întâlni cu liderul rus Vladimir Putin. În marja unei întâlniri cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vasneţov, președintele Dodon a declarat că la întoarcerea din Kazahstan, va întreprinde o vizită în Ufa, capitala Republicii Başkortostan, unde vor fi semnate acorduri de colaborare dintre această republică rusă și 4 regiuni ale Moldovei. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 24, 2019 | Știri, Turcia, UE
Turcia, reclamată de Wikipedia la CEDO
Enciclopedia online Wikipedia a reclamat guvernul Turciei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în urma deciziei Ankarei de a bloca accesul la website-ul său, relatează mass-media internațională. Reprezentanţi ai Wikipedia susţin că interdicţia impusă de guvernul de la Ankara încalcă libertatea de expresie.
În aprilie 2017, Wikipedia a fost blocată pe neaşteptate, în Turcia. Guvernul de la Ankara a reclamat două articole aflate pe website-ul enciclopediei online – unul despre războiul civil sirian, iar celălalt, în legătură cu terorismul sponsorizat de stat – şi a cerut ca acestea să fie eliminate. Wikimedia, fundaţia care administrează Wikipedia, a informat autorităţile turce de faptul că regulile sale permit ca articolele să fie editate de orice utilizator, respectând neutralitatea şi acurateţea informaţiilor. Acest argument nu a convins autorităţile de la Ankara, iar interdicţia vizând website-ul a rămas în vigoare.
Analiștii politici consideră că autoritățile din Turcia folosesc legislația pentru a controla accesul la informații al opoziției politice și al electoratului turc. (M.B.)
