Netanyahu, desant diplomatic la Kremlin

Netanyahu, desant diplomatic la Kremlin

Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Benjamin Netanyahu

Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Benjamin Netanyahu

Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul israelian Benjamin Netanyahu vor avea o întâlnire joi la Moscova, a anunţat marţi serviciul de presă al Kremlinului, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi lideri vor purta „negocieri rapide” cu prilejul unei scurte vizite a premierului israelian în capitala rusă, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, citat de mass media locale.

Agendă necunoscută

Kremlinul nu a dezvăluit care va fi agenda întâlnirii de joi. Premierul Benjamin Netanyahu şi-a exprimat în trecut preocuparea că aliatul Rusiei, Iran, reprezintă o ameninţare pentru securitatea israeliană şi urmăreşte stabilirea unei prezenţe militare în Siria.

Întâlnirea celor doi lideri are loc cu mai puţin de o săptămână înainte de alegerile legislative de marţea viitoare din Israel, în urma cărora Netanyahu speră să-şi înnoiască mandatul în fruntea executivului. El a mai avut în ultimele zile o serie de întrevederi cu lideri ai lumii.

Miză electorală

În ce o priveşte, Rusia a reuşit să menţină relaţii apropiate cu statul evreu, în pofida faptului că în războiul civil din Siria s-a aliat cu Iranul şi cu guvernul sirian. Relaţiile dintre Rusia şi Israel au cunoscut însă tensiuni în septembrie anul trecut, după doborârea unui avion de recunoaştere rus în largul coastei siriene. Rusia a acuzat că avioane israeliene au efectuat manevre în spatele avionului rus, pentru a se feri de apărarea aeriană a Siriei. Toate cele 18 persoane aflate la bordul avionului rus şi-au pierdut viaţa.

O miză politică internă vitală pentru premierul israelian este reprezentată de importantul număr de electori alegători israelieni originari din spațiul CSI, și care mențin legături puternice cu Federația Rusă. Conform unor sondaje, Putin se bucură de o popularitate crescută în rândul acestora, capital electoral pe care Netanyahu dorește să îl folosească în războiul politic total de pe scena internă israeliană. (M.B.)

Share our work
SUA, motiv de război juridic la Kiev

SUA, motiv de război juridic la Kiev

Ucraina, razboi electoral total

Ucraina, razboi electoral total

Procuratura generală a Ucrainei acuză Statele Unite că ar fi încercat să se implice într-o anchetă internă, relatează The Hill, care precizează că totul a început în 2016, când anchetatorii ucraineni au atras atenția la activitatea unui ONG finanțat din bani americani. Washingtonul neagă acuzațiile procuraturii generale de la Kiev, mai precizează sursa citată, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Articolul din The Hill mai menționează că procurorii ucraineni au vrut inițial să investigheze cum au fost cheltuite peste 4,4 milioane de dolari ajunse în Ucraina în calitate de finanțare din partea SUA.

Blocaj american

Când au cerut informații în acest sens de la ambasada Statelor Unite de la Kiev, aceștia au primit un răspuns clar: nu ne interesează cum au fost cheltuiți banii și nici pe voi n-ar trebui să vă intereseze acest lucru.

Mai mult, la scurt timp după, proaspăt desemnatul procuror general al Ucrainei, Iurii Luțenko, a fost invitat la ambasada SUA, unde a avut o întrevedere cu emisarul american,  Marie Yovanovitch, care i-a înmânat o listă cu oameni pe care nu trebuie să îi investigheze. Printre ei se număra cofondatorul unui ONG numit Centrul pentru Combaterea Corupției, precum și doi deputați din Rada Supremă care favorizau această organizație. Acest lucru i s-a părut straniu lui Luțenko, care a început să adulmece în jurul ONG-ului și a aflat că acesta era co-finanțat de administrația Obama și  de miliardarul George Soros și avea drept scop să găsească anumite legături dintre Rusia și Paul Manafort, care era pe atunci șeful de campanie al lui Donald Trump.

Luțenko la atac

Conform The Hill, dovezile pe care trebuiau să le găsească membrii organizației non-profit trebuiau să o favorizeze pe candidatul democrat, Hillary Clinton, la alegerile prezidențiale din noiembrie 2016.

Luțenko a acuzat ambasada SUA la Kiev că a pus presiune pe procurorii ucraineni pentru că administrația de atunci de la Casa Albă nu dorea ca poporul american să afle pentru ce sunt cheltuiți banii proveniți din impozitele plătite de ei.

Emisarul american a negat orice acuzație, însă The Hill notează că ucrainenii au dovezi concludente, cum ar fi e-mailuri de la funcționari ai ambasadei SUA și mărturiile lui Luțenko. Până la urmă, Centrul pentru Combaterea Corupției nu a mai fost vizat de nicio anchetă oficială și continuă să activeze la Kiev până în prezent. (N.G.)

Share our work
Tsipras propune o axă energetică Atena-București

Tsipras propune o axă energetică Atena-București

Romania, curtată energetic de Grecia

Romania, curtată energetic de Grecia

România şi Grecia vor face eforturi pentru a administra interconectarea energetică între Marea Neagră şi Marea Mediterană, a declarat, recent, la Snagov, premierul grec Alexis Tsipras, după consultările în format cvadrilateral cu premierul României, Viorica Dăncilă, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi prim-ministrul Republicii Bulgaria, Boiko Borisov. „Am luat decizii foarte importante deja. Cele patru ţări ale noastre cooperează şi fiecare ţară, la rândul ei, face tot ce poate. Am creat o companie comună între România şi Grecia şi vom continua să administrăm interconectarea între Marea Neagră şi Mediterană. Avem un astfel de proiect în considerare. Acum vorbim despre energie. Avem o conductă, un traseu vertical, care va conecta conducta de gaz din Azerbaidjan către nordul Greciei”, a afirmat Tsipras, potrivit traducerii oficiale.

Decizii istorice

Şeful Guvernului elen a spus că, în acest context, deciziile în domeniul energiei sunt de importanţă „istorică”. „Vorbind despre energie, am posibilitatea să îmi informez prietenii că cooperarea şi deciziile noastre, care au o importanţă istorică în domeniul conductei est-vest şi care modifică harta energetică în partea de sud şi de est a Europei. (…) Această conductă de gaz va prelua gazul natural din Israel şi Cipru, va transporta prin Grecia, cu posibilitatea de a ajunge în Italia, dar putem să trimitem gazul în Balcani”, a explicat el, la conferinţa de presă după cvadrilaterala de la Snagov.

Prin acest proiect, a subliniat prim-ministrul grec, Balcanii pot deveni „un nod energetic pentru toată zona”.

Serbia, viitor european

„Din prima zi în care am creat această întâlnire cvadrilatelală am dorit să ajutăm această ţară şi să o susţinem pentru a intra în Uniunea Europeană. Intrarea Serbiei în UE este o prioritate pentru ţările noastre şi trebuie să încurajăm această dorinţă a Serbiei, care să aibă un progres stabil, în decursul celor 16 capitole de negociere”, a afirmat el.

Potrivit premierului elen, dialogul Belgrad – Priştina, dintre liderii din Serbia şi cei din Kosovo, are o „importanţă majoră” în ceea ce priveşte acest parcurs european, dar aceste demersuri „nu au fost în aceeaşi măsură susţinute de Priştina”.

Tsipras a vorbit despre ţările din Balcani care îşi doresc aderarea la Uniunea Europeană. „Aş dori să facem toate reformele necesare astfel încât perspectiva europeană să devină o realitate. Noi (…) privim fiecare ţară în parte”, a afirmat el. (N.G.)

Share our work
Lituania, lideri sovietici condamnați pentru crime de război

Lituania, lideri sovietici condamnați pentru crime de război

Lituania-condamnă-crimele-de-război-sovietice

Lituania-condamnă-crimele-de-război-sovietice

Ex-ministrul Apărării al Uniunii Sovietice, Dmitri Iazov, și fostul ofițer al KGB, Mihail Golovatov, au fost condamnați în absenţă de Judecătoria din Vilnius (Lituania) pentru crime de război și crime împotriva umanității în dosarul evenimentelor din 13 ianuarie 1991, când autoritățile sovietice au încercat să înăbușe mișcarea de independență a țării baltice, relatează mass-media de la Chișinău. Astfel, Iazov a fost condamnat la 10 ani de pușcărie, Golovatiuc – la 12 ani, iar fostul șef al garnizonului Armatei sovietice din Vilnius, Vladimir Ushopcic, la 14 ani de pușcărie.

Potrivit materialelor cauzei, Iazov este acuzat că la finele anului 1990 a creat un grup organizat din 160 de militari și politicieni în scopul readucerii Lituaniei în componența URSS.

Plan diabolic

Procurorii susțin că Iazov a ordonat subalternilor săi să elaboreze un plan de preluare a puterii în Lituania, să pregătească lista obiectivelor strategice importante, inclusiv autoritățile publice centrale, mass-media și comunicații.

„La data de 11 ianuarie 1991 în cadrul implementării planului, cu ajutorul militarilor, a început agresiunea din partea Uniunii Sovietice și un conflict armat în Lituania”, se menționează în document.

Tot acolo se descrie atacul asupra Vilniusului și se acordă o atenție deosebită asaltului asupra Casei presei. Peste două zile, autoritățile sovietice au încercat cu forța să răstoarne autoritățile legitime ale Lituaniei care și-a declarat independența în martie 1990.

Militarii sovietici au ocupat și clădirea televiziunii lituaniene, acțiune în urma căreia 14 persoane au decedat, iar peste 1 000 au fost răniți.

În total, pe acest dosar sunt acuzați 67 de cetățeni din Rusia, Belarus și Ucraina. (N.G.)

Share our work
Brexit aruncă în aer Parlamentul de la Londra

Brexit aruncă în aer Parlamentul de la Londra

UK, afară din UE

UK, afară din UE

Parlamentarii britanici au respins printr-un vot extrem de strâns, miercuri seara, opţiunea unui Brexit fără acord, vot ce deschide calea pentru formularea unei cereri de amânare a ieşirii Marii Britanii de UE, relatează Reuters, preluată de agenția AGERPRES, citată de KARADENIZ PRESS. 312 de parlamentari britanici au votat în favoarea amendamentului A, în timp ce 308 de parlamentari au votat împotrivă.

Amendamentul buclucaș

Amendamentul A, prezentat de Caroline Spelman, membră a Partidului Conservator și fost ministru în guvernul condus de David Cameron, şi susţinut de parlamentari din mai multe partide, exclude un Brexit fără acord, în orice circumstanţă.
Votul de miercuri a avut loc după ce cu o zi înainte Parlamentul Regatului Unit a respins ultima versiune de acord privind Brexit-ul susţinută de guvernul de la Londra. Pentru acord – modificat faţă de versiunea din noiembrie anul trecut şi respinsă deja în ianuarie – au votat 242 de parlamentari, iar împotrivă 391. Înfrângerea suferită de premierul Theresa May a fost categorică, deşi mai puţin severă decât cea de la începutul anului, când au fost doar 202 de voturi în favoarea acordului şi 432 împotrivă.
În condiţiile în care parlamentarii au respins miercuri un Brexit fără acord, joi seara va urma un alt vot privind autorizarea guvernului britanic de a solicita o prelungire a validităţii Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care a fixat data retragerii pe 29 martie după o perioadă de negociere de doi ani.

Telenovelă politică

În ianuarie 2019, Camera Comunelor de la Londra a respins proiectul de Acord Brexit cu un raport de voturi de 432/202.
Premierul Theresa May a declarat că miercuri va supune votului Camerei Comunelor o moţiune care prevede ieşirea Marii Britanii din UE fără niciun acord Brexit. Dacă această posibilitate va fi respinsă, se va pune oficial problema amânării ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar, programată pe 29 martie.
Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Theresa May a anunţat luni seară că obţinuse clauze juridice pentru garantarea statutului temporar al măsurilor adoptate la frontiera irlandeză.

Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit

Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit

Regrete europene

Uniunea Europeană regretă respingerea Acordului Brexit de către Camera Comunelor, anunţă Preşedinţia Consiliului European, precizând că amânarea Brexit va fi aprobată doar în anumite condiţii. „Regretăm rezultatul votului din această seară şi suntem dezamăgiţi că Guvernul britanic nu a fost în stare să obţină majoritatea pentru acordul negociat. Uniunea Europeană a făcut tot ce este posibil pentru ajungerea la un acord. Date fiind clauzele suplimentare de garantare oferite de UE în decembrie, în ianuarie şi ieri, este greu să spus ce mai putem face. Dacă există vreo soluţie la actualul impas, aceasta poate fi găsită doar la Londra”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
„Dat fiind că mai sunt doar 17 zile până pe 29 martie, votul de astăzi a amplificat semnificativ probabilitatea producerii unui Brexit fără acord. Noi vom continua pregătirile pentru a ne asigura că putem face faţă unui astfel de scenariu. Dacă Marea Britanie va formula o solicitare rezonabilă pentru amânare, UE va analiza cererea şi va decide prin unanimitate. UE va cere o justificare credibilă pentru posibilitatea prelungirii negocierilor şi pentru durată. Va trebui asigurată funcţionarea eficientă a instituţiilor UE”, precizează oficialul european.

Un nou referendum

În același timp, primarul Londrei, Sadiq Khan, membru al Partidului Laburist (de opoziţie), a cerut Guvernului Theresa May să organizeze un nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană.
„Salut votul de respingere a Acordului Brexit propus de Guvern, un acord prost. Premierul trebuie să plaseze pe primul loc oraşul nostru şi ţara noastră şi să anuleze clauza Articolului 50” al Tratatului comunitar, care prevede posibilitatea ieşirii din Uniunea Europeană, a declarat Sadiq Khan, citat de Sky News.
„A venit vremea ca cetăţenii britanici să aibă ultimul cuvânt despre Brexit”, a precizat primarul Londrei.
La rândul său, Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (de opoziţie), a propus marţi seară convocarea alegerilor parlamentare anticipate sau negocieri politice pentru ajungerea la un acord care să primească votul Camerei Comunelor. „Premierul Theresa May este în criză de timp. Poate că ar trebui să organizăm alegeri generale”, a declarat Jeremy Corbyn, propunând ca soluţie alternativă negocieri cu Partidul Conservator, aflat la putere, pentru ajungerea la consens privind Brexit.

Demers pe Twitter

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că le va cere statelor membre ale UE să ia în considerare o amânare extinsă a ieşirii Londrei din blocul comunitar, ‘dacă Marea Britanie consideră necesar’, cu o săptămână înainte ca liderii europeni să discute acest subiect în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, relatează DPA. „În consultările mele înainte de (summitul UE), voi face apel la UE27 să fie deschisă la o prelungire extinsă dacă Marea Britanie consideră necesar să îşi regândească strategia privind Brexit-ul şi să obţină consens asupra acesteia”, a scris Tusk pe Twitter.
Liderii din UE ar urma să ia o decizie privind orice solicitare de prelungire a Brexit-ului din partea Marii Britanii la summitul lor de la 21-22 martie, dacă va fi înaintată o astfel de cerere după votul de joi din Camera Comunelor.
Premierul britanic Theresa May se pregăteşte să le ceară parlamentarilor săi să voteze din nou asupra acordului de ieşire din UE, pe care l-au respins deja de două ori, înainte de data efectivă de ‘divorţ’, la 29 martie. Camera Comunelor urmează să voteze joi dacă va cere o prelungire a perioadei de negociere a Brexit-ului.

Divorț obligatoriu

La rândul său, eurodeputata Danuta Hubner a spus că Marea Britanie va primi cel mai probabil aprobarea Uniunii Europene pentru o amânare a Brexit-ului dacă Londra va cere acest lucru, dar blocul comunitar nu îşi va schimba acordul de ‘divorţ’ în această perioadă şi nici nu va negocia legăturilor viitoare, potrivit Reuters.
Danuta Hubner, care face parte dintr-o comisie specială de şase membri ce se ocupă de Brexit în Parlamentul European, a subliniat că acordul dintre UE şi Marea Britanie privind Brexit-ul este final. „Nu va fi nicio redeschidere a acordului, nu vor mai fi negocieri. Acest acord este final”, a spus eurodeputata pentru Reuters. „Ne îndreptăm spre o prelungire. Însă, în absenţa unui acord aprobat până la 29 martie, nu este clar pe ce bază şi de ce să le oferim o prelungire scurtă”, a adăugat ea.
Danuta Hubner a spus că o extindere mai lungă, până la 30 iunie sau chiar mai târziu, ar prelungi incertitudinea privind Brexit-ul şi ar putea cauza probleme juridice şi politice în privinţa alegerilor pentru Parlamentul European de la 24-26 mai.
„Singurul aspect pozitiv ar fi dacă Marea Britanie şi-ar modifica liniile roşii şi ar accepta o uniune vamală”, a mai declarat ea. „Aceste spectacole permanente din Camera Comunelor, care nu par să ducă undeva, nu fac decât să accentueze exasperarea şi anxietatea de partea UE”, a spus eurodeputata. (M.B.)

Share our work