de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Știri, UE
Regatul Unit dă undă verde noilor pașapoarte Brexit
Guvernul britanic a emis primele paşapoarte care nu menţionează cuvintele „Uniunea Europeană”, deşi Marea Britanie încă este un membru al Blocului comunitar, relatează site-ul cotidianului The Guardian, citat de mass-media europeană. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne, eliminarea cuvintelor „Uniunea Europeană” face parte dintr-un proces de transformare care va culmina cu reintroducerea paşapoartelor albastre în a doua jumătate a anului 2019.
„Paşapoartele vişinii care nu mai includ cuvintele ‘Uniunea Europeană’ pe copertă au fost introduse de la 30 martie 2019”, adaugă comunicatul citat de The Guardian. „Paşapoartele care includ cuvintele ‘Uniunea Europeană’ vor continua să fie emise o scurtă perioadă după această dată. Persoanele nu vor putea alege dacă pe paşaportul lor va fi menţionată Uniunea Europeană. Ambele modele vor fi valide pentru călătorii”, se mai arată în comunicat. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Ucraina, razboi electoral total
Preşedintele Ucrainei şi candidat pentru un nou mandat, Petro Poroşenko, a susţinut sâmbătă că în turul doi al scrutinului prezidenţial, în care se va confrunta cu actorul de comedie Volodimir Zelenski, ucrainenii vor avea de ales între Europa şi Rusia, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Pe 21 aprilie opţiunile sunt: Europa sau Rusia”, a subliniat actualul preşedinte într-o înregistrare video postată pe Facebook. Ucraina, mai spune Poroşenko în mesajul său, are nevoie de ”un preşedinte puternic, un comandant suprem puternic, nu de unul slab”.
Zelenski, principalul favorit
”Putem avansa rapid către Europa liberă, dar de asemenea putem să ne întoarcem şi mai rapid către jugul Rusiei imperialiste. Acesta este pericolul”, afirmă el în continuare. Dar admite că mulţi sunt împotriva lui pe reţelele de socializare, în emisiunile televizate şi de asemenea la urne, unde în primul tur al alegerilor, deşi s-a clasat pe locul doi, a obţinut numai 15,95% din voturi, puţin mai mult de jumătate din procentul de 30,24% al lui Zelenski.
”Prieteni, v-am auzit pe toţi; pe aceia care m-aţi votat şi pe aceia care aţi susţinut alţi candidaţi. Am tras concluziile de rigoare”, a asigurat Petro Poroşenko în mesajul video.
Provocare electorală
Anterior, el a acceptat provocarea lansată de contracandidatul său ca dezbaterea lor finală de dinaintea turului doi să se desfăşoare pe stadionul Olimpic din Kiev şi să se supună amândoi unui examen medical ”pentru a dovedi poporului că nu sunt nici alcoolici şi nici toxicomani”. Dar încă nu este clar dacă dezbaterea, preconizată pentru 19 aprilie, chiar va avea loc.
Un novice în politică, actorul de comedie Volodimir Zelenski a fost până în prezent cunoscut prin rolurile jucate în emisiuni umoristice şi în filme pentru marele public. El nu a făcut deloc campanie electorală tradiţională, preferând apariţiile pe scenă cu trupa sa de stand-up comedy şi exprimându-se mai mult pe reţelele de socializare decât la televiziune şi în presa scrisă.
Războiul oligarhilor
În timp ce susţinătorii săi evidenţiază figura nouă din peisajul politic, cei care-l critică remarcă ambiguitatea programului său electoral, stabilit printr-un vot pe reţelele de socializare, şi pun la îndoială capacitatea lui Zelenski de a conduce o ţară confruntată cu un război, cu mari dificultăţi economice şi cu o corupţie extinsă. El însuşi este acuzat de actualul preşedinte că este o ”marionetă” a oligarhului Igor Kolomoiski, ceea ce Zelenski neagă, promiţându-le totodată ucrainenilor o ”nouă viaţă fără corupţie”.
Cât despre Rusia, el a înăsprit tonul, spunând că doreşte să ceară Kremlinului compensaţii pentru anexarea Crimeei şi pentru sângerosul conflict armat cu separatiştii proruşi. După anexarea Crimeei şi la puţin timp după începutul războiului din est, Zelenski se arătase mai conciliant, afirmând atunci că este gata să se aşeze ”în genunchi” pentru a evita un ”conflict militar” între cele două ”popoare frăţeşti”.
Desant diplomatic
Cancelarul german Angela Merkel îl va primi la 12 aprilie la Berlin pe preşedintele Petro Poroşenko, care candidează pentru un al doilea mandat la conducerea statului, cu nouă zile înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale în Ucraina pe care acesta speră să le câştige în faţa lui Volodimir Zelenski. „Nu este desigur un amestec” şi nici semnul vreunui sprijin pentru şeful statului ucrainean la final de mandat, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Angelei Merkel, întrebat de jurnaliști cu privire la acest subiect.
„Petro Poroşenko este preşedintele (în exerciţiu) al Ucrainei şi există numeroase subiecte care trebuie discutate periodic cu cancelarul”, a adăugat el, referindu-se la conflictul cu Rusia şi separatiştii proruşi în estul ţării. Întrebat despre o eventuală întâlnire între Angela Merkel şi actorul de comedie care încearcă să acceadă la preşedinţia Ucrainei, Seibert s-a mulţumit să spună că „nu are niciun anunţ de făcut”. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 7, 2019 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a promis, sâmbătă, anexarea coloniilor israeliene din Cisiordania dacă va obţine un nou mandat după alegerile legislative de săptămâna viitoare, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-un interviu pentru Channel 12 News, acordat cu trei zile înaintea alegerilor de marţi, Netanyahu a fost întrebat de ce nu a extins suveranitatea Israelului asupra coloniilor din Cisiordania, cum a procedat Israelul în urmă cu mulţi ani în cazul Ierusalimului de Est şi Platoului Golan.
Generația Netanyahu
“Cine spune că nu vom face asta? Discutăm despre acest lucru. Întrebaţi dacă vom trece la faza următoare? Răspunsul este da, vom trece la faza următoare. Voi extinde suveranitatea Israelului”, a spus Netanyahu, conform mass-media.
Netanyahu, care a dominat politica israeliană timp de o generaţie, luptă pentru supravieţuirea politică împotriva lui Benny Gantz, un fost şef de Stat Major al armatei israeliene. Actualul premier l-a acuzat pe Gantz că ar putea să pună în pericol siguranţa Israelului prin concesii teritoriale în faţa palestinienilor.
Coloniile din Cisiordania reprezintă unul dintre cele mai “încinse” subiecte în eforturile de restartare a discuţiilor de pace israeliano-palestiniene. În prezent, în Cisiordania locuiesc peste 400.000 de israelieni şi aproximativ 2,9 milioane de palestinieni.
Precedentul Golan
Preşedintele american Donald Trump a afirmat anterior că ‘este timpul’ ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, teritoriu ocupat şi anexat de acesta de la Siria în urma Războiului de Şase Zile din 1967. Anunțul vine după o altă decizie istorică a SUA în ceea ce privește mutarea ambasadei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim.
‘După 52 de ani, este timpul ca Statele Unite să recunoască deplin Suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan, care sunt de o importanţă strategică şi de securitate crucială pentru Statul Israel şi Stabilitatea Regională!’, a scris preşedintele american într-un mesaj pe Twitter.
‘Într-o perioadă în care Iranul încearcă să folosească Siria ca o platformă pentru a distruge Israelul, Preşedintele Trump recunoaşte cu îndrăzneală suveranitatea israeliană asupra Înălţimilor Golan. Îţi mulţumim, preşedinte Trump!’, a transmis, într-o primă reacţie, Benjamin Netanyahu, pe reţelele sociale.
Netanyahu a evocat posibilitatea ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra Înălţimilor Golan cu prilejul primei sale întâlniri cu Trump la Casa Albă, în februarie 2017.
La mijlocul lui noiembrie, SUA au votat pentru prima oară împotriva unei rezoluţii a ONU ce considera anexarea israeliană a Înălţimilor Golan drept ‘nulă şi neavenită’. Singurul stat care a mai votat împotriva acestei rezoluţii a fost Israel.
Axa Moscova-Damasc
Poziția Moscovei asupra apartenenţei înălțimilor Golan din Siria rămâne neschimbată. Acest lucru a fost declarat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat ziarului egiptean Al-Ahram. „Ne orientăm constant pe Rezoluția 497 din 17 decembrie 1981 a Consiliului de Securitate al ONU, conform căreia decizia Israelului de a-și stabili legile, jurisdicția și administrația în această parte a Siriei este nevalabilă și nu are forță juridică internațională”, a spus Lavrov.
El a menționat că majoritatea covârșitoare a membrilor comunității mondiale aderă la aceeași abordare.
Secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a spus că Statele Unite zguduie ordinea mondială, fundamentele căreia ele însele au creat-o. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 6, 2019 | Balcani, Marea Neagra, România, Știri
Papa-Francisc, turneu diplomatic în Balcani
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Bulgariei, în frunte cu Patriarhul Neofit (FOTO), a anunțat că nu va participa la nicio slujbă în comun cu Papa Francisc și delegația sa, informează The Sofia Globe, citat de mass-media de la București. Sfântul Sinod de la Sofia a anunțat că a decis să-i scrie lui Anselmo Guido Pecorari, nunțiul papal în Bulgaria, informându-l că ar fi cel mai bine ca vizita liderului de la Vatican să fie coordonată împreună cu autoritățile de stat, de vreme ce acestea l-au invitat pe Papa Francisc.
Vizită privată
Membrii Sfântului Sinod au anunțat că sunt dispuși să-l primească pe Papă într-o vizită privată și să-i permită acestuia să viziteze catedrala Sf. Alexandr Nevski, dar că este exclusă „orice formă de serviciu religios sau liturgic, precum și purtarea veșmintelor liturgice, pentru că Sfintele canoane nu permit așa ceva”. De asemenea, tot din aceleași motive, este interzisă și participarea corului patriarhal. Mai mult decât atât, Sfântul Sinod nu permite niciunui cleric bulgar să ia parte la vizita Papei, inclusiv ca translator.
Turneu diplomatic
Papa Francisc va sosi la Sofia pe 5 mai, unde va fi așteptat de premierul Bulgariei, Boiko Borisov. Pe 6 mai, liderul Vaticanului va vizita o tabără de refugiați din Bulgaria, iar pe 7 mai va ajunge în Republica Macedonia de Nord.
Liderul Bisericii Romano Catolice va sosi și în România, pe 31 mai, la invitația președintelui Iohannis. Conform programului, Papa se va întâlni cu Patriarhul Daniel, într-o vizită privată la Palatul Patriarhiei, iar apoi se va deplasa la Catedrala Mântuirii Neamului. Conform purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, la Catedrala Națională vor fi alocuțiuni, cântări și se va rosti „Tatăl Nostru”. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 5, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Pre;edintele Republicii Moldova, Igor Dodon, se vrea jucător politic major la Chișinău
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, și președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, au plecat la Moscova pentru consultări cu partea rusă, arată surse politice de la Chișinău, citate de presa locală, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform deschide.md, nu este cunoscută agenda exactă a celor doi politicieni, speculându-se că cei doi merg să se consulte în privința a ce urmează să facă mai departe PSRM în procesul de negoceri cu Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. Conform datelor oficiale, în cursul săptămânii viitoare trebuie convocat Consiliul Politic Național al PSRM, unde vor fi luate deciziile privind continuarea procesului de vot.
Silenzio stampa
Purtătoarea de cuvânt a Președinției, Carmena Lupei, nu a răspuns la solicitările presei de la Chișinău pentru a confirma sau infirma plecarea la Moscova a președintelui Dodon, iar consilierul prezidențial Maxim Lebendinschi a spus că nu-i cunoaște agenda președintelui, a mai scris Deschide.md.
Reamintim că într-un interviu acordat portalului TRIBUNA, Dodon s-a referit la cele patru scenarii în baza cărora poate evolua în continuare situaţia politică: 1) coaliție neformală sau formală, între PSRM și Blocul ACUM; 2) o coaliţie dintre PSRM și PDM; 3) PDM cu transfugi „sau cum îl numesc deja și-n rândul diplomaților – „olivie” sau „vinegret politic”; 4) alegeri parlamentare anticipate.
Zugzwang politic
„Blocul ACUM are o poziție foarte stranie, dacă vorbim în limbajul șahului, în calitate de Președinte al Federației de Șah o spun – ei sunt în Zugzwang politic. Ce înseamnă asta? Zugzwang în șah e atunci când orice mișcare înrăutățește situația celui care joacă. De aceea, eu consider că decizia de a nu discuta cu nimeni, poziția foarte categorică de a li se vota funcțiile de Speaker și de Premier, în condițiile când nu au mandate suficiente, cred că e o tactică greșită, dar decizia le aparține. Ținând cont de aceste elemente, primul scenariu este foarte dificil. Nu cred că va merge cineva – indiferent că e vorba de socialiști, democrați sau alți deputați, să voteze Speakerul și Premierul Blocului ACUM, toate legile. În acest caz care e rostul celorlalte partide de a accede în Parlament? Dacă se doresc discuții, sincere, atunci se discută între fracțiuni. Socialiștii au oferit posibilitate – ei au refuzat, Președintele a oferit posibilitate – au refuzat. Au ratat, cel puțin, la această etapă orice posibilitate de a schimba ceva în Republica Moldova. Orice pas ulterior va duce la aceea că PAS şi DA își vor pierde fața. Asta și este Zugzwang. Dacă acceptă discuțiile cu socialiștii, nu-și respectă promisiunile pe care le-au făcut. Dacă nu acceptă și rămân pe aceeași poziție – nu o să-i înțeleagă electoratul lor, și vor avea probleme și la locale, și la anticipate, în acest sens”, a mai declarat Dodon, citat de Tribuna.md.
Scenarită politică
Despre coaliția PSRM-PDM, despre care se discută foarte activ, şeful statului spune că „e una foarte dificilă”. „Chiar dacă sunt compromisuri pe mai mult proiecte sociale, pentru că socialiștii toți acești ani au avut o agendă centrată pe social și ea ar putea fi acceptată de PDM, pentru că și democrații ultimul an au avut o agendă socială destul de activă, divergențele de ordin politic și ideologic sunt destul de mari. Eu nu cred că va fi simplu de depășit toate acestea. Dar depinde de aceste partide, cât de gata sunt să facă compromisuri în interesul creării unei majorităţi parlamentare”, a declarat el.
Despre scenariul „vinegret politic”, preşedintele afirmă că „e destul de realist și cred că PDM ar putea merge pe această abordare, dar este riscul foarte mare din punct de vedere al legitimității”. „Chiar dacă ar închide ochii partenerii externi, în special cei din Vest, la asemenea scenariu, pentru a evita blocajul, PDM, în orice caz, va avea probleme foarte mari în ceea ce ține de partenerii străini, în special ce ține de UE şi Federația Rusă, probleme interne, îndeosebi economice, și, având legitimitatea scăzută, cel mai probabil, nu va avea acces la finanțările externe. Și am putea ajunge la un blocaj în toamnă”, a declarat Igor Dodon.
Despre scenariul anticipatelor, preşedintele crede că „este cel mai realist dintre toate”. „Alegerile ar putea avea loc în toamnă. Cum ajungem la ele? În acest scenariu nu se votează nici o lege, nici o hotărâre, în Parlament, până pe 9 sau 21 iunie. Constituția stipulează foarte clar că: pe parcursul a 3 luni, dacă nu se votează nici un act, atunci Parlamentul poate fi dizolvat de Președintele țării. Eu aș spune, la această etapă, că e cel mai probabil scenariu din toate acestea patru”, a menţionat el.
Igor Dodon spune că „Președintele și Președinția și-a îndeplinit rolul până aici”. „Noi am fi putut să nu ne implicăm, să lăsăm lucrurile să decurgă așa și să intervenim doar dacă este majoritate parlamentară, care va înainta un Premier, sau dacă trec 3 luni – să dizolvăm Parlamentul. Eu cred că noi am făcut maximum ce era în puterile noastre și mai departe partidele vor decide”, a mai spus şeful statului. (N.G.)
