Poroșenko pregătește revanșa politică la Kiev

Poroșenko pregătește revanșa politică la Kiev

Petro Poroșenko mizează la parlamentare pe sprijinul noii structuri ortodoxe autocefale din Ucraina

Petro Poroșenko mizează la parlamentare pe sprijinul noii structuri ortodoxe autocefale din Ucraina

Fostul preşedinte ucrainean Petro Poroşenko a fost ales vineri la conducerea partidului său, care recent şi-a schimbat denumirea după înfrângerea usturătoare a acestuia la alegerile prezidenţiale şi cu două luni înainte de alegeri legislative cruciale, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Sunt foarte recunoscător pentru alegerea mea în fruntea partidului Solidaritatea europeană”, a declarat Poroşenko, în faţa liderilor regionali și deputaților formaţiunii reunite în congres.

Șanse reduse

De orientare prooccidentală, partidul fostului preşedinte riscă o nouă dezamăgire în alegerile legislative anticipate, convocate pentru 21 iulie de noul şef al statului, Volodimir Zelenski, conform analiștilor politici.

Potrivit ultimelor sondaje, partidul lui Poroşenko este creditat cu doar 8,8 % din intenţiile de vot, clasându-se pe locul al treilea în preferinţele alegătorilor. Pentru atragerea de capital electoral, noul partid l-a cooptat pe președintele Radei Supreme, Andri Parubi, surse interne din partid anunțând că se așteaptă la noi adeziuni de renume.

Săptămâna trecută, formaţiune politică, denumită până atunci Blocul Petro Poroşenko „Solidaritate”, a decis să retragă orice referire la fostul preşedinte în denumirea sa.

Venit la putere în 2014, după mişcarea de contestare populară prooccidentală la Kiev, Poroşenko este acuzat de detractorii săi că ar fi făcut prea puţin pentru ameliorarea nivelului de trai al populaţiei şi împotriva corupţiei omniprezente.

Bomba Zelenski

Noul preşedinte de la Kiev, Volodimir Zelenski, un actor de comedie în vârstă de 41 de ani, un novice în politică, a fost ales cu peste 73% din sufragii. El a fost învestit în funcţie săptămâna trecută.

Una din primele sale decizii a fost dizolvarea parlamentului şi convocarea alegerilor legislative anticipate, sperând astfel să capitalizeze victoria zdrobitoare în alegerile prezidenţiale şi să-şi îndeplinească promisiunea de a „sparge sistemul” şi de a înlocui vechile elite, denunţate ca ineficiente şi corupte.

Partidul său, „Servitorul poporului”, cvasi-inexistent cu puţin timp în urmă, este creditat cu 44% din intenţiile de vot la alegerile legislative anticipate din 21 iulie.

Partidul prorus „Platforma de opoziţie” este al doilea în sondaje cu peste 10% din intenţiile de vot, depăşind formaţiunea lui Poroşenko. Analiștii politici de la Kiewv avertizează că și forțele pro-ruse din Ucraina vor încerca să participe într-un singur bloc la alegerile parlamentare anticipate, mărindu-le considerabil șansele electorale. (N.G.)

Share our work
Mutarea ambasadei României la Ierusalim, decisă de Iohannis

Mutarea ambasadei României la Ierusalim, decisă de Iohannis

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Premierul Viorica Dăncilă, preşedintele interimar al PSD, a declarat că decizia mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „După cum ştiţi, eu mi-am exprimat public decizia. Decizia aparţine preşedintelui României. Ştiţi foarte bine că mutarea unei ambasade este decisă de către preşedintele României. Părerea mea este că trebuie să existe o decizie politică. Eu am declarat în SUA, la Washington, mi-am spus punctul meu de vedere, dar dacă vă uitaţi pe declaraţia de atunci, am spus, în consens, şi cu respectarea prevederilor constituţionale. Eu mi-am spus punctul meu de vedere „, a declarat Dăncilă, marţi seara, la finalul şedinţei CExN al PSD, întrebată care este decizia Guvernului în acest moment privind mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.

Post vacant

Fiind întrebată despre numirea unui ambasador al României în Israel, premierul de la București a precizat: „După data de 21 martie 2018, am trimis prima propunere către domnul preşedinte Iohannis privind numirea unui ambasador în Israel, nu am trimis numai Israel, am trimis mai multe ţări, cred Canada, nu mai îmi amintesc exact care dintre aceste ţări”.

„Nu am primit un răspuns. Am considerat că este nevoie de o a doua propunere, am trimis şi a doua propunere, nu am primit un răspuns. Aş fi vrut să primesc un răspuns, poate nu e persoana potrivită, poate mai trebuie să facem o propunere, dar trebuie să avem un răspuns în ceea ce priveşte acordul sau că nu este de acord cu această nominalizare. Eu consider că trebuie să avem un acord din partea domnului preşedinte şi pentru Israel şi pentru Bruxelles, pentru că noi nu avem ambasador la Bruxelles încă, am făcut o nominalizare, nominalizarea este Andreea Păstârnac, a fost audiată în comisiile din Parlament, dar încă nu avem aprobarea domnului preşedinte. Deci, eu consider că trebuie să tratăm cu foarte multă responsabilitate şi acest aspect”, a mai declarat Dăncilă.

Sprijin diplomatic românesc

Anterior, autoritățile de la București au anunțat că sunt pregătite să găzduiască o reuniune diplomatică internațională menită să ducă la restartarea negocierilor între autoritățile de la Ierusalim și cele palestiniene, în marja mandatului României, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţiei Președinția Consiliului UE. Negocierile în acest sens sunt încă în desfășurare, consultări având loc în mai multe capitale europene. Dezvăluirile au venit la scurt timp după ce premierul român Viorica Dăncilă a efectuat o vizită de lucru în Israel, unde a avut întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni.

Menționăm că relațiile oficiale dintre cele două părți sunt înghețate în urma intesificării acțiunilor cu caracter terorist ale grupărilor palestiniene împotriva cetățenilor israelieni, precum și a refuzului liderilor arabi de a accepta mutarea ambasadelor mai multor state europene și americane, inclusiv Statele Unite, la Ierusalim, invocând diferite tratate internaționale, argumente respinse categoric de partea israeliană.

România, prieten adevărat

Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat anterior că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.

Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.

Presedintele-israelian-Rueven-Rivli-a-primit-o-pe-Viocica-Dancila-premierul-roman

Presedintele-israelian-Rueven-Rivli-a-primit-o-pe-Viocica-Dancila-premierul-roman

Mutarea Ambasadei României, subiect controversat

Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.

La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.

Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Conflict politic

”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.

Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.

„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.

Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.

„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.

Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.

Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Răspuns prezidențial

Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.

De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.

Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România

Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Plângeri penale

Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.

Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.

La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.

Netanyahu, anulat de două ori

În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.

Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)

Share our work
Kurile, un nou război al declarațiilor ruso-japonez

Kurile, un nou război al declarațiilor ruso-japonez

Insulele Kurile, apărate furibund de Kremlim

Insulele Kurile, apărate furibund de Kremlim

Japonia a condamnat joi ceea ce a descris drept o creştere a prezenţei militare a Rusiei în arhipelagul aflat în dispută între cele două ţări după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Acumularea militară în Teritoriile de Nord este inacceptabilă pentru Japonia’, a declarat ministrul apărării nipon Takeshi Iwaya în finalul discuţiilor joi la Tokyo cu o delegaţie de înalţi responsabili ruşi, referindu-se la cele patru insule din arhipelagul Kurilelor de Sud (Etorofu, Kunashiri, Shikotan şi Habomai) în limbajul diplomatic japonez.

Bătălia rachetelor

Forţele sovietice au capturat insulele Kurile, sau Teritoriile de Nord, aşa cum le numeşte Japonia, cu peste 70 de ani în urmă în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza acestei dispute teritoriale, între Rusia şi Japonia nu există nici astăzi un tratat de pace, care să pună capăt în mod oficial războiului din Pacific.

Prezent la discuţiile de la Tokyo, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a insistat asupra faptului că Rusia are dreptul să desfăşoare activităţi militare în Kurilele de Sud. ‘Forţele armate ruse acţionează pe teritoriu suveran şi au dreptul să facă aceasta în baza dreptului internaţional’, a afirmat Lavrov, citat de TASS.

La rândul său, ministrul de externe rus şi-a exprimat preocuparea faţa de preconizata instalare în Japonia a unui sistem de apărare antirachetă american Aegis Ashore, în cadrul a ceea ce el a calificat drept o consolidare a colaborării militare nipono-americane.

Întâlnire la nivel înalt

Principalul rival geopolitic al Rusiei, SUA sunt aliat apropiat al Japoniei, furnizând o parte importantă a sistemelor de luptă folosite de forțele militare, navale și aeriene nipone. Ministrul apărării de la Tokio a insistat că instalarea sistemului american antirachetă nu reprezintă o ameninţare la securitatea Federaţiei Ruse.

Întâlnirea de la Tokyo s-a desfăşurat în formatul ‘doi plus doi’, implicând participarea miniştrilor de externe şi ai apărării din cele două ţări.

În paralel, Japonia şi Rusia pregătesc în prezent o reuniune între liderii lor, premierul nipon Shinzo Abe urmând să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul summitului G20, preconizat să aibă loc în iunie 2019 la Osaka.

Divergențe semnificative

Între Rusia şi Japonia se menţin divergenţe ‘foarte semnificative’ cu privire la problema insulelor Kurile, revendicate de cele două ţări, a afirmat la începutul lunii mai 2019 ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Înaintea unei întâlniri la Moscova cu omologul său japonez Taro Kono, şeful diplomaţiei ruse a apreciat că discuţiile anterioare au permis celor două ţări să-şi expună punctele de vedere. ‘Sper că aceste negocieri şi aceste consultări ne vor permite să înţelegem mai bine divergenţele noastre, chiar dacă aceste diferenţe rămân încă foarte semnificative’, a afirmat Lavrov, citat de agenţiile de presă ruse.

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Japonia

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Japonia

Istorie zbuciumată

Numite ‘Kurilele de Sud’ de către Rusia şi ‘Teritoriile de Nord’ de către Japonia, aceste insule vulcanice între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific se află în centrul unui diferend teritorial care a împiedicat cele două ţări să semneze un tratat de pace după cel de-al Doilea Război Mondial.

Tokyo consideră oficial cele patru insule anexate de URSS în 1945 – cu 20.000 de locuitori – ca făcând ‘parte integrantă din teritoriul japonez’.

Premierul nipon Shinzo Abe şi preşedintele rus Vladimir Putin au făcut o prioritate din rezolvarea acestui diferend şi s-au întâlnit de 25 de ori din 2013.

În noiembrie, Putin şi Abe au convenit la Singapore să accelereze negocierile în baza unei declaraţii din 1956.

Această declaraţie prevedea că URSS se angajează să restituie cele două insule mai mici (Shikotan şi Habomai) în schimbul încheierii unui tratat de pace. Or, negocierile, puternic încetinite după semnarea în 1960 a tratatului de cooperare între Tokyo şi Washington, nu au dat până acum vreun rezultat.

La sfârşitul lunii ianuarie, Vladimir Putin a indicat, după o întâlnire cu Shinzo Abe la Moscova, că este nevoie în continuare de o ‘muncă migăloasă’ pentru a se ajunge la semnarea unui tratat de pace.

Această dispută teritorială nu împiedică cele două ţări să întreţină relaţii economice, ilustrate în special prin importante investiţii nipone în Rusia, printre care cele ale grupului auto Toyota sau ale giganţilor în domeniul energetic. În ultimii ani, Abe şi Putin au discutat şi despre proiecte economice în insulele situate între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific.

Prezența militară a SUA în apropierea Kurilelor îngrijorează Kremlinul

Prezența militară a SUA în apropierea Kurilelor îngrijorează Kremlinul

Poziție rusă dură

Kremlinul a respins anterior orice ‘acord separat’ care ar prevedea o ‘returnare automată’ a unei părţi din insulele Kurile, aflate sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, dar revendicate de Japonia. ‘În ultimele zile, am auzit o mulţime de raţionamente şi speculaţii politice potrivit cărora ar exista un fel de acord separat privind transferul unor insule şi aşa mai departe. Nu este cazul şi nu poate fi’, a afirmat anterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o declaraţie la televiziunea publică rusă Rossia-1.

Revenirea la formatul de negocieri în baza Declaraţiei comune din 1956 privind încheierea unui tratat de pace cu Japonia nu înseamnă transferul automat al unor teritorii ruse părţii japoneze, a insistat Peskov, în cadrul emisiunii săptămânale ‘Moscova. Kremlin.Putin’, adăugând că Rusia şi Japonia, în problema Kurilelor, vor accepta un compromis care să nu contravină intereselor lor naţionale, potrivit TASS.

‘Putem oare spune că această (relansare a negocierilor) înseamnă o returnare automată a unor teritorii? Desigur, nu!’, a adăugat Dmitri Peskov.

Baze strategice

De cealaltă parte, Tokyo a asigurat anterior, prin vocea secretarului general al guvernului, Youshihide Suga, că în cazul în care Japoniei îi vor fi predate o parte din insulele Kurile, acolo nu vor fi instalate baze americane. Japonia oferă periodic astfel de asigurări diplomatice părții ruse, exprimându-și disponibilitatea pentru crearea unei zone demilitarizate în insulele Kurile după revenirea acestora sub jurisdicția japoneză.

Anual, armata rusă este implicată în exerciții militare masive în Marea Japoniei, ca parte a manevrelor periodice Vostok, desfășurate în Siberia şi Extremul Orient Rus, exerciţii în Marea Japoniei.

De exemplu, în cadrul manevrelor-gigant Vostok-2018, peste 2000 de militari și sute de vehicule militare, au efectuat exerciții, cu participarea Chinei, un alt rival militar, politic și economic al Japoniei. În total, peste 300.000 de militari, 36.000 de vehicule, 1.000 de avioane şi 80 de nave au luat parte la Vostok-2018.

Japonia se teme de o prezenţă militară sporită a Rusiei în această regiune şi îndeosebi în Insulele Kurile, între care patru, revendicate de Tokyo, sunt la originea tensiunilor dintre cele două ţări. (M.B./Mihai Isac)

Share our work
Premierul sârb, non-grata în Kosovo

Premierul sârb, non-grata în Kosovo

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Şefa executivului sârb, Ana Brnabic, a fost declarată joi persona non-grata în Kosovo, în urma unor afirmaţii calificate drept ‘rasiste’ de către Pristina, un nou semn al tensiunii actuale între cele două părţi, relatează France Presse, citând oficialii de la Priștina, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Eu, ministru al afacerilor externe (…), nu voi permite premierului (Ana Brnabic) să intre în Kosovo atât timp cât ea vehiculează o ideologie rasistă şi ilicită împotriva poporului din Kosovo’, a scris Behgjet Pacolli pe contul său de Facebook.

Războiul declarațiilor

Ana Brnabic i-a atacat miercuri pe responsabilii din Kosovo, afirmând că aceştia sunt ‘oameni care au ieşit literalmente din pădure’, ‘terorişti care nu au fost condamnaţi’, ‘cea mai rea specie de populişti’.

Menționăm că înalți oficiali sârbi se deplasează cu regularitate în zonele majoritar sârbe din Kosovo, vizite pe care Pristina le aprobă în prealabil. Acest proces a fost suspendat după recentele intensificări ale violențelor din Kosovo

Preşedintele Hashim Thaçi, premierul Ramush Haradinaj, şeful parlamentului Kadri Veseli sunt toţi foşti lideri ai gherilei kosovare albaneze, care a luptat împotriva trupelor sârbe în timpul războiului din 1998-1999. Belgradul îi acuză că sunt criminali de război. Acest conflict s-a soldat cu 13.000 de morţi, în marea lor majoritate kosovari albanezi, aminteşte AFP.

Contraatac albanez

Hashim Thaçi a condamnat de asemenea afirmaţiile premierului Ana Brnabic, pe care le-a calificat drept ‘o altă mărturie a urii patologice a actualului regim al Serbiei împotriva cetăţenilor din Kosovo’.

Serbia nu recunoaşte autoproclamata independenţă a Kosovo, fosta sa provincie sudică, unde mai trăiesc încă aproximativ 120.000 de sârbi. Pristina încearcă să-şi impună suveranitatea în zonele în care aceştia alcătuiesc majoritatea populației, unde au creat structuri paralele de guvernământ, în pofida condamnărilor din partea comunității internaționale.

O operaţiune a poliţiei kosovare desfăşurată marţi împotriva unei reţele de contrabandă, desfăşurată în special în zonele sârbe, a provocat incidente atunci când populaţia a încercat să se opună. Doi poliţişti kosovari au fost răniţi prin tiruri cu arme de foc în localitatea Zubin Potok (nordul Republicii Kosovo).

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Escaladare sârbă

Aşa cum face în mod regulat de fiecare dată când tensiunile escaladează, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a plasat armata în stare de alertă. Sute de militari, mașini de luptă și unități ale forțelor speciale au fost desfășurați la granița dintre cele două state.

Relaţiile între Belgrad şi Pristina s-au deteriorat, iar dialogul între cele două părţi se află în impas de mai multe luni. Un recent summit la Berlin nu a permis relansarea acestuia. O altă reuniune ar urma să aibă loc la începutul lunii iulie 2019 la Paris.

Serbia cere ridicarea taxelor vamale de 100% impuse produselor sale de către Republica Kosovo, care susţine că le va suspenda atunci când Belgradul îi va recunoaşte independenţa. Aceste taxe afectează în principal etnicii sârbi din Kosovo.

Sprijin rus

Administraţia Vladimir Putin a somat, marţi după-amiază, liderii din Kosovo să înceteze „provocările” la adresa Serbiei, în contextul tensiunilor dintre Priştina şi Belgrad.

Incursiunea în nordul Kosovo „are rolul de a genera temeri în rândul populaţiei non-albaneze şi de a prelua prin forţă controlul asupra acestor zone”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, relatează agenţia Associated Press. Kosovo „a provocat” Serbia, a adăugat aceasta.

Maria Zaharova a atras atenţia că incidentele de marţi afectează progresele înregistrate în eforturile de reconciliere dintre Belgrad şi Priştina. „Şefii străini trebuie să îi ţină sub control pe radicalii kosovari şi albanezi”, a insistat oficialul rus. (M.B.)

Share our work
Turcia vrea să fenteze SUA pentru S-400

Turcia vrea să fenteze SUA pentru S-400

Turcia insistă pentru S-400

Turcia insistă pentru S-400

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a propus miercuri omologului său american Donald Trump înfiinţarea unui ‘grup de lucru comun’ privind achiziţionarea prevăzută de către Ankara a sistemelor de apărare antirachetă ruseşti S-400, în pofida avertismentelor SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În cursul unei discuţii telefonice cu Donald Trump, şeful statului turc a ‘reiterat propunerea (Ankarei) privind înfiinţarea unui grup de lucru comun cu privire la proiectul Turciei de a se dota cu rachete S-400 din Rusia pentru a răspunde nevoilor sale de securitate naţională’, a declarat directorul pentru comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun.

Relații tensionate

Ankara anunţase încă din aprilie 2019 că a făcut o astfel de propunere Washingtonului, dar că iniţiativa sa a rămas fără răspuns, a menționat oficialul turc. În timpul discuţiei telefonice, cei doi lideri au convenit să se întâlnească în cadrul summitului G20 de la sfârşitul lunii iunie în Japonia, a adăugat Altun.

Acordul privind achiziţionarea de către Turcia a sistemelor S-400 pune la grea încercare relaţiile deja tensionate cu SUA.

Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.

SUA apreciază că acordul cu Rusia încheiat de Turcia, ţară membră a NATO, constituie o ameninţare pentru apărarea occidentală.

Momeala F-35

Washingtonul a somat Ankara să aleagă între sistemele S-400 ruseşti şi avioanele de vânătoare F-35 americane, din care Turcia doreşte să achiziţioneze 100 de exemplare.

La începutul lunii aprilie 2019, Washingtonul a suspendat livrările de echipamente terestre legate de utilizarea F-35, un avion conceput să comunice în timp real cu sistemele militare ale NATO, inclusiv cu sistemele de apărare antirachetă.

Ministrul turc al apărării a reiterat la 21 mai poziţia ţării sale pe tema achiziţionării rachetelor ruseşti, afirmând că Ankara se pregăteşte pentru a face faţă eventualelor sancţiuni americane.

Washingtonul a propus Ankarei rachete americane Patriot ca alternativă la S-400, dar discuţiile dintre cele două ţări pe această temă par să fie în impas. (M.B.)

Share our work