de Isac Mihai | iun. 16, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, România, Știri, UE, UE
Serbia, curtată energetic de Budapesta
Ungaria şi Serbia au semnat recent la Budapesta un acord interguvernamental de cooperare pentru construcţia şi operarea unui interconector de gaze naturale, relatează mass-media maghiară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. După semnarea acestui acord cu ministrul Energiei din Serbia, Aleksandar Antic, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că securitatea aprovizionării cu gaze naturale este o chestiune strategică şi de securitate naţională. Peter Szijjarto a mai spus că procedura de licitaţie pentru rezervarea de capacitate va începe în luna septembrie, iar capacitatea maximă a interconectorului va fi de 10 miliarde metri cubi.
Mărimea investiţiei Ungariei în acest proiect va depinde de rezervările de capacitate făcute de diferite companii de gaze, a precizat Szijjarto. Construcţia interconectorului este programată să înceapă în vara lui 2020, iar proiectul este estimat să se finalizeze până la sfârşitul lui 2021, a mai spus oficialul ungar.
Carusel rusesc
Peter Szijjarto a subliniat că Rusia şi Ungaria nu au semnat încă un nou acord pentru tranzitul gazelor naturale în 2020, iar aliaţii Ungariei întârzie în a lua deciziile necesare care ar permite Ungariei să importe gaze naturale din alte surse. În opinia lui Szijjarto, pentru Ungaria cea mai realistă nouă sursă de gaze naturale este coridorul care pleacă din Turcia şi trece prin Bulgaria şi Serbia.
Luna trecută, acelaşi Peter Szijjarto declara că Ungaria va semna un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală, până în luna septembrie, privind investiţia în proiectul offshore Neptun. „ExxonMobil poate revoluţiona piaţa furnizării de energie în Europa. Însă ar trebui să ia o decizie finală de investiţii”, a spus Szijjarto într-un interviu acordat Reuters. „Dacă nu vor lua o decizie până în luna septembrie, voi fi nevoit să semnez un nou contract pe termen lung cu ruşii”, a spus atunci oficialul ungar.
Gazprom joacă tare în Europa de Est
Bucureștiul, presat politic
În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.
Potrivit firmei de consultanţă Deloitte, rezervele de gaze naturale ale României din Marea Neagră ar putea pune în discuţie poziţia dominantă a grupului rus Gazprom pe piaţa de furnizare de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est.
La începutul lunii mai, directorul general al grupului austriac OMV, Rainer Seele, a declarat că divizia OMV Petrom este într-un „dialog intensiv” cu Guvernul României pentru a putea lua o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun.
Axa Budapesta-Sofia
Prim-ministrul ungar Viktor Orban a discutat recent cu preşedintele bulgar Rumen Radev, aflat într-o vizită de două zile în Ungaria, despre ‘gestionarea nesatisfăcătoare’ de către Uniunea Europeană a crizei migraţiei, relaţiile dintre ţările lor, precum şi pe teme enegetice, a comunicat şeful biroului de presă al lui Orban, Bertalan Havasi, citat de MTI, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Premierul Orban şi preşedintele Radev au fost de acord că Uniunea Europeană nu a reuşit să facă progrese semnificative în ce priveşte gestionarea crizei migraţiei în ultimii ani, şi că pericolul migrator se menţine, a indicat Bertalan Havasi pentru agenţia ungară. Potrivit acestuia, cei doi lideri au fost de părere că Uniunea Europeană nu are un plan de criză pentru potenţiala creştere bruscă a presiunii migratorii pe continent, iar acest lucru face situaţia Bulgariei ‘extrem de dificilă’.
Viktor Orban l-a asigurat pe Rumen Radev că guvernul său va continua să vadă în Bulgaria un aliat în problema migraţiei şi este pregătit să ajute Sofia în orice fel este capabil.
În timpul întâlnirii, Orban şi Radev au salutat prietenia dintre ţările lor şi ‘destinul istoric comun’, care formează baza politică, spirituală şi culturală pentru dezvoltarea în continuare a relaţiilor lor.
Cei doi au abordat, de asemenea, cooperarea economică dintre China şi regiunea central-europeană, precum şi chestiuni energetice, subliniind importanţa ca Europa să-şi asigure diversificarea surselor de energie la preţ convenabil. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 14, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova
Ministrul de externe din guvernul condus de premierul Maia Sandu, Nicolae Popescu, a avut joi, la Paris, o întrevedere cu Amélie de Montchalin, secretar de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului francez de Externe, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi înalți oficiali au avut „un schimb de opinii privind condiţiile ce urmează a fi întrunite pentru a reuşi o tranziţie paşnică a puterii în Republica Moldova şi a asigura protecţia statului de drept’, după cum a scris Amélie de Montchalin pe contul său de Twitter.
Ministerul de Externe francez mai notează pe site-ul său că în cadrul întrevederii Amélie de Montchalin a reamintit că Franţa a semnat alături de Germania, Marea Britanie, Suedia şi Polonia o declaraţie comună privind recunoaşterea majorităţii parlamentare a noului guvern ales în mod democratic.
Ministru de Externe Popescu, față în față cu G7
G7, interesat de Moldova
Ministrul Nicolae Popescu a susținut și un briefing referitor la situaţia din Republica Moldova, în faţa a aproximativ 50 de diplomaţi din Grupul celor mai industrializate şapte ţări din lume (G7). Briefingul a avut loc la Ministerul de Externe al Franţei, ţara care deţine în prezent preşedinţia grupului G7, din care mai fac parte Canada, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii, a scris oficialul pe Facebook.
Anterior responsabili ai UE au spus că vor conlucra cu noul guvern din Republica Moldova, oficialii ruşi au salutat coaliţia PSRM-ACUM, Consiliul Europei a cerut Comisiei de la Veneţia să se pronunţe cu privire la legalitatea deciziei Curţii Constituţionale, iar SUA şi România spun că urmăresc situaţia de la Chişinău şi că politicienii moldoveni trebuie să respecte voinţa populară. Atât UE, cât şi SUA recomandă partidelor politice de la Chişinău să găsească soluţii la criza politică prin dialog şi să respecte normele statului de drept.
În urma alegerilor din 24 februarie, în parlamentul de la Chişinău au intrat socialiştii lui Igor Dodon – 35 de deputaţi, PD (condus de controversatul oligarh Vlad Plahotniuc) – 30, Blocul ACUM (PAS plus PPDA) – 26 , Partidul Shor – 7 şi trei deputaţi independenţi.
Președintele român Klaus Iohannis își trimite emisarii diplomatici la Chișinău
Demers românesc
Miercuri, președintele român Klaus Iohannis a cerut Uniunii Europene să se implice mai mult, în regim de urgență, pentru găsirea unei soluții negociate pentru criza politică și constituțională de la Chișinău „pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene”.
Consilierul prezidenţial pentru politică externă Bogdan Aurescu va efectua, vineri, o vizită de lucru la Chişinău, în contextul evoluţiilor politice recente din Republica Moldova, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, delegaţia condusă de consilierul prezidenţial pentru politică externă, din care fac parte şi Dan Neculăescu, secretar de stat pentru relaţii cu vecinătatea estică şi relaţii multilaterale la nivel global în cadrul Ministerului Afacerilor Externe român, şi Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, va avea întâlniri cu forţele parlamentare şi politice implicate în criza în curs din Republica Moldova, cu care va fi discutat contextul politic al crizei.
„În conformitate cu poziţia României privind situaţia politică din Republica Moldova, exprimată la data de 11 iunie, va fi reiterat apelul ţării noastre la calm, reţinere şi dialog, necesare stabilităţii Republicii Moldova, şi la continuarea parcursului său european. România, ca partener strategic al Republicii Moldova, consideră necesară o soluţionare cât mai rapidă a crizei pe cale paşnică, în conformitate cu valorile şi principiile Uniunii Europene, inclusiv ale statului de drept, precum şi cu opţiunile exprimate prin vot de cetăţeni la alegerile parlamentare din februarie 2019”, se arată în comunicat.
Criză prelungită
Sâmbăta trecută, Partidul Socialiştilor (prorus) al lui Igor Dodon s-a aliat cu Blocul ACUM (PAS plus PPDA) şi au învestit un nou guvern, condus de premierul Maia Sandu. Preşedinte al Parlamentului a fost aleasă Zinaida Grecianîi, fosta şefă a Executivului din perioada când la guvernare se aflau comuniştii lui Vladimir Voronin. A doua zi, la solicitarea PD, care până atunci negociase cu socialiştii formarea unei alianţe majoritare, Curtea Constituţională a Republicii Moldova, despre care se spune că este aservită liderului democraţilor, Vlad Plahotniuc, a decis suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte, iar premierul în exerciţiu, Pavel Filip, a fost numit preşedinte interimar. De asemenea, Curtea Constituţională a decis dizolvarea noului legislativ rezultat în urma alegerilor din 24 februarie, vechiul guvern convocând alegeri legislative anticipate pentru 6 septembrie. Executivul lui Pavel Filip nu doreşte să plece de la putere, chiar dacă tot mai mulţi actori internaţionali au recunoscut noul guvern al Maiei Sandu, conform observatorilor.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Federalizarea, temă falsă
Ministrul afacerilor externe și integrării europene din Guvernul condus de Maia Sandu, Nicu Popescu, a dat anterior asigurări, într-o conferință de presă, că în prezent nu se discută despre federalizarea Republicii Moldova și acest lucru nu se va întâmpla. „Planurile de federalizare nu vor fi realizate. Aveți promisiunea mea. Majoritatea cetățenilor sunt împotriva federalizării. Și eu sunt ferm împotriva federalizării. Federalizarea nu poate fi impusă decât printr-o majoritate constituțională. Ori, niciodată nu a existat o majoritate în parlamenta care să vrea federalizarea. Subiectul federalizării nu este pe agenda politică a noului Guvern”, a declarat Nicu Popescu, la câteva ore după ce a depus jurământul pentru funcția de ministru.
Nicu Popescu a mai precizat că autoritățile de la Chișinău vor solicita în continuare retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.
El a declarat că a avut o întrevedere și cu președintele Igor Dodon și că s-a convins că șeful statului nu ar intenționa să anuleze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. ”Dl Dodon a spus că noi continuăm cu implementarea Acordului de asociere. În sensul acesta am absolut ferma convingere că dl Dodon sprijină demersul meu principal și anume acela de continuare a Acordului de asociere”, a spus ministrul.
Nicu Popescu a mai menționat că Guvernul condus de Maia Sandu este recunoscut de marile puteri – UE, SUA, Rusia, dar cel mai mult l-a impresionat fermitatea declarației de sprijin venită din partea României. „În special ultimele fraze din această declarație vorbesc despre faptul că România își dorește o tranziție pașnică și calmă de la o guvernare care nu se mai bucură de un sprijin parlamentar spre noua guvernare care este sprijinită de o majoritate parlamentară. Le mulțumesc fraților noștri din România pentru acest mesaj extraordinar de pozitiv”, a declarat Nicu Popescu, citat de mass-media de la Chișinău. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 13, 2019 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina
Tătarii crimeeni, țintă favorită a FSB-ului din peninsulă
Un tribunal din peninsula Crimeea (Ucraina), anexată ilegal de Federația Rusă în 2014, a condamnat opt tătari crimeeni la detenție preventivă pentru 2 luni, sub acuzația de extremism, relatează surse locale, citate de mass-media turcă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei opt au fost arestati în urma unor operațiuni în forță ale trupelor Serviviului rus de Securitate (FSB), iar poliția le-a perchezitionat locuințele.
Acuzații contestate
Potrivit FSB-ului, cei opt etnici tătari crimeeni ar fi fost membri ai organizației islamice Hizb-ut-Tahrir, care este interzis in Rusia, dar nu și în Ucraina, stat care a controlat peninsula până în 2014.
O parte a comunității internaționale a condamnat arestările. Potrivit organizațiilor internaționale de apărarea a drepturilor omului și mai multor guverne occidentale, autoritățile ruse din peninsula anexată, duc o campanie susținută împotriva tătarilor din Crimeea și a celor care critică politica Moscovei.
Una din acuzațiile frecvente aduse etnicilor tătari crimeeni considerați indezirabili de către forțele de ocupație ruse este aparteneța la organizația islamică Hizb-ut-Tahrir, interzisă în Federația Rusă, Egipt, Turcia, China și majoritatea statelor arabe, datorită activismului său politic în favoarea reînfințării postului de calif (n.r.-lider spiritual și politic al tuturor musulmanilor sunniți, abolit în 1924 de liderul turc Mustafa Kemal Ataturk) și a unui stat islamic mondial.
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Moștenirea geocidului
Guvernul ucrainean a cerut comunităţii internaţionale să recunoască drept genocid deportarea stalinistă a 200.000 de tătari din Crimeea în urmă cu 75 de ani, relata recent mass-media regională, citând MAE de la Kiev. „Cerem partenerilor noştri internaţionali să onoreze victimele inocente ale deportării, să condamne această crimă a regimului comunist totalitar şi să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea din 1944 ca fiind un genocid”, potrivit ministerului afacerilor externe de la Kiev.
Parlamentul Ucrainei, Rada Supremă, a recunoscut drept genocid deportarea de către URSS a tătarilor din Crimeea, iar pe 23 aprilie 2019 Mejils-ul, adunarea populară a tătarilor din Crimeea, a făcut apel într-o scrisoare adresată statelor membre ale ONU să procedeze în mod similar.
Conform datelor oficiale, 191.400 de persoane au fost deportate din Crimeea în primele două zile ale operaţiunii staliniste de deportare, în timp ce alte 5.989, acuzate că au cooperat cu Germania nazistă şi cu alte „elemente anti-sovietice” au fost arestaţi şi trimişi în Gulag sau în lagăre de muncă sovietice.
Tătarii din Crimeea, care au legături cu etnicii tătarii din diferite republici federale ruse (Tatarstan, Bașkiria, etc.), au fost principalii locuitori ai peninsulei din Marea Neagră, până când imperiul țarist a cucerit-o în secolul al XVIII-lea.
În timpul perioadei staliniste, tătarii, asemenea cecenilor şi inguşilor, au fost deportaţi în masă în republici din Asia Centrală, reuşind să se întoarcă în Crimeea în timpul Perestroikăi şi, într-un număr mai mare, după căderea Uniunii Sovietice în 1991. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Asia Centrală, Balcani, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Vladimir Putin și Donald Trump, o posibilă întrevedere la Osaka
În pofida declarațiilor publice, Washingtonul nu a trimis, deocamdată, semnale clare privind posibilitatea, formatul și data unei întâlniri între liderii Statelor Unite și Rusiei, în marja summitului G20, de la Osaka, a declarat pentru presa de la Moscova viceministrul rus al afacerilor externe, Serghei Riabkov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dacă Moscova nu va primi nimic concret, un contact ar putea avea loc, ipotetic vorbind, dar, mai degrabă ”în picioare”, a mai declarat acesta pentru RIA Novosti.
Incertitudine diplomatică
„Mă voi întâlni cu Putin la G20”, a spus Trump de la Casa Albă, după ce l-a primit pe preşedintele polonez Andrzej Duda. „Mă voi întâlni cu preşedintele (chinez) Xi la G20. Mă voi întâlni cu mulţi lideri”, a adăugat președintele SUA.
Anterior, și consilierul președintelui american pe probleme de securitate națională, John Bolton, a afirmat că Donald Trump speră să-i întâlnească la Osaka pe președintele Vladimir Putin și pe liderul chinez, Xi Jinping.
”Nu vedem nici un fel de semnale concrete cu excepția celor se, periodic, spun responsabilii americani. Dar, de regulă, contacte de acest nivel nu se pregătesc prin schimburi de comentarii verbale făcute într-un stil destul de lejer. Aici se impune o anumită muncă diplomatică, anumite condiții”, a explicat Riabkov, comentând afirmația lui Bolton.
La rândul său, consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov a declarat recent că ideea privind posibilitatea unei întâlniri între preşedinţii Rusiei şi SUA, Vladimir Putin, respectiv Donald Trump, în marja summitului G20 de la Osaka (Japonia) luna aceasta este incertă şi nu au existat discuţii bilaterale despre detaliile unei astfel de întrevederi pentru moment, a declarat marţi consilierul pe probleme politice al preşedintelui rus Iuri Uşakov.
„Ideea unei posibile întâlniri între Putin şi Trump la Osaka în marja G20 (28-29 iunie) se află în aer; după ce a lansat această idee, partea americană nu a concretizat-o în niciun fel şi nici nu am discutat prin vreun canal elemente importante precum locul, timpul, ordinea de zi”, a afirmat Uşakov, preluat de TASS şi RIA Novosti.
SUA, amenințate de un război comercial cu Beijingul
Reduta chinezească
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni, în plin război comercial cu China, că are ‘prevăzută’ o întâlnire cu preşedintele Xi cu ocazia summitului G20. Într-un interviu pentru postul CNBC, Trump s-a declarat pregătit să impună noi taxe vamale punitive asupra unor produse chineze dacă Xi Jinping nu va accepta în cele din urmă o întrevedere.
China a evitat să confirme marţi dacă preşedintele Xi Jinping va avea o întrevedere tete-a-tete cu omologul său american Donald Trump cu ocazia summitului G20 ce va avea loc pe 28 şi 29 iunie la Osaka, în Japonia.
‘Recent, Statele Unite şi-au exprimat în mai multe rânduri speranţa unei întâlniri între şefii de stat chinez şi american în cursul summitului G20’, a declarat marţi Geng Shuang, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing. ‘Dacă vom avea informaţii pe acest subiect, le vom face publice la momentul oprtun’, a adăugat el, într-un briefing de presă.
O întrevedere între Trump şi Xi ar marca o cotitură în războiul comercial americano-chinez ce zguduie pieţele financiare şi suscită îngrijorări tot mai mari în privinţa economiei mondiale.
Război comercial
Donald Trump afirmă că vrea să reducă uriaşul deficit comercial al Statele Unite în relaţia cu China, iar pentru aceasta urmăreşte să obţină din partea Beijingului o serie de angajamente legate de respectarea proprietăţii intelectuale, încetarea transferurilor forţate de tehnologie sau renunţarea la subvenţiile acordate companiilor de stat.
În ce-l priveşte, Beijingul a declarat că doreşte să continue negocierile, dar refuză să facă acest lucru sub presiunea sau la intimidarea Washingtonului.
‘China nu vrea un război comercial. Dacă Statele Unite sunt dispuse să negocieze pe picior de egalitate, atunci uşa noastră rămâne larg deschisă’, a subliniat Geng Shuang. ‘Dacă Statele Unite persistă în escaladarea fricţiunilor comerciale, vom răspunde cu hotărâre şi ne vom bate până la capăt’, a avertizat oficialul de la Beijing. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 12, 2019 | Știri, Ucraina
Volodymyr-Zelensky-noul-țar-de-la-Kiev
Partidul noului preşedinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a consolidat avansul înaintea alegerilor parlamentare preconizate pentru 21 iulie, conform rezultatelor unui sondaj dat publicităţii miercuri, citat LB.ua, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ultima anchetă a centrului de cercetare Reiting relevă că la fel de noul partid al fostului actor de comedie, ‘Slujitorul poporului’ (‘Sluga naroda’),este creditat cu 41,1% din intenţiile de vot, în uşoară creştere de la începutul lunii iunie.
Campanie dură
După preluarea mandatului luna trecută, Zelenski a dizolvat parlamentul dominat de forţele loiale predecesorului său învins, Petro Poroşenko. ‘Slujitorul Poporului’ nu are parlamentari în actuala Radă Supremă (parlamentul unicameral) de la Kiev, axându-se în campania electorală pe vectorul proeuropean de dezvoltare a Ucrainei şi lupta împotriva corupţiei.
Sondajul Reiting plasează Platforma de Opoziţie (partid prorus) pe locul doi – la mare distanţă – cu 9% în intenţiile de vot, pe poziţia a treia clasându-se formaţiunea Solidaritate Europeană, a fostului preşedinte Petro Poroşenko, cu 6,8%.
Partidul Batkivşcina (‘Patria’), al fostului premier Iulia Timoşenko, este creditat cu 6,5%, peste pragul de 5% necesar pentru a intra în parlament.
Amenințarea războiului
Sondajul a fost efectuat în perioada 6-9 iunie 2019, pe un eşantion de circa 2.000 de alegători din toate regiunile Ucrainei, cu excepţia Crimeii anexate, potrivit centrului Reiting. Conform acestuia, aproape 14% dintre cei contactaţi au refuzat să răspundă.
Jumătate din cele 450 de locuri din parlamentul Ucrainei este aleasă în baza listelor de partid, iar cealaltă jumătate în circumscripţii uninominale. În urma anexării peninsulei Crimea și a izbucnirii războiului din Donbass, aproximativ 20 de mandate nu vor fi puse în joc.
O reuşită a partidului său în alegerile parlamentare ar cimenta ascensiunea meteorică a lui Volodimir Zelenski şi ar pune bazele unei reînnoiri a clasei politice ucrainene.
Problema cea mai presantă a Ucrainei este conflictul cu Rusia, care a anexat în 2014 peninsula Crimeea. La învestirea sa în funcţie, Zelenski a declarat că principala sa prioritate este de a obţine o încetare a focului în regiunea Donbas. (N.G.)
