de Isac Mihai | dec. 2, 2019 | Caucaz, Știri
Creșterea-economică-din-fosta-republică-sovietică-nu-a-fost-distribuită-egal-între-cetățeni
Deputaţii azeri i-au cerut luni preşedintelui republicii, Ilham Aliev, să dizolve parlamentul şi să convoace alegeri legislative anticipate, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Preşedintele Aliev conduce, la fel ca tatăl său, cu o „mână de fier” destinele ţării din Caucazul de sud, iar legislativul este controlat de apropiaţii săi. Apelul la dizolvarea parlamentului a fost susţinut de 99 de deputaţi, doar unul votând împotrivă.
Potrivit Constituţiei, alegerile anticipate trebuie convocate în termen de 60 de zile de la publicarea decretului prezidenţial de dizolvare a legislativului. Următorul scrutin legislativ era prevăzut în mod normal în octombrie 2021 în fosta republică sovietică. Analiștii politici consideră că alegerile sunt doar o farsă politică, câștigătorii fiind deja cunoscuți.
Rol limitat
Votul de luni survine după ce săptămâna trecută secretarul executiv al partidului Yeni Azerbaidjan, Ali Ahmedov, a declarat presei că „trebuie înnoită componenţa parlamentului” astfel ca acesta să se înscrie pe calea „reformelor iniţiate de preşedintele Aliev”.
În octombrie, Ilham Aliev l-a numit premier pe un aliat apropiat, consilierul economic Ali Asadov, după demisia lui Novruz Mammadov din postul de şef al executivului, acesta invocând atingerea vârstei de pensionare. Premierul Ali Asadov este originar din regiunea autonomă Nahicevan, similar familiei prezidențiale Aliev.
Şeful statului deţine cea mai mare parte a puterilor în Azerbaidjan, iar parlamentul joacă un rol limitat în sistemul politic al ţării. Aflat la preşedinţie din 2003, Ilham Aliev a fost reales din nou în aprilie 2018, în finalul unui scrutin prezidenţial marcat de lipsă de pluralism şi „nereguli grave”, a indicat Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa (OSCE).
Regim dictatorial
În pofida boomului economic susţinut de rezervele sale ample de hidrocarburi, Azerbaidjanul continuă să fie afectat de sărăcie, inegalităţi şi corupţie, iar organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului reclamă nerespectarea libertăţilor publice în fosta republică sovietică.
Miercuri, Curtea Constituțională de la Baku va analiza conformitatea dizolvării parlamentului cu Constituția Azerbaidjanului.
Data alegerilor parlamentare anticipate, primele din istoria statului, ar trebui să fie anunțată de președinte. (N.G.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2019 | ROMANIA
Gazprom, atacată judiciar de Naftogaz
Compania Naftogaz a început procesul de recuperare a prejudiciilor în urma decizie din 2018 a instanței de arbitraj de la Stockholm în dosarul împotriva concernului rus Gazprom, au declarat surse din cadrul companiei, citate de mass-media de la Kiev. Oficialii Naftogaz au declarat că în următoarele săptămâni avocații companiei vor depune actele necesare în instanțele românești, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursele Naftogaz consideră că Gazprom deține, în mod direct ori prin intermediari, în România active de câteva miliarde de dolari. Printre acestea se numără un lanț național de stații de benzină, interese majore în producerea de gaze, energie electrică, etc.
Anterior ANRE a adoptat o decizie prin care filialei gigantului rus din România i se acordă “o licență pentru exploatarea comercială a capacităților de producere a energiei electrice”. Asta după ce NIS Petrol a obținut de la ANRE licență pentru activitatea de furnizare a energiei electrice.
NIS Petrol are un portofoliu de șase perimetre de petrol și gaze pe teritoriul României, având la toate statut de operator. Mass-media de la București a anunțat că grupul sârb Naftna industrija Srbije (NIS), controlată de Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, a încheiat un contract cu operatorul sistemului național de transport al țițeiului și condensatului din România, Conpet, care are ca obiect transportul pe calea ferată până la granița cu Serbia a țițeiului extras de subsidiara românească NIS Petrol din perimetrele concesionate în vestul țării.
Surse Gazprom au declarat pentru KARADENIZ PRESS că războiul din instanțele românești va dura cel puțin doi ani de zile, iar concernul va contesta în instanță orice demers Naftogaz.
Exemplu leton
În urmă cu câteva zile, oficialii Naftogaz au solicitat justiţiei letone să execute decizia şi să pună sechestru pe activele companiei ruse aflate pe teritoriul Letoniei.
Potrivit Gazprom, o ședință de judecată în acest caz este programată pentru sfârșitul lunii aprilie 2020, concernul rus luând în calcul posibilitatea de a-și apăra interesele în instanţă.
Pe 28 februarie 2018 Tribunalul internaţional de arbitraj de la Stockholm a obligat concernul rus Gazprom să plătească societăţii Nafrogaz suma de 2,56 miliarde de dolari pentru încălcarea obligaţiilor contractuale.
Miercuri, 27 noiembrie, Naftogaz a anunţat că tribunalul internaţional de arbitraj de la Stockholm a respins contestaţia formulată de concernul rus Gazprom împotriva deciziei judecătoreşti din 2018.
Activele Gazprom din România, vânate de Naftogaz
Bătălia de la Chișinău
Compania Naftogaz din Ucraina a depus o cerere privind recunoaşterea şi încuviinţarea executării silite pe teritoriul Republicii Moldova a hotărârii arbitrale din 28 februarie 2018, emisă de tribunalul din cadrul Institutului Arbitral a Camerei de Comerţ din Stockholm.
Menţionăm că, în februarie 2018, Naftogaz a câştigat procesul contra Gazprom în arbitrajul de la Stockholm, gigantul rus fiind obligat să îi achite prejudicii de 2,56 miliarde de dolari, pentru neîndeplinirea condiţiilor privind volumul gazelor tranzitate prin Ucraina, transmite mold-street.com, citat de TVR Moldova.
De atunci, la acestea s-au mai adăugat dobânzi de peste 250 milioane de dolari. În consecinţă, suma ce ar urma să fie încasată de Naftogaz de la Gazprom este de aproape 3 miliarde de dolari.
Pentru încasarea acesteia, compania ucraineană încearcă să obţină recunoaşterea şi executarea deciziei tribunalului de arbitraj internaţional în diverse state, inclusiv Moldova, unde Gazprom deţine active. De exemplu, în Luxembourg instanţa a recunoscut deja decizia de arbitraj, dar Gazprom a contestat-o şi procesul de executare este sistat.
„În alte state, deocamdată, fără succes”, recunoaşte directorul executiv al Naftogaz, Yuriy Vitrenko. „Apropo, în Germania, nu putem proceda la executarea silită. Şi în Polonia avem probleme, şi în Moldova – la fel”, a declarat şeful Naftogaz în cadrul unui interviu pentru un post de radio de la Kiev.
Cerere respinsă
Vitrenko a menţionat că în unele ţări europene colectarea datoriilor de la Gazprom este mai uşoară, iar în unele este „mai dificil din punct de vedere diplomatic”.
În Republica Moldova, cererea Naftogaz de recunoaştere şi încuviinţare a executării silite a hotărârii arbitrale din 28 februarie 2018 a fost depusă abia la finele lunii august 2019, la Curtea de Apel Chişinău.
Pe 13 septembrie 2019, a fost emisă a emis o încheiere prin care a refuzat primirea cererii Naftogaz, „întrucât părţile cauzei, companiile contractante, bunurile şi activele acestora, inclusiv debitorul executării, îşi au sediul sau se află pe teritoriul altor state decât Republica Moldova”. „Astfel, instanţele din Republica Moldova nu au competenţa de a recunoaşte o astfel de hotărâre şi a o pune în executare pe teritoriul RM”, scrie în verdict.
Naftogaz atacă frontal Gazprom
Pretențiile Naftogaz
Naftogaz a depus recurs la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), examinarea căruia a fost amânată deja de trei ori. Următoarea şedinţă ar urma să aibă loc pe 24 decembrie 2019.
Potrivit cererii Naftogaz, citate în încheierea emisă de Curtea de Apel Chişinău, Gazprom deţine active importante în Moldova.
În primul rând e vorba de cota de 50% din capitalul social al întreprinderii mixte moldo-ruse Moldovagaz, care este de 666.454.080 lei, sau 145.276.094 dolari, conform cursului calculat în momentul constituirii întreprinderii. Drept argument este invocată Hotărârea Guvernului nr. 1068 din 21.10.1998 cu privire la crearea în complexul de gaze al Republicii Moldova a unei societăţi pe acţiuni moldo-ruse, dar şi o serie de declaraţii de presă ale Gazprom sau Moldovagaz.
În plus Gazprom are înregistrate şi 4 mărci comerciale în Registrul Naţional al Mărcilor, ţinut de către Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală, „iar potrivit art. 25 alin. (2) al Legii nr. 38/2008 privind protecţia mărcilor, marca poate face obiectul unui gaj, al altor drepturi reale, precum şi al unei executări silite.”
La fel, reprezentanţii creditorului fac referire la diverse articole din mass-media, precum că, Gazprom are către Moldovagaz creanţe în sumă de 431,66 miliarde de ruble ruseşti, adică de circa 6,21 miliarde de dolari.
Sunt invocate şi deciziile Arbitrajului internaţional din Moscova, prin care periodic Gazprom obţine titluri executorii de încasare de datorii de sute de milioane de dolari de la Moldovagaz, „din care unele sunt probabil deja şi recunoscute şi încuviinţate spre executare în Moldova”.
„Aceste creanţe reprezintă bunurile Gazprom împotriva cărora Naftogaz poate cere executarea silită”, mai susţine Naftogaz.
Influență politică
Atât reprezentanţii Moldovagaz, cât şi cei ai Guvernului nu comentează deocamdată pretenţiile Naftogaz faţă de Gazprom. „E problema Gazpromului!”, au declarat surse din cadrul Guvernului, citate de mass-media de la Chișinău.
Totuşi litigiul poate complica şi mai mult situaţia din sectorul gazier al Moldovei. Mai ales în contextul actual, când nu există o siguranţă în asigurarea cu gaze de la începutul anului viitor şi ea depinde în mare parte de relaţiile dintre Gazprom şi Naftogaz – cele două companii ce se află în litigiu.
Sergiu Tofilat, expert la comunitatea WatchDog, consideră că este foarte probabil ca până la urmă instanţele din Moldova să recunoască şi să încuviinţeze executarea silită a deciziei de arbitraj şi respectiv Naftogaz să poată începe procesul de preluare a activelor Gazprom în Moldova.
„Aceasta ar putea complica relaţia cu Gazprom, dar poate crea şi oportunităţi pentru autorităţile de la Chişinău, care dacă găsesc resurse ar putea răscumpăra cota de 50% din capitalul Moldovagaz deţinută acum de gigantul rus. În plus aceasta ar oferi şi posibilitatea de a face ordine la Moldovagaz, inclusiv un audit internaţional care să arate cât de justificate sunt datoriile uriaşe calculate de Gazprom”, susţine expertul.
Totodată Sergiu Tofilat consideră că riscul ca Moldova să rămână fără gaze de la 1 ianuarie 2020 se menţine, deoarece Moscova ar putea realiza scenariul de a sista livrările, dând toată vina pe Ucraina, pe motiv că Naftogaz, respectiv statul ucrainean nu a acceptat condiţiile semnării unui nou contract de tranzit.
Imperiul moldovenesc al Gazprom
Menționăm că Moldovagaz deţine controlul asupra practic întreg sistemului de transport şi distribuţie a gazelor din Moldova prin intermediul a unei reţele de companii.
E vorba de 100% din pachetele de acţiuni la 19 companii, inclusiv 12 societăţi de distribuţie a gazelor, a întreprinderii Moldovatransgaz, care se ocupă de gestiunea reţelei de transport a gazelor, dar şi a Flacara Albastră din Chişinău şi IALG din Străşeni, specializate în servicii în domeniul gazier. La rândul ei, Moldovatransgaz este fondatoare a întreprinderii Transautogaz, iar Bălţi-Gaz la Bălţi-Gaz-Montaj şi Realexpres-Gaz din Sângerei.
Oficial, Moldovagaz este fondatoare şi la întreprinderile de distribuţie din regiunea separatistă. În rapoartele anuale din 2008-2009 chiar a indicat că deţine cel puţin 25% în Tiraspoltrangaz, care este fondatoare a şase întreprinderi de distribuţie din regiune.
Din 2009, gigantul rus Gazprom a deschis şi o reprezentanţă în Chişinău, al cărei administrator este Ghenadi Abaşchin, fost preşedinte la Moldovagaz în perioada 2002-2007. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | dec. 2, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, i-a invitat pe acei locuitori ai Donbasului care sunt de partea Moscovei să părăsească Ucraina şi să se instaleze în Rusia, titrează publicaţia Novaia Gazeta din Kiev, citând un interviu acordat de şeful statului ucrainean mai multor media internaţionale, citate de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Este exprimată o opinie potrivit căreia majoritatea locuitorilor (din Donbas) şi-ar dori să trăiască în Rusia. Nu este adevărat. Eu cred şi ştiu că există acolo oameni care sunt cu sufletul pentru Ucraina. Dar există şi dintre cei care sunt cu Rusia. Aceştia pot pleca: Moscova acordă în prezent în mod ilegal cetăţenie rusă ucrainenilor. Fiecare dintre noi are dreptul să aleagă locul unde vrea să trăiască’, a declarat Volodimir Zelenski într-un interviu apărut în Der Spiegel.
Acuzații dure
El a calificat drept ‘incorectă’ poziţia acelor ucraineni care, primind paşaport rusesc, trăiesc pe teritoriul Ucrainei şi în acelaşi timp îl consideră ca aparţinând Federaţiei Ruse. ‘Aşa nu merge’, a declarat tranşant Volodimir Zelenski, referindu-se în special la locuitorii din estul rusofon al Ucrainei, unde mai multe zone se află sub controlul rebelilor înarmaţi din Lugansk şi Doneţk.
În acelaşi timp, Zelenski i-a numit drept ‘nişte rătăciţi’ pe acei ucraineni care dispun deopotrivă de cetăţenia Ucrainei şi a Rusiei şi încasează ajutoare sociale atât din Ucraina, cât şi din Rusia.
Cu toate acestea, preşedintele ucrainean a declarat că Kievul trebuie să lupte pentru câştigarea acelor ucraineni din estul rusofon care în prezent sunt în tabăra rebelilor. ‘Nu avem dreptul moral să renunţăm aşa pur şi simplu la ei. Trebuie să le explicăm cum stau lucrurile cu adevărat, să ne luptăm pentru sufletele şi minţile lor’, a afirmat preşedintele ucrainean, care urmează să participe la 9 decembrie, la Paris, la summitul în aşa-zisul format ‘Normandia’ (Ucraina, Rusia, Franţa, Germania) dedicat relansării procesului de pace în estul Ucrainei.
Decembrie însângerat
Doi militari ucraineni au fost uciși în ciocnirile cu separatiștii pro-ruși duminică, în prima zi din decembrie, în regiunea Donețk, arată mass-media de la Kiev, citând serviciului de presă al Operațiunii Forțelor Unite din Donbas.
Autoritățile militare spun că cei doi soldați au murit în ciocniri cu un „grup de sabotaj și recunoaștere” al forțelor separatiste.
Potrivit datelor ONU în războiul din Donba, din 14 aprilie 2014 până pe 31 octombrie 2019, se estimează că și-au pierdut viața peste 13 mii de oameni, inclusiv circa 4.100 de militari ucraineni și circa 5650 de combatanți separatiști. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 22, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, România, Știri, Ucraina
NATO, sprijinit la Marea Baltică
Preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, două ţări membre ale NATO, au apreciat „vitalitatea” Alianţei Nord-Atlantice, respingând viziunea franceză a unei organizaţii în stare de „moarte cerebrală”, relatează mass-media regională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prezenţa militară crescândă a Statelor Unite în Polonia în coordonare cu NATO demonstrează vitalitatea Alianţei”, a afirmat preşedintele polonez într-o conferinţă de presă comună la Vilnius alături de omologul său lituanian. „La fel ca preşedintele Nauseda, nu văd absolut nicio problemă cu vitalitatea NATO”, a adăugat Andrzej Duda.
Contingente NATO
La rândul său, şeful statului lituanian a afirmat că cele 29 de ţări membre ale Alianţei „nu ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială că această organizaţie rămâne garantul esenţial al securităţii noastre”.
În ultimele două luni, Statele Unite şi-au mărit rotaţia trupelor lor din Polonia şi Lituania care se adaugă contingentelor NATO ampalsate pentru a face faţă unei eventuale ameninţări din partea Rusiei.
În urmă cu doi ani, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale de 1.000 de persoane fiecare în Polonia şi în ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) pentru a contracara orice veleitate agresivă a Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea de Moscova în 2014.
Printre statele membre care participă la contingentele NATO Enhanced Forward Presence desfășurate în statele baltice și Polonia se numără Canada, Marea Britanie, România, Albania, Slovacia, Italia, Franța, Olanda, Croația, Belgia, Danemarca, Islanda, etc..
NATO, consolidat la Marea Baltica
Moarte cerebrală
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a atras critici vehemente apreciind că NATO se confruntă cu o „moarte cerebrală”, cu câteva săptămâni înainte de summitul Alianţei, prevăzut la 4 decembrie la Londra. Şeful statului francez a acuzat, de asemenea, absenţa unei coordonări între SUA şi aliaţii săi, precum şi decizia Turciei de a lansa o operaţiune unilaterală în nord-estul Siriei.
La câteva zile, ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.
‘Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.
Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.
‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez. (Mihai Isac)
