de Isac Mihai | feb. 8, 2020 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Arabia Saudita, acuzată de spionaj pe pământ scandinav
Autoritățile daneze au anunțat arestarea a trei cetățeni iranieni de etnie arabă, susținători ai unei mișcări separatiste anti-iraniene, acuzați de acțiuni de spionaj în favoarea serviciilor de informații din Arabia Saudită, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. Arestările au fost anunțate în data de 03.02.2020, de către conducerea Serviciului de Securitate și Informații Danez (PET).
Potrivit PET, cei trei iranieni fac parte din gruparea Mișcarea Arabă de Luptă pentru Eliberarea Ahvaz (ASMLA). Cunoscută și sub numele de Al-Ahwaziya, mișcarea a fost înființată în anul 1980 și are drept scop formarea unui stat separat pentru etnicii arabi care locuiesc în provincia Khuzestan, din sud-vestul Iranului, o regiune foarte bogată în petrol.
Directorul PET, Finn Borch Andersen, a declarat că cei trei iranieni au fost recrutați în 2012 de către Directoratul General de Informații (Ri’āsat Al-Istikhbārāt Al-‘Āmah), principala agenție de informații externe din Arabia Saudită. Se presupune că aceștia au întreprins acțiuni de spionaj împotriva unur grupuri și persoane cu atitudini pro-iraniene din Danemarca și alte țări din nordul continentului european, în numele serviciilor saudite. Potrivit oficialilor PET, ar fi realizat în mod regulat rapoarte pentru ofițerul coordonator, cel din urmă având acoperire diplomatică la Ambasada Arabiei Saudite din Copenhaga.
În octombrie 2018, unul dintre cei trei a fost vizat de o tentativă de asasinat de către serviciile de informații iraniene. Dar autoritățile daneze au reușit să prevină evenimentul, menținând-i sub monitorizare pe cei trei iranieni.
La 03.02.2020, ministrul afacerilor externe din Danemarca l-a convocat pe ambasadorul saudit din Copenhaga pentru a depune o plângere oficială pentru activități de spionaj. Potrivit presei daneze, ambasadorul danez la Riad a contactat guvernul statului arab pentru a-și exprima nemulțumirea pentru acest incident. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | ian. 31, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri
Israel, atacat dur de Erdogan
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat unele ţări arabe că au comis o „trădare” rămânând „tăcute” faţă de planul SUA care, potrivit preşedintelui american Donald Trump, ar trebui să reglementeze conflictul israeliano-palestinian, relatează mass-media internațională, citat de agenția KARADENIZ PRESS.
„Ţările arabe care susţin un astfel de plan comit o trădare împotriva Ierusalimului, precum şi a propriului popor şi, cel mai important, împotriva întregii umanităţi”, a declarat Erdogan într-un discurs în faţa responsabililor din conducerile regionale ale partidului prezidențial, AKP, la Ankara.
„Arabia Saudită tace. Când aveţi de gând să vi se facă auzită vocea? Omanul, Bahreinul, la fel. Guvernul din Abu Dhabi aplaudă. Ruşine! Ruşine să vă fie!”, a spus Erdogan. ”Dacă nu putem apăra Moscheea Al Aqsa (din Ierusalim), mâine se vor duce peste Kaaba (cel mai sfânt lăcaş de cult al islamului, la Meca – n.r.)”, a prezis şeful statului turc.
Ierusalim, linia roșie
Conform mass-media, președintele Erdogan, care se declară un apărător ferm al cauzei palestiniene, a considerat că planul, care include în special Ierusalimul drept „capitala indivizibilă a Israelului”, este „absolut inacceptabil”. „Turcia nu recunoaşte şi nu acceptă acest plan care distruge Palestina şi fură Ierusalimul”, a insistat Erdogan vineri. „Ierusalimul este linia noastră roşie”, a repetat el.
Ierusalimul este un punct de fricţiune în relaţiile dintre Turcia şi Statele Unite, deja foarte tensionate în privinţa multor probleme internaţionale. Liderii turci au criticat ferm iniţiativa preşedintelui Trump, care în 2017 a recunoscut Ierusalimul drept capitala statului Israel şi a mutat acolo ambasada americană.
Presa turcă apropiată puterii atacă în mod regulat anumite ţări arabe, în special Regatul Arabiei Saudite şi Emiratele Arabe Unite, pe care le acuză că fac front comun cu Israelul pe fondul ostilităţii comune faţă de Iran. Relaţiile Turciei cu aceste două ţări s-au deteriorat după asasinarea, în 2018 la Istanbul, a editorialistului saudit Jamal Khashoggi. În ciuda tensiunilor, Erdogan atacă frontal rar Riadul.
Ierusalim, linia roșie pentru Erdogan
Apel la creștini
Totodată, Erdogan a cerut ”lumii creştine” să apere Ierusalimul de planul lui Trump. ”A abandona întregul Ierusalim în ghearele sângeroase ale Israelului nu este doar o oprimare pentru musulmanii şi creştinii care trăiesc acolo: este cel mai mare rău care se poate face umanităţii”, a insistat Erdogan, care s-a referit la Ierusalim ca la ”un oraş al păcii”. ”Am un mesaj pentru lumea creştină. Trebuie să-l apere. Cine a venit cu planul ăsta? Trump. Este creştin, aşa-i? Lumea creştină nu poate rămâne cu braţele încrucişate”, a declarat Erdogan, citat de EFE. ”Se ştie că şi creştinii au drepturi în Ierusalim. Din acest motiv trebuie să vină şi să spună: Stop!”, a continuat el. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 25, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote
Tensiunile din estul Mediteranei cresc din cauza pretenţiilor expansioniste ale Turciei. După ce, la începutul verii trecute, a început să trimită nave de foraj petrolier şi gazifer pe coasta Ciprului, Ankara cere Greciei acum să „demilitarizeze” insule din Marea Egee, relatează Bloomberg, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cererea ministrului Apărării turc, Hulusi Akar, care a solicitat oficial Greciei retragerea forţelor armate şi armamentului din 16 insule din Marea Egee aflate în apropierea Turciei, este surprinzătoare, dat fiind că Turcia a trimis provocator nave de război şi avioane militare pentru a asista forajul ilegal de gaze în zonă, evoluţie condamnată în ultimul timp de UE.
Zăngănit de arme
„Grecia, care a înarmat 16 din 23 de insule cu statut non-militar, încălcând acordurile din Marea Egee, ar trebui să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat ministrul Apărării, citat de Agenţia Anadolu, pro-guvernamentală. „Ne aşteptăm ca Grecia să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional şi cu acordurile pe care le-a semnat”, a adăugat el.
Deşi izolată din ce în ce mai mult pe plan internaţional din cauza forajului în Zona Economică Exclusivă (ZEE), Turcia a rămas neclintită şi, uneori, se laudă cu agresivitatea pe care o foloseşte în propaganda internă. Revendicările turceşti, se întind acum din apele cipriote până în Libia (pe baza unui „acord” controversat de frontieră maritim, semnat cu Guvernul de la Tripoli).
„Pe lângă lupta împotriva terorismului, activităţile Turciei sunt în desfăşurare în Marea Egee, estul Mediteranei, în afara Ciprului şi Libia”, a spus Akar, adăugând că acestea sunt realizate în conformitate cu dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor.
Reduta cipriotă
Turcia este o ţară garantă pentru Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) şi se angajează să-şi îndeplinească responsabilităţile, a declarat înaltul oficial turc. „Problema Ciprului este problema noastră naţională. Până acum am făcut ce a fost necesar acolo şi vom continua să facem acest lucru. Vom continua să protejăm drepturile atât ale fraţilor noştri, cât şi ale ciprioţilor”, a adăugat el.
Turcia este singura ţară care recunoaşte Republica turco-cipriotă, având desfășurat un contingent de câteva zeci de mii de soldați pe insulă, dotate cu sisteme de armament greu, inclusiv de rachete.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a trimis, în ultima jumătate de an, nave de război în apropierea apelor cipriote, pentru a bloca cercetările concurenţilor străini în domeniul petrolului şi gazelor, potrivit oficialilor ciprioţi, căutând, de asemenea, să împiedice navele şi avioanele cipriote să folosească liber apele recunoscute de statele Uniunii Europene.
Dar Erdogan se opune, de asemenea, împotriva planurilor altor ţări mediteraneene din regiune – în special Israel şi Egipt, într-un moment în care regiunea este zguduită de crize multiple, atât interne, cât şi legate de Occident.
În trecut, Turcia a cerut Ciprului să recunoască oficial Republica Turcă a Ciprului de Nord (din 1974) şi să împartă veniturile obţinute din explorarea gazelor.
Ankara a revendicat apele aflate la o distanţă de 200 de mile de coasta sa, încălcând cu cinism dreptul de proprietate asupra unei părţi a Mediteranei care intră în zona economică exclusivă a Greciei. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 21, 2020 | Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia
După ce a trimis ceea ce oficial ar fi „consilieri militari” şi ofiţeri să sprijine Guvernul de Uniune Naţională (GNN) din Tripoli, recunoscut de ONU, Turcia a desfăşurat sisteme de apărare aeriană în apropierea aeroportului Mitiga, relatează surse militare locale, citate de mass-media internațională, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aeroportul găzduieşte avioane militare ale GNN şi drone militare tip Bayraktar TB2 furnizate de turci. Conform fotografiilor şi videoclipurilor disponibile online, sistemele turceşti desfăşurate includ MIM-23 Hawk, ACV-30 Korkut SPAAG şi radare AN / MPQ-64 Sentinel 3D.
De la începutul avansării Armatei Naţionale Libiene (LNA) condusă de generalul Khalifa Haftar către Tripoli în aprilie 2019, aeroportul Mitiga a devenit în mod repetat o ţintă a atacurilor aeriene. Aceste atacuri au dus la pierderi notabile ale flotei de aeronave militare ale GNN.
Între timp, numărul membrilor grupurilor militante siriene susţinute de turci, dislocate în Libia, a crescut la 2.400. Potrivit rapoartelor, încă 1.700 de luptători sirieni vor începe acum antrenamente în bazele militare din Turcia, înainte de a fi trimişi pentru a lupta de partea GNN.
Numărul total al militarilor turci care acţionează în Libia rămâne neconfirmat. Cu toate acestea, fotografiile şi videoclipurile care apar online indică faptul că sute de luptători sprijiniţi de Ankara ajung în Libia cu avioanele în mod regulat. Aceștia fac parte, în principal, din grupările paramilitare pro-turcești din Siria și Irak.
Petrolul, miza eternă
La 18 ianuarie, guvernul din Benghazi s-a aliat cu armata generalului Haftar pentru a bloca exporturile de petrol în porturile aflate sub controlul său, reducând producţia cu mai mult de jumătate.
Potrivit companiei naţionale libiene a petrolului, producţia de ţiţei va scădea cu aproximativ 800.000 de barili pe zi, costând 55 milioane USD zilnic. Societatea a declarat situaţie de forţă majoră, care poate permite Libiei, care deţine cele mai mari rezerve de petrol din Africa, să suspende legal contractele de livrare. LNA susţine că porturile au fost închise ca răspuns la „cererile naţiunii libiene” care se opune intervenţiei turce solicitate de GNN – între cele două părţi existând un acord de cooperare militară, care a îngrijorat inclusiv vecinii Libiei.
Berlin, eșec politic
Măsura de blocare a porturilor libiene, care a avut loc înainte de conferinţa de la Berlin, a demonstrat jucătorilor internaţionali disponibilitatea armatei lui Haftar de a juca dur, indiferent de costuri.
Conferinţa, care a avut loc pe 19 ianuarie, a reunit delegaţii importante ale parlamentului libian din Benghazi, ale guvernului de la Tripoli precum şi jucători la nivel mondial şi regional, inclusiv SUA, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Rusia, Franţa, Italia şi Germania.
Participanţii la conferinţa de la Berlin şi-au declarat sprijinul pentru realizarea unui acord de pace în Libia, şi angajamentul pentru soluţionarea politică a conflictului.
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că părţile în război din conflictul din Libia au fost de acord să respecte un embargo asupra armelor şi să nu ofere sprijin militar diferitelor părţi. Acordul pare deja dinamitat de evoluţia Turciei.
Reprezentanţii conflictului libian au fost de acord să formeze o comisie militară de cinci la cinci, care să lucreze la rezolvarea tensiunilor existente. Documentul privind Libia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU. Dar acest lucru face ca procesul de pace libian să depindă de alte probleme geopolitice care se află în desfăşurare.
În plus, încetarea focului necondiţionat nu corespunde intereselor generalului Haftar, care duce o ofensivă pentru a ocupa capitala Tripoli. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 16, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Armata turcă, trimisă în Libia
Turcia începe să trimită trupe în Libia pentru a sprijini guvernul de la Tripoli recunoscut internaţional, a declarat, preşedintele Tayyip Erdogan, cu câteva zile înaintea unui summit ce va avea loc la Berlin, care va aborda conflictul libian în speranţa obţinerii unui acord de pace. Săptămâna trecută, Turcia şi Rusia au cerut părţilor aflate în război să declare încetarea focului. Cu toate acestea, în pofida discuţiilor de la Moscova menite să pună capăt campaniei generalului libian Khalifa Haftar care asediază capitala libiană, cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord şi Haftar a plecat fără să semneze un document.
Turcia, care sprijină Guvernul de Uniune Naţionala (GNA) al lui Fayez al-Serraj, a spus anterior că a trimis o echipă de „antrenament şi cooperare”, care acum este activă în Libia.
Sprijin militar
Joi, Erdogan a declarat că Turcia începe desfăşurarea de trupe în Libia şi că va folosi toate mijloacele diplomatice şi militare pentru a asigura stabilitatea în Libia. „Pentru ca guvernul legitim din Libia să rămână în picioare şi să se consolideze, trimitem soldaţii noştri în această ţară”, a declarat Erdogan la un eveniment politico-militar desfășurat la Ankara.
Erdogan a avertizat anterior că Turcia nu se va abţine şi le va „da o lecţie” forţelor din estul Libiei – conduse de generalul Haftar – dacă atacurile acestuia împotriva GNA vor continua.
Discuţiile de la Moscova au fost cea mai recentă încercare de stabilizare a situaţiei din Libia, care a fost măcinată de război civil după debarcarea şi omorârea dictatorului Moammer Gaddafi în 2011.
Summit european
Duminică, Germania va găzdui un summit cu privire la Libia, la care vor participa taberele rivale, principalii lor sponsori străini şi reprezentanţi ai ONU, SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, Turcia şi Italia. Au fost invitaţi Haftar şi Serraj, dar aceștia nu și-au confirmat încă prezența.
Turcia şi Libia au semnat două acorduri în noiembrie, unul privind cooperarea militară şi altul referitor la stabilirea unor zone maritime din estul Mediteranei. Erdogan a declarat, joi, că Turcia va începe rapid să acorde licenţe pentru explorare şi foraj în regiune.
Grecia, Cipru şi alţi actori regionali s-au opus acestui acord, numindu-l ilegal. Turcia a respins vehement acuzaţiile.
Turcia a generat tensiuni în Mediterana după ce a încercat să foreze în zone maritime care aparţineau Ciprului, anul trecut. (N.G.)
