de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE
Diplomația moldovenească încearcă să liniștească temerile Kievului
Ucraina nu trebuie să-şi facă griji din cauza noii coaliţii din R. Moldova, formată de blocul proeuropean ACUM şi Partidul Socialiştilor prorus, a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al RM, Nicu Popescu, într-un interviu pentru portalul ucrainean „Malul stâng”, preluat de mass-media de la Chișinău. Potrivit agenţiei INFOTAG, el a menţionat că „există mulţi factori conjuncturali şi structurali, care arată că Ucraina nu trebuie să se îngrijoreze”.
„În primul rând, majoritatea absolută a miniştrilor din Guvern pledează pentru vectorul proeuropean de dezvoltare. Partidul Socialiştilor este reprezentat de un singur ministru şi un vicepremier. De asemenea, şeful Serviciului de Informaţii şi Securitate a fost propus de PSRM, însă aceştia sunt candidaţi de compromis, care au fost aprobaţi inclusiv de coaliţia proeuropeană. Aceasta nu este o decizie unilaterală a Preşedintelui, ci o alegere a coaliţiei parlamentare. Pe linia armatei, continuăm dialogul cu partenerii noştri atât din UE, cât şi din America de Nord. Iar funcţia principală a Serviciului de Securitate este de a asigura funcţiile statului. Nu avem întrebări referitor la aceşti candidaţi, deoarece au fost aprobaţi de coaliţie”, a spus diplomatul.
Probleme similare
În confirmarea declaraţiei sale, Popescu a numit şi „factorul structural”: „Ucraina este situată între Moldova şi Rusia. Şi Ucraina are un nivel înalt de control referitor la ce şi cum este transportat în această parte a lumii, fie că e vorba de cireşe sau tancuri. Indiferent de cine este la putere în Moldova, niciun Guvern, oricare ar fi relaţiile sale cu Kievul sau Moscova, nu va putea ignora interesele Ucrainei”.
„Moldova are doi vecini – România şi Ucraina. Relaţiile cu ele joacă un rol central în dezvoltarea Moldovei. Avem relaţii de prietenie cu Ucraina, o istorie comună şi, deseori, probleme similare: cu conflictele nerezolvate, corupţia, contrabanda. Avem posibilităţi comune de deschidere, dorinţa de a ne integra mai profund în Europa. Am semnat un Acord de Asociere cu UE, similar cu cel al Ucrainei, avem aceeaşi zonă de liber schimb. Adică punctul de plecare este similitudinea intereselor şi paralelele din aşteptările societăţii. Avem o mulţime de evoluţii paralele în politică şi chiar guvernările ţărilor noastre s-au schimbat din aceleaşi motive: societatea vrea să trăiască fără corupţie, vrea o administrare normală, condiţii mai bune pentru afaceri pentru a plătească impozite, nu mită”, a concluzionat diplomatul. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Iulia Timoșenko, propuneri politice la nivel înalt
Liderul partidului „Batkivshchyna”, fostul premier Iulia Timoșenko, i-a propus președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, să unească toate partidele proeuropene, cu excepția forței politice ”Solidaritatea Europeană”, condusă de fostul șef al statului Petro Poroșenko, relatează mass-media de la Kiev. Politicianul a făcut această propunere la postul de televiziune ICTV.
Acest lucru trebuie făcut indiferent de numărul de locuri din parlament pe care le va primi partidul „Sluga naroda” al președintelui, consideră Timoșenko. Potrivit fostului prim-ministru, la partidul „Solidaritatea europeană” numai sloganurile corespund definiției „proeuropeană”, iar activitatea lui reală este coruptă.
Reamintim că alegerile pentru Rada Supremă vor avea loc pe 21 iulie.
5 în Rada Supremă
Un sondaj de opinie privind intenţia de vot a ucrainenilor la alegerile parlamentare anticipate arată că cinci partide au şanse să intre în noul Parlament de la Kiev. Rezultatele sondajului realizat de compania Info Sapiens arată că partidul pro-prezidenţial „Sluga Poporului” ar fi votat de 38,6% din electorat, în timp ce partidul „Platforma de Opoziţie – Pentru Viaţă” se află pe locul doi, cu 9,7%. Noul partid neparlamentar „Holos”, înfiinţat de solistul Sviatoslav Vakarciuk, ar fi votat de 6,9% dintre ucraineni, iar partidul fostului preşedinte Petro Poroşenko, „Solidaritatea Europeană”, ar obţine 6,4% din voturi. Pe locul cinci se află partidul „Batkivşcyna”, al fostului premier Iulia Tymoşenko, susţinut de 6,4% din electorat. Celelalte partide ar obţine mai puţin de 5% din voturile ucrainenilor. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2019 | TURCIA
Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote
Autoritățile din Turcia au declarat că măsurile punitive ale Uniunii Europene împotriva sa „nu vor afecta în niciun fel” activităţile de foraj ale Ankarei în estul Mediteranei, în largul Ciprului, relatează mass-media turcă, citând Ministerul de Externe de la Ankara, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministerul de Externe turc a transmis marţi că acţiunile blocului comunitar „arată cât de multe prejudecăţi are UE şi cât de părtinitoare este în legătură cu Cipru, pentru că nu face nicio referire la ciprioţii turci, care au drepturi egale asupra resurselor naturale ale insulei”.
Sancțiuni comunitare
Miniştrii de externe din UE au aprobat luni măsuri împotriva Turciei, în contextul în care blocul comunitar consideră ilegale operaţiunile de explorare în largul Ciprului, stat membru al UE.
Miniştrii au convenit să suspende negocierile asupra unui acord din domeniul aviaţiei, să anuleze reuniuni politicile la nivel înalt, să reducă fondurile UE prevăzute pentru Turcia şi să restricţioneze creditele puse la dispoziţie de Banca Europeană de Investiţii.
Nicosia a cerut UE să ia măsuri după ce Turcia a trimis două nave să foreze în apele considerate de Cipru ca făcând parte din zona sa economică exclusivă. Ankara susţine în schimb că activităţile sale de prospecţie de gaze sunt în acord cu dreptul internaţional.
Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord
Comoară energetică
Experţii estimează că pe fundul mării, în largul Ciprului, se află depozite de circa 227 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, reprezentând o miză importantă într-o zonă cunoscută pentru instabilitatea politică.
Din 1974, insula Cipru este împărţită între sudul predominant grecesc şi nordul turcesc, a cărui suveranitate este recunoscută doar de Ankara. Cipru a aderat la UE în 2004.
Eforturile în vederea reconcilierii celor două comunităţi cipriote – turcă şi greacă – nu au avut succes, iar descoperirea resurselor maritime de gaze a complicat şi mai mult negocierile.
Ankara nu are relaţii diplomatice cu guvernul de la Nicosia şi susţine că unele porţiuni din zona economică exclusivă a Ciprului se află sub jurisdicţia Turciei sau a ciprioţilor turci, care şi-au proclamat în nordul insulei propriul stat, recunoscut doar de Turcia.
Sâmbătă, guvernul turco-cipriot a propus ambelor părţi să exploreze în comun rezervele offshore.
Explicații turcești
Ministerul de externe de la Ankara a comunicat că nava turcească Fatih a început forajul în Mediterana, la vest de Cipru, la începutul lui mai, iar un alt vas, Yavuz, a ajuns recent la est de insulă şi va desfăşura operaţiuni similare.Yavuz a ancorat luni la sud de peninsula cipriotă Karpasia, atrăgând astfel proteste din partea autorităţilor cipriote şi europene.
În iunie, liderii UE avertizaseră Turcia să înceteze forajele în jurul Ciprului şi ameninţaseră că în caz contrar Bruxellesul va lua măsuri. La rândul lor, Egiptul şi SUA s-au declarat marţi îngrijorate de noile proiecte de foraj ale Turciei.
„Respingem declaraţiile ministerului grec de externe şi ale oficialilor europeni care descriu aceste activităţi ale ţării noastre ca nelegitime”, arată un comunicat al ministerului de externe al Turciei.
Erdogan, nemulțumit depoziția UE
Amenințări a la Erdogan
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept “răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. “Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” (“Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.
Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.
Zangănit de arme
“În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).
Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.
Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în “Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.
Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)
de Isac Mihai | iun. 21, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Uniunea Europeană sprijină democratizarea Republicii Moldova
Noul guvern de la Chișinău, compus din forțe politice cu opțiuni diametral opuse, pro-ruse și pro-UE, condus de premierul Maia Sandu, se află încă în perioada inițială a lunii de miere – însă agendele conflictuale ale partidelor partenere vor pune în curând în pericol stabilitatea sa, consideră experții. Formarea a ceea ce mulți în Moldova consideră o „alianță nefirească” între socialiștii pro-ruși și forțele politice proeuropene în cadrul noului guvern de coaliție condus de Maia Sandu a ridicat multe semne de întrebare în țară și în afara ei, se arată în cea mai recentă analiză Balkan Insight, citată de Evenimentul Zilei, ediția de Chișinău.
Cele două forțe, aflate pe poziții radical diferite anterior, și-au unit eforturile pentru a „de-oligarhiza” Moldova după răsturnarea regimului Partidului Democrat, controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc.
Președintele Igor Dodon, liderul de facto al socialiștilor, a cerut luni adoptarea unui moratoriu privind divergențele ideologice și geopolitice, precizând că scopul principal al noului guvern este acela de a se consolida și de a nu permite fostului partid de guvernământ să revină la putere.
„Regimul [n.r.: democrat] a suferit o înfrângere dar nu a renunțat. Se ascunde în toate structurile de stat, în organele de forță și în administrațiile publice locale. Fostul regim vrea să se răzbune cât mai curând posibil și va încerca să destabilizeze situația”, a prezis Dodon.
El a adăugat că, pentru a evita revenirea la putere a Partidului Democrat, noua majoritate parlamentară și noul guvern „trebuie să acționeze împreună și ca o echipă unită”.
Unii deputați din blocul ACUM, din care face parte și prmierul Sandu, sunt de acord cu Dodon. „Acest moratoriu este un alt pas, ceea ce arată o maturitate politică, care nu a mai existat până acum în Moldova”, a declarat deputatul Vladimir Bolea, luni, într-o emisiune TV cu caracter politic.
Cu toate acestea, Dodon a trimis semnale mixte despre modul în care un sistem judiciar cu adevărat independent poate fi restabilit în Moldova, după ce premierul Sandu a spus că dorește ca fostul șef anti-corupție de la București, Laura Codruta Kovesi, să coordoneze acest efort.
„Ar fi un scenariu minunat pentru noi, deși nu știu dacă Kovesi este interesată”, a spus ea. „Vrem cei mai buni specialiști – oameni independenți de sistemul nostru, care a fost prea mult timp afectat de tot felul de scheme de corupție”, a adăugat Sandu.
Dodon nu este de acord. Președintele pro-rus a declarat, luni, într-o emisiune politică că nu-i place ideea ca un cetățean străin care să servească drept procuror general.
„Ar trebui să fie cetățean al țării noastre. Nu sunt împotriva specialiștilor din alte țări – dar când le dați conducerea unor astfel de instituții, înseamnă interferențe străine – și sunt sigur că majoritatea cetățenilor mă vor sprijini în acest sens „, a spus Dodon.
Intențiile reformiste ale lui Dodon și ale Partidului Socialist, PSRM, sunt privite cu oarecare scepticism la Chișinău.
„Curățirea justiției de persoanele corupte sau controlate politic va dura mult timp”, a declarat expertul politic Mihai Isac pentru BIRN. El a adăugat că sistemul judiciar corupt a fost folosit de mult timp ca armă politică în Moldova, nu numai de către democrați și Plahotniuc, despre care a spus că a preluat și a perfecționat modelul de la guvernele anterioare.”Persoanele corupte din sistemul judiciar vor căuta un nou stăpân pentru a îl servi, iar Dodon este gata să le primească”, a avertizat expertul.
Isac a subliniat că numirea unui nou procuror general va fi un test pentru noua coaliție, deoarece socialiștii vor rezista probabil numirii în post a unei persoane pe care nu o pot controla.
„Un procuror general independent, sau orice structură care contraatacă puternic corupția, va afecta, de asemenea, interesele de afaceri ale politicienilor socialiști implicați în diverse scheme ilegale dezvăluite de mass-media de-a lungul anilor”, a adăugat el.
Pe de altă parte, Angela Grămadă, directorul Asociației Experții pentru Securitate și Afaceri Globale (n.r.: ESGA, think-tank românesc) a declarat pentru BIRN că modelul de utilizare a experților străini în reformarea sistemului judiciar a fost aplicat și în Ucraina – unde nu a reușit.
„Un procuror străin nu este neapărat soluția pentru reforma judiciară; ceea ce este necesar este voința politică și organizarea de concursuri transparente pentru pozițiile cheie „, a spus Gramada.
Premierul Maia Sandu încearcă imposibilul
Război pentru imagine înaintea alegerilor prezidențiale
Analiștii politici prevăd, de asemenea, o adevărată întrecere între Sandu și Dodon pentru a obține o imagine cât mai bună din punct de vedere electoral în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din 2020, dar și alegerilor locale programate pentru 20 octombrie și posibile alegeri parlamentare anticipate.
Sandu a avut întotdeauna o imagine bună ca o figură centrală în lupta anti-corupție și a demersurilor reformiste iar dacă guvernul ei va avea rezultate, se poate aștepta să-i sporească numărul de susținători.
Dar și Dodon curtează publicul. „Dodon încearcă să pară cât mai implicat în lupta anti-corupție și și-a abandonat toată retorica negativă cu privire la Uniunea Europeană și România pentru a mai câștiga popularitate”, a menționat Isac.
Cu un singur an de plecare în funcția de președinte, trebuie să-i convingă pe moldoveni că merită un alt mandat.
Dodon este, totuși, asociat în mintea multor oameni cu Plahtoniuc, care la ajutat să devină președinte în 2016, după ce și-a pus imperiul media în serviciul lui Dodon și l-a folosit pentru a ataca persoana lui Sandu.
Analiștii din Moldova spun că doar sprijinul Rusiei pentru noua coaliție și propria lui lăcomie l-au împiedicat pe Dodon să formeze o alianță cu Plahotniuc.
„Dodon a negociat din greu cu Plahotniuc până în ultima clipă, cerând tot mai mult până când liderii Partidului Democrat l-au respins”, a adăugat Isac.
Videoclipurile în care Dodon negociază cu Plahotniuc, care au fost făcute publice pe 8 iunie, îl arată pe liderul de la Chișinău negociind inclusiv problema delicată a federalizării Republicii Moldova, cu un plan pentru regiunea separatistă a Transnistriei, susținut și promovat de Moscova.
Dodon și Plahotniuc s-au aliat, de asemenea, în ultimii ani, în problema schimbării sistemului electoral într-un sistem mixt și a vânzării către străini de cetățenii ale Republicii Moldova, în condiții dubioase.
Liderul rus, Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Dodon
Sistemul de apărare și intelligence, vânat de socialiști
După formarea noului guvern de coaliție, Dodon și socialiștii au manifestat un interes deosebit pentru preluarea controlului asupra instituțiilor de securitate importante, în special a Ministerului Apărării și a Serviciului de Securitate și Informații (SIS).
Ei au cerut și Ministerul Reintegrării, care gestionează problema crucială a problemei transnistrene.
Dacă socialiștii au obținut deja Ministerul Apărării, cererea de a acorda președintelui mai multe pârghii de control asupra SIS este încă în dezbatere în parlament, iar deputații ACUM sunt supuși presiunii pentru a nu accepta solicitările lui Dodon.
„Prin numirea unui fost consilier prezidential ca nou ministru al apărării, Dodon și-a subordonat întregul sector al apărării și al serviciilor de informații”, a menționat Isac.
Isac a subliniat că aceasta ar putea conduce la o criză de securitate pentru Moldova, afectând relațiilor sale cu NATO, lucru pe care Dodon l-a mai făcut înainte, când a interzis soldaților moldoveni să participe la exerciții militare conduse de NATO în regiune în 2017.
„Dodon militează pentru neutralitatea permanentă a Moldovei, ignorând prezența militară a Rusiei în Transnistria”, a adăugat Isac.
Cu toate acestea, Dodon a arătat mai multă deschidere spre Vest în ultimele câteva săptămâni, în parte pentru îl detrona pe Plahotniuc, dar și pentru a face față noului premier pro-european Maia Sandu.
Dodon a declarat marți la Radio Liberty că este dispus să se întâlnească cu liderii Ucrainei și României, care sunt nemulțumiți de poziția sa pro-rusă.
„Am avut o convorbire telefonică cu [președintele Ucrainei Volodymyr] Zelenski; am stabilit primele contacte […] și în ceea ce privește relațiile moldo-române, am vorbit săptămâna trecută cu consilierul pentru politică externă Iohannis [Bogdan Aurescu] al președintelui Johannis”, a amintit Dodon.
Cu toate acestea, analiștii consideră că Dodon a făcut aceste declarații pentru electoratul proeuropean din Moldova și pentru noii săi parteneri de coaliție, fără a afectași agenda pe termen lung a administrației sale prezidențiale.
„Vizita lui Dodon la Minsk, la sfârșitul acestei săptămâni, când are programate întâlniri cu prim-ministrul rus Medvedev și cu alți înalți oficiali ruși, arată poziția politică reală a administrației Dodon”, a comentat Isac.
Dodon a împins-o, de asemenea, pe Sandu să arate mai multă deschidere spre est pentru a pune ACUM în acord cu poziția socialiștilor și a lui personal privind echilibru politic dintre Occident și Est.
Dodon a declarat, chiar luni, la o emisiune politică de televiziune că „sub conducerea lui Sandu vom avea o relație mai bună cu Rusia”.
Întrebat despre o eventuală întâlnire între Sandu și omologul său rus, Dmitri Medvedev, Dodon a glumit că ar putea organiza chiar o întâlnire între ea și președintele rus Vladimir Putin.
Declarația lui Dodon a venit după ce Ministerul rus de Externe și-a exprimat dorința de a purta discuții și de a avea relații mai bune cu noul guvern de la Chișinău.
ESGA Angela Gramada a declarat pentru BIRN că Moldova nu ar trebui să fie păcălită de expresiile de bunăvoință ale Rusiei.
„Nu cred că cineva din Moldova crede că Rusia are intenții oneste. Rusia nu susține actorii politici la întâmplare. Moscova evaluează profilurile politice și psihologice și acționează în nume propriilor interese. Acest lucru ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău „, a susținut ea.
Dacă Dodon dorește să deschidă porțile pentru Sandu la Moscova, demersurile ar trebui făcute într-un mod transparent, a adăugat ea.
„Dacă acest guvern vrea să supraviețuiască, trebuie să acționeze în mod transparent, responsabil, să invite societatea civilă la dialog, să asculte recomandările și să vorbească în mod transparent cu cetățenii”, a concluzionat ea.
