Ucraina, pregătită să relanseze „programul de rachete”

Ucraina, pregătită să relanseze „programul de rachete”

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina va reanima în curând programul de construcţie a rachetelor, a anunţat recent secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO) de la Kiev, Aleksei Danilov, adăugând că în acest fel ţara va putea să riposteze oricărui agresor, potrivit publicaţiei ucrainene Segodnia, citată de mass-media de la București. El s-a declarat încrezător că în curând va fi reanimat „programul nostru de rachete”, care include atât mijloace de apărare împotriva atacurilor cu rachete, cât şi rachete de atac.

„Vom putea atunci răspunde oricărui agresor”, a spus Danilov, în contextul în care oficialii ucraineni denumesc frecvent Rusia drept „agresor” pentru rolul său în conflictul din Donbas (estul Ucrainei). Kievul şi Occidentul acuză Moscova că-i sprijină pe rebelii separatişti cu armament, resurse financiare şi mercenari şi chiar cu militari din trupele regulate, care în perioada de început a conflictului 2014-2015 îşi făceau oficial „concediul în Doneţk şi Lugansk”.

Moștenire sovietică

În epoca sovietică, cea mai mare parte a rachetelor din arsenalul strategic al URSS era asamblată la uzinele din Ucraina, a evocat şeful SNBO, indicând că 98% din producţia de rachete a URSS revenea Ucrainei. El a amintit în acest sens uzinele din Harkov, Dnepropetrovsk, Pavlograd etc. Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima lucrase în acea perioadă la cea mai mare întreprindere de construire a rachetelor din Uniunea Sovietică, Iujmaş din Dnepropetrovsk.

Ministerul Apărării ucrainean îşi anunţase anterior intenţia de a achiziţiona „câteva mii de sisteme de rachete” în valoare de „1 milion de dolari”, notează Segodnia în pagina sa electronică.

Cursa înarmării

În contextul războiului din estul ţării, Ucraina este îngrijorată de noul program de înarmare al Federației Ruse. Ministerul rus al Apărării a difuzat la 20 februarie o înregistrare video cu ceea ce a numit drept testare a aşa-numitei drone submarine Poseidon, care are capacitatea să transporte încărcătură nucleară şi denumită drept „noua armă apocaliptică” a Rusiei, fiind capabilă – conform unor experţi militari – să provoace un tsunami de 90 de metri în cazul detonării unui focos nuclear în apropiere de ţărm.

Cadrele video publicate prezintă proceduri pregătitoare pentru lansarea unui dispozitiv în formă cilindrică, asemănător cu o torpilă, cu o lungime de peste 10 metri şi un diametru de aproximativ un metru. Imaginile cuprind şi câteva secunde de la ieşirea acesteia din compartimentul de torpile, potrivit Segodnia. (N.G.)

Share our work
Dodon, referendum împotriva unirii cu România

Dodon, referendum împotriva unirii cu România

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc

Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc

Președintele de la Chișinău, Igor Dodon, promite că după prezidenţiale va propune modificarea Constituţiei pentru a nu admite un referendum de unire cu România, relatează mass-media din stânga Prutului, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Igor Dodon revine astfel la o idee pe care a mai lansat-o anterior în spaţiul public. Preşedintele consideră că articolul 142 din Constituţie trebuie exclus, pentru că acesta ar permite unioniştilor să organizeze un referendum de unire cu România, lucru care, în opinia lui Igor Dodon, nu există nicăieri în alt stat. De această dată, Igor Dodon promite că va propune Parlamentului modificarea Legii Supreme imediat după prezidenţialele din acest an.

Ofensivă electorală

Într-o clară declarație electorală destinată alegătorilor anti-români, Igor Dodon consideră că cei care cer lichidarea statului trebuie să fie pedepsiţi. Însă, preşedintele afirmă că acest lucru nu poate fi făcut atât timp cât Constituţia poate fi interpretată în cadrul unor procese de judecată internaţionale, dar şi de către unionişti, din cauza articolului 142, care le-ar permite cetăţenilor să promoveze mesajul unirii cu un alt stat, prin faptul că această chestiune poate fi supusă unui referendum, ceea ce înseamnă că este una legală. „Sunt sigur că poporul ne va sprijini. Putem organiza şi un referendum pe acest subiect”, a spus Igor Dodon la o ediţie specială de la Accent TV, post TV afiliat socialiștilor. El a mai adăugat că în politică nu trebuie să fie loc pentru cei care întreprind acţiuni „de distrugere a statalităţii”.

Obsesie cu repetiție

Ideea președintelui Republicii Moldova Igor Dodon nu este una nouă. Acesta a declarat în 2018, într-un interviu pentru Adevărul, că odată ce socialiştii vor obţine majoritatea parlamentară, se va recurge la amendarea articolului 142 din Constituţie. În 2015, Igor Dodon afirma pentru presa rusă că Partidul Socialiştilor, aflat la acea vreme în opoziţie, va propune Parlamentului amendarea articolului 142, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Mass-media de la Chișinău menționează că articolul 142 din Constituţie menționează că: „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum”. Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale din Republica Moldova Alexandru Tănase a declarat anterior că Legea Supremă permite moldovenilor lichidare statului. Astfel, Tănase confirmă îngrijorările lui Igor Dodon, care a propus modificarea Constituţiei, în aşa fel ca să nu fie posibilă lichidarea statului şi Unirea cu România. „Şi aici este decizia moldovenilor. Dacă moldovenii decid că acest stat nu mai are rost să-l păstreze din cauză că beneficiază doar elitele, dar nu şi ei, nu au decât să ia o decizie să lichideze acest stat. Constituţia moldovenească permite acest lucru. Dacă vor să-l păstreze, să fie buni şi să se implice. Să nu voteze idioţi, să se debaraseze de trecutul sovietic, să nu-şi păstreze reflecţiile staliniste, care au fost inoculate în mentalitate de-a lungul anilor. Să aleagă altceva care îi va duce în altă direcţie, altă paradigmă nu există”, a declarat Tănase. (N.G.)

Share our work
Danemarca, teren de bătălie pentru spionajul saudit

Danemarca, teren de bătălie pentru spionajul saudit

Arabia Saudita, acuzată de spionaj pe pământ scandinav

Arabia Saudita, acuzată de spionaj pe pământ scandinav

Autoritățile daneze au anunțat arestarea a trei cetățeni iranieni de etnie arabă, susținători ai unei mișcări separatiste anti-iraniene, acuzați de acțiuni de spionaj în favoarea serviciilor de informații din Arabia Saudită, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. Arestările au fost anunțate în data de 03.02.2020, de către conducerea Serviciului de Securitate și Informații Danez (PET).

Potrivit PET, cei trei iranieni fac parte din gruparea Mișcarea Arabă de Luptă pentru Eliberarea Ahvaz (ASMLA). Cunoscută și sub numele de Al-Ahwaziya, mișcarea a fost înființată în anul 1980 și are drept scop formarea unui stat separat pentru etnicii arabi care locuiesc în provincia Khuzestan, din sud-vestul Iranului, o regiune foarte bogată în petrol.

Directorul PET, Finn Borch Andersen, a declarat că cei trei iranieni au fost recrutați în 2012 de către Directoratul General de Informații (Ri’āsat Al-Istikhbārāt Al-‘Āmah), principala agenție de informații externe din Arabia Saudită. Se presupune că aceștia au întreprins acțiuni de spionaj împotriva unur grupuri și persoane cu atitudini pro-iraniene din Danemarca și alte țări din nordul continentului european, în numele serviciilor saudite. Potrivit oficialilor PET, ar fi realizat în mod regulat rapoarte pentru ofițerul coordonator, cel din urmă având acoperire diplomatică la Ambasada Arabiei Saudite din Copenhaga.

În octombrie 2018, unul dintre cei trei a fost vizat de o tentativă de asasinat de către serviciile de informații iraniene. Dar autoritățile daneze au reușit să prevină evenimentul, menținând-i sub monitorizare pe cei trei iranieni.

La 03.02.2020, ministrul afacerilor externe din Danemarca l-a convocat pe ambasadorul saudit din Copenhaga pentru a depune o plângere oficială pentru activități de spionaj. Potrivit presei daneze, ambasadorul danez la Riad a contactat guvernul statului arab pentru a-și exprima nemulțumirea pentru acest incident. (Mihai Isac)

Share our work
Erdogan, supărat pe trădarea unor state arabe

Erdogan, supărat pe trădarea unor state arabe

Israel, atacat de Erdogan

Israel, atacat dur de Erdogan

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat unele ţări arabe că au comis o „trădare” rămânând „tăcute” faţă de planul SUA care, potrivit preşedintelui american Donald Trump, ar trebui să reglementeze conflictul israeliano-palestinian, relatează mass-media internațională, citat de agenția KARADENIZ PRESS.

„Ţările arabe care susţin un astfel de plan comit o trădare împotriva Ierusalimului, precum şi a propriului popor şi, cel mai important, împotriva întregii umanităţi”, a declarat Erdogan într-un discurs în faţa responsabililor din conducerile regionale ale partidului prezidențial, AKP, la Ankara.

„Arabia Saudită tace. Când aveţi de gând să vi se facă auzită vocea? Omanul, Bahreinul, la fel. Guvernul din Abu Dhabi aplaudă. Ruşine! Ruşine să vă fie!”, a spus Erdogan. ”Dacă nu putem apăra Moscheea Al Aqsa (din Ierusalim), mâine se vor duce peste Kaaba (cel mai sfânt lăcaş de cult al islamului, la Meca – n.r.)”, a prezis şeful statului turc.

Ierusalim, linia roșie

Conform mass-media, președintele Erdogan, care se declară un apărător ferm al cauzei palestiniene, a considerat că planul, care include în special Ierusalimul drept „capitala indivizibilă a Israelului”, este „absolut inacceptabil”. „Turcia nu recunoaşte şi nu acceptă acest plan care distruge Palestina şi fură Ierusalimul”, a insistat Erdogan vineri. „Ierusalimul este linia noastră roşie”, a repetat el.

Ierusalimul este un punct de fricţiune în relaţiile dintre Turcia şi Statele Unite, deja foarte tensionate în privinţa multor probleme internaţionale. Liderii turci au criticat ferm iniţiativa preşedintelui Trump, care în 2017 a recunoscut Ierusalimul drept capitala statului Israel şi a mutat acolo ambasada americană.

Presa turcă apropiată puterii atacă în mod regulat anumite ţări arabe, în special Regatul Arabiei Saudite şi Emiratele Arabe Unite, pe care le acuză că fac front comun cu Israelul pe fondul ostilităţii comune faţă de Iran. Relaţiile Turciei cu aceste două ţări s-au deteriorat după asasinarea, în 2018 la Istanbul, a editorialistului saudit Jamal Khashoggi. În ciuda tensiunilor, Erdogan atacă frontal rar Riadul.

Ierusalim, linia roșie pentru Erdogan

Ierusalim, linia roșie pentru Erdogan

Apel la creștini

Totodată, Erdogan a cerut ”lumii creştine” să apere Ierusalimul de planul lui Trump. ”A abandona întregul Ierusalim în ghearele sângeroase ale Israelului nu este doar o oprimare pentru musulmanii şi creştinii care trăiesc acolo: este cel mai mare rău care se poate face umanităţii”, a insistat Erdogan, care s-a referit la Ierusalim ca la ”un oraş al păcii”. ”Am un mesaj pentru lumea creştină. Trebuie să-l apere. Cine a venit cu planul ăsta? Trump. Este creştin, aşa-i? Lumea creştină nu poate rămâne cu braţele încrucişate”, a declarat Erdogan, citat de EFE. ”Se ştie că şi creştinii au drepturi în Ierusalim. Din acest motiv trebuie să vină şi să spună: Stop!”, a continuat el. (N.G.)

Share our work
Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Tensiunile din estul Mediteranei cresc din cauza pretenţiilor expansioniste ale Turciei. După ce, la începutul verii trecute, a început să trimită nave de foraj petrolier şi gazifer pe coasta Ciprului, Ankara cere Greciei acum să „demilitarizeze” insule din Marea Egee, relatează Bloomberg, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cererea ministrului Apărării turc, Hulusi Akar, care a solicitat oficial Greciei retragerea forţelor armate şi armamentului din 16 insule din Marea Egee aflate în apropierea Turciei, este surprinzătoare, dat fiind că Turcia a trimis provocator nave de război şi avioane militare pentru a asista forajul ilegal de gaze în zonă, evoluţie condamnată în ultimul timp de UE.

Zăngănit de arme

„Grecia, care a înarmat 16 din 23 de insule cu statut non-militar, încălcând acordurile din Marea Egee, ar trebui să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat ministrul Apărării, citat de Agenţia Anadolu, pro-guvernamentală. „Ne aşteptăm ca Grecia să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional şi cu acordurile pe care le-a semnat”, a adăugat el.

Deşi izolată din ce în ce mai mult pe plan internaţional din cauza forajului în Zona Economică Exclusivă (ZEE), Turcia a rămas neclintită şi, uneori, se laudă cu agresivitatea pe care o foloseşte în propaganda internă. Revendicările turceşti, se întind acum din apele cipriote până în Libia (pe baza unui „acord” controversat de frontieră maritim, semnat cu Guvernul de la Tripoli).

„Pe lângă lupta împotriva terorismului, activităţile Turciei sunt în desfăşurare în Marea Egee, estul Mediteranei, în afara Ciprului şi Libia”, a spus Akar, adăugând că acestea sunt realizate în conformitate cu dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor.

Reduta cipriotă

Turcia este o ţară garantă pentru Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) şi se angajează să-şi îndeplinească responsabilităţile, a declarat înaltul oficial turc. „Problema Ciprului este problema noastră naţională. Până acum am făcut ce a fost necesar acolo şi vom continua să facem acest lucru. Vom continua să protejăm drepturile atât ale fraţilor noştri, cât şi ale ciprioţilor”, a adăugat el.

Turcia este singura ţară care recunoaşte Republica turco-cipriotă, având desfășurat un contingent de câteva zeci de mii de soldați pe insulă, dotate cu sisteme de armament greu, inclusiv de rachete.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a trimis, în ultima jumătate de an, nave de război în apropierea apelor cipriote, pentru a bloca cercetările concurenţilor străini în domeniul petrolului şi gazelor, potrivit oficialilor ciprioţi, căutând, de asemenea, să împiedice navele şi avioanele cipriote să folosească liber apele recunoscute de statele Uniunii Europene.

Dar Erdogan se opune, de asemenea, împotriva planurilor altor ţări mediteraneene din regiune – în special Israel şi Egipt, într-un moment în care regiunea este zguduită de crize multiple, atât interne, cât şi legate de Occident.

În trecut, Turcia a cerut Ciprului să recunoască oficial Republica Turcă a Ciprului de Nord (din 1974) şi să împartă veniturile obţinute din explorarea gazelor.

Ankara a revendicat apele aflate la o distanţă de 200 de mile de coasta sa, încălcând cu cinism dreptul de proprietate asupra unei părţi a Mediteranei care intră în zona economică exclusivă a Greciei. (N.G.)

Share our work