de Isac Mihai | aug. 23, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina
Tancul Oplot, mândria industriei militare ucrainene
Kievul intenționează să-și crească exporturile de armament până la 20 de miliarde de dolari până în 2025, a declarat pentru portalul censor.net, Aivaras Abromavicius, președintele Consiliului de Supraveghere al întreprinderii de stat din domeniul apararii „Ukroboronprom”, citat de mass-media regională. „În privința exporturilor ne-am propus un obiectiv ambițios – să creștem de cinci ori exporturile până în 2025. Piața mondială a armelor este de aproape 2 trilioane de dolari pe an. Vrem să creștem exporturile cu cel puțin 2 miliarde de dolari pe an” a spus el.
Sabotaj intern
Potrivit acestuia, zonele cele mai promițătoare pentru exporturile militare sunt industria aeronavelor și a rachetelor. În ultimii ani, Ucraina nu a fost exportator de aeronave din cauza „sabotajului de către persoanele responsabile pentru această zonă”, a menționat Abromavicius.
Cu toate acestea, în industria rachetelor, au fost semnate recent mai multe „contracte extrem de bune”. În consecință, Abromavicius consideră că Ucraina are un „avantaj competitiv” pe piețele globale.
Președintele Consiliului de Supraveghere al UkrOboronProm consideră că trebuie reformat Concernului de Stat care monitorizează industria apărării și că reforma ar trebui să înceapă cu înlocuirea directorului general, care a pierdut controlul asupra companiilor, a acumulat datorii mari și a provocat stagnarea producţiei de armament, deoarece există deja „o absență completă de proiecte noi, de ultimă generație”.
Ambiții globale
Șapte candidați sunt considerați potriviţi pentru al înlocui pe Pavlo Bukin, care deține în prezent funcția de director general al concernului. Abromavicius consideră că este posibil ca unele dintre filialele concernului să fie privatizate.
Conform informațiilor publicate la începutul lunii martie 2019 de Institutul de Cercetare privind Pacea Internaţională de la Stockholm (SIPRI), Ucraina se află în primii 25 de exportatori de arme în perioada 2014-2018, fiind pe poziția a 12-a în lume. Potrivit institutului, liderii sunt SUA, Rusia și Franța. Principalii cumpărătorii de echipamente militare ucrainene sunt China și Thailanda.
În 2019, Ucraina își mărește cheltuielile militare cu aproape 16%, până la 7,6 miliarde de dolari (față de 6,4 miliarde de dolari anul trecut). Aceasta reprezintă 5,4% din PIB-ul țării. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Asia Centrală, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Armata turcă, pregătiră să intre în Kurdistanul irakian
Cel puţin trei diplomaţi turci au fost ucişi, miercuri, într-un incident armat produs în oraşul kurd irakian Erbil, afirmă surse citate de agenţia de presă Reuters, preluată de mass-media de la Ankara. Incidentul armat a avut loc miercuri în centrul oraşului Erbil, capitala provinciei irakiene Kurdistan, au declarat doi oficiali din cadrul serviciilor de securitate locale.
Sursele citate au menționat că indivizi înarmaţi au deschis focul spre un restaurant în care se aflau diplomaţi turci împreună cu politicieni din Kurdistan.
Ripostă militară
Administraţia condusă de liderul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat, miercuri, că va riposta militar împotriva autorilor atacului armat care a vizat diplomaţi turci în oraşul kurd irakian Erbil. „Va fi dată riposta necesară contra celor care au comis acest atac trădător”, a afirmat, miercuri după-amiază, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Turciei.Acţiunile pentru capturarea autorilor atacului „au început”, a precizat oficialul turc, citat de mass-media.
Ministerul de Externe de la Ankara a confirmat că un diplomat turc „a fost martirizat” în incidentul armat produs în oraşul irakian Erbil.
Surse locale au menționat că unitățile militare turce aflate la granița cu regiunea Kurdistanului irakian au fost mobilizate iar un contingent de trupe speciale a intrat deja în această regiune, pentru a sprijini autoritățile regionale de la Erbil în căutarea și arestarea suspecților. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | UCRAINA
Ucraina, amenințată de un nou război lingvistic
Legea cu privire la asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat a intrat în vigoare marţi în Ucraina, documentul prevăzând utilizarea obligatorie a limbii ucrainene în toate domeniile de activitate, informează publicaţia Ukrainska pravda, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Documentul a intrat în vigoare la două luni de la publicarea sa în ziarul ‘Vocea Ucrainei’.
Această lege prevede că fiecare cetăţean al Ucrainei este obligat să vorbească limba de stat ca limba ţării a cărei cetăţenie o deţine.
Răspunde penală
Astfel, legea stabileşte că limba oficială în Ucraina este limba ucraineană şi ea este obligatorie pentru toate instituţiile de stat în toate sferele de activitate pe întreg teritoriul ţării. Ea îi obligă pe oficiali şi funcţionarii publici să vorbească limba de stat şi să o aplice în exercitarea atribuţiilor oficiale.
Limba de stat este obligatorie în domeniul educaţiei, a relaţiilor de muncă, în sfera medicală şi a prestărilor de servicii, precum şi în publicitate.
Site-urile şi ziarele trebui să aibă şi o versiune în limba ucraineană sau cel puţin 50% din conţinut să fie în limba ucraineană. Producătorii şi distribuitorii de film şi TV vor trebui să se asigure că 90% din conţinutul lor video este în limba ucraineană. De asemenea, editurile vor trebui să aibă cel puţin 50% din conţinut în limba naţională. Pentru utilizatorii de computere, software-ul trebuie să aibă o interfaţă în ucraineană, aceasta deşi lege permite folosirea în acest caz a limbii engleze sau a oricăreia din limbile oficiale ale Uniunii Europene, notează publicaţia Libertatea cuvântului din Cernăuţi.
Această lege nu se aplică sferei comunicării private şi în cadrul ceremoniilor religioase.
Pentru încălcarea legii se introduce pedeapsa administrativă, iar ‘pentru denigrarea ei publică şi nerespectarea limbii de stat’ – răspunderea penală.
Manevră rusă
La cererea Rusiei, Consiliul de Securitate al ONU a dezbătut marți această lege lingvistică în Ucraina.
Anterior, Moscova convocase o reuniune a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite în 20 mai pentru a discuta legea privind asigurarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat. Consiliul de Securitate a refuzat atunci să abordeze problema limbii oficiale în Ucraina. Reprezentanţii mai multor ţări au declarat că dezbaterea nu ar trebui să aibă loc în ziua învestirii noului preşedinte al Ucrainei, denunţând intenţia Rusiei de a exercita presiune asupra Kievului în acest mod, aminteşte agenţia de presă citată.
Speranțe la ONU
Adjuncta secretarului general al ONU, Rosemary A. DiCarlo, a declarat marţi seara în cursul reuniunii Consiliului de Securitate convocate de Rusia în contextul intrării în vigoare în aceeaşi zi a legii privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene, că deşi legea lingvistică în Ucraina a fost modificată în mod substanţial între prima şi a doua lectură, iar majoritatea normelor controversate au fost eliminate, această lege continuă să suscite preocuparea ONU, informează agenţia de presă Ukrinform.
În special, Naţiunile Unite speră că Ucraina va adopta o lege privind protecţia minorităţilor naţionale, aşa cum stipulează respectivul act normativ, a declarat Rosemary A. DiCarlo în deschiderea dezbaterii la Consiliul de Securitate al ONU.
„Noua lege a generat îngrijorare atât în Ucraina, cât şi peste hotarele ei. Autorităţile ucrainene au explicat că ea este conformă cu Constituţia, în special cu articolul 10 privind limba de stat şi limbile minorităţilor, cu legislaţia proprie şi cea internaţională”, a menţionat secretarul adjunct al ONU.
Recomandări diplomatice
În acest context, ea a enumerat principalele prevederi ale legii privind obligativitatea limbii ucrainene, atrăgând atenţia asupra calendarului implementării sale graduale şi adoptării obligatorii a legii privind minorităţile naţionale stipulate de aceasta.
Rosemary A. DiCarlo a amintit că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a făcut recomandări autorităților ucrainene în timpul redactării acestei legi, evocând că documentul este examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, care urmează să-şi prezinte concluziile după data de 21 iulie.
De asemenea, înalta oficialitate ONU pentru probleme politice a salutat declaraţia preşedintelui de la Kiev Volodimir Zelenski, care a promis să studieze în detaliu noua lege despre limbă.
„Sperăm că aceasta va deschide calea pentru următorii paşi în direcţia protecţiei drepturilor minorităţilor”, a spus ea.
În acest sens, DiCarlo a fost sprijinită de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier, potrivit Unian.
Kremlinul contraatacă
Rusia a criticat marţi noua legislaţie din Ucraina care face din limba ucraineană limba naţională obligatorie în această ţară, în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU convocată la cererea Moscovei, dar de care ţările occidentale au profitat pentru a denunţa anexarea Peninsulei Crimeea. „Discursul nostru nu este împotriva limbii ucrainene”, pentru că fiecare stat are drept la limba sa naţională, însă „dorim să-i apărăm pe (etnicii) ruşi”, a declarat ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia. „Lupta pentru identitatea naţională nu trebuie să încalce drepturile minorităţii rusofone”, a insistat el.
Ucraina a respins criticile ruse, amintind că limba ucraineană a fost supusă unor numeroase restricţii pe vremea Uniunii Sovietice.
SUA, Franţa şi Marea Britanie au profitat de sesiune pentru a cere încetarea „ocupaţiei” Peninsulei Crimeea, pentru a denunţa atingerile aduse drepturilor minorităţilor în această peninsulă şi pentru a cere, în ajunul celei de-a 5-a comemorări de la prăbuşirea zborului MH17 a companiei Malaysia Airlines deasupra Ucrainei, „să se facă dreptate”.
Ţările occidentale au cerut, de asemenea, eliberarea a 24 de marinari ucraineni capturaţi în decembrie de Rusia.
În timpul reuniunii, atât secretariatul ONU, cât şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au îndemnat la soluţionarea diferendelor ruso-ucrainene prin „dialog constructiv” şi prin „măsuri echilibrate” pentru a respecta drepturile minorităţilor în Ucraina.
Într-o declaraţie comună la finalul sesiunii ONU, membrii europeni ai Consiliului de Securitate (Germania, Franţa, Marea Britanie, Belgia, Polonia) şi Estonia, viitor membru, i-au cerut Rusiei „să înceteze imediat să alimenteze conflictul” şi „să se abţină de la orice acţiune ce împiedică aplicarea acordurilor de la Minsk”, arată mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, Ucraina
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Federaţia Rusă nu va recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk din Donbas (estul Ucrainei), dar speră că autorităţile de la Kiev vor iniţia negocieri directe cu rebelii, iar în final le vor acorda un ‘statut special’ celor două regiuni, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de săptămânalul rusesc ‘Argumentî i faktî’, preluat de presa de la Kiev și agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Statut special
‘Donbasului trebuie să i se acorde un statut special, care să fie fixat în Constituţia Ucrainei’, a mai declarat Lavrov în interviul acordat mass-media de la Moscova. ‘Conducerea ucraineană trebuie să se întoarcă cu faţa spre proprii cetăţeni, să renunţe la politica sufocării economice a Donbasului, să recunoască dreptul locuitorilor din Doneţk şi Lugansk să vorbească în limba lor maternă (rusa), să-şi sărbătorească datele sfinte şi sărbătorile, să-şi onoreze eroii lor’, a spus ministrul rus de externe, adăugând că ‘fără aceasta este cel puţin neserios de vorbit despre posibilitatea de restabilire a încrederii locuitorilor din Doneţk şi Lugansk faţă de autorităţile ucrainene’.
‘Condiţia fundamentală este, desigur, stabilirea unui dialog direct şi plin de conţinut între Kiev şi autoproclamatele republici nerecunoscute, conform prevederilor acordurilor de la Minsk’, a insistat Serghei Lavrov. El a subliniat faptul că, la ora actuală, părţile ar trebui să se concentreze asupra punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, aprobate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.
Activitate restabilită
Ministrul rus a menţionat că pentru aceasta este necesar să fie restabilită activitatea Grupului de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Kievului, Doneţkului şi Luganskului, cu medierea Rusiei şi a OSCE. Atunci şi formatul de negocieri ‘Normandia’ (Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina) va funcţiona mai eficient, consideră oficialul rus.
Kievul şi Occidentul acuză în mod constant Rusia de furnizarea de sprijin militar rebelilor separatişti proruşi din estul Ucrainei, care luptă împotriva trupelor guvernamentale ucrainene. Moscova neagă acuzaţiile, în pofida tuturor evidenţelor, acuzând la rândul său Occidentul că sprijină militar Kiev-ul.
ONU, preocupat
Adjuncta secretarului general al ONU, Rosemary A. DiCarlo, a declarat marţi seara în cursul reuniunii Consiliului de Securitate convocate de Rusia în contextul intrării în vigoare în aceeaşi zi a legii privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene, că deşi legea lingvistică în Ucraina a fost modificată în mod substanţial între prima şi a doua lectură, iar majoritatea normelor controversate au fost eliminate, această lege continuă să suscite preocuparea ONU, informează agenţia de presă Ukrinform.
În special, Naţiunile Unite speră că Ucraina va adopta o lege privind protecţia minorităţilor naţionale, aşa cum stipulează respectivul act normativ, a declarat Rosemary A. DiCarlo în deschiderea dezbaterii la Consiliul de Securitate al ONU.
„Noua lege a generat îngrijorare atât în Ucraina, cât şi peste hotarele ei. Autorităţile ucrainene au explicat că ea este conformă cu Constituţia, în special cu articolul 10 privind limba de stat şi limbile minorităţilor, cu legislaţia proprie şi cea internaţională”, a menţionat secretarul adjunct al ONU.
ONU sprijină rezolvarea crizei din Ucraina
Recomandări diplomatice
În acest context, ea a enumerat principalele prevederi ale legii privind obligativitatea limbii ucrainene, atrăgând atenţia asupra calendarului implementării sale graduale şi adoptării obligatorii a legii privind minorităţile naţionale stipulate de aceasta.
Rosemary A. DiCarlo a amintit că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a făcut recomandări autorităților ucrainene în timpul redactării acestei legi, evocând că documentul este examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, care urmează să-şi prezinte concluziile după data de 21 iulie.
Rusia contraatacă
De asemenea, înalta oficialitate ONU pentru probleme politice a salutat declaraţia preşedintelui Volodimir Zelenski, care a promis să studieze în detaliu noua lege despre limbă.
„Sperăm că aceasta va deschide calea pentru următorii paşi în direcţia protecţiei drepturilor minorităţilor”, a spus ea.
În acest sens, DiCarlo a fost sprijinită de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier.
Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasile Nebenzia, a declarat că legea privind funcţionarea limbii de stat în Ucraina contravine tuturor convenţiilor privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale şi vizează „ucrainizarea forţată a ţării”. Potrivit lui, adoptarea legii s-a făcut în absenţa unui consens general în Ucraina, din motive politice. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Balcani, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, a declarat că ţara sa speră să devină anul acesta membră a NATO şi să afle data începerii negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Menționăm că statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice au semnat în februarie un acord care permite primirea fostei republici iugoslave, după încheierea disputei cu Grecia privind denumirea Macedonia. Procedura de ratificare durează în mod normal 12-18 luni, în funcție de calendarul politic.
Diferend depășit
În privinţa negocierilor cu UE, Comisia Europeană a recomandat oficial în mai 2019 începerea procedurii. Pendarovski, care și-a început mandatul în luna mai 2019, aflat într-o vizită în Slovenia, prima după ce a fost ales, a afirmat că se aşteaptă ca Uniunea să accepte în octombrie recomandarea respectivă.
În iunie 2018, guvernele de la Atena şi Skopje au pus capăt unui diferend de decenii privind denumirea fostei republici iugoslave Macedonia – nume similar cu al provinciei istorice din nordul Greciei. În ciuda opoziţiei naţionaliste din ambele ţări, prin acordul de la Prespa a fost acceptată denumirea Macedonia de Nord, care a devenit oficială anul acesta. S-a deschis astfel calea aderării ţării la NATO şi UE, demersuri blocate anterior de Grecia.
Fără schimb de teritorii
Preşedintele Macedoniei de Nord şi-a exprimat speranţa că noua Comisie Europeană (al cărei mandat începe pe 1 noiembrie) va decide rapid începerea negocierilor cu ţara sa.
Pendarovski s-a pronunţat de asemenea împotriva oricăror modificări ale frontierelor în regiune. Întrebat despre un posibil schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo, el a apreciat că „graniţele trebuie să rămână acolo unde sunt” deoarece „orice altă opţiune ar putea crea un efect de domino” care „ar putea face rău mai multor ţări din regiune, inclusiv Macedoniei de Nord” şi chiar ar putea duce la conflicte armate. (M.B.)
