de Isac Mihai | nov. 14, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Germania va continua să sprijine Republica Macedonia de Nord pe calea sa europeană, a declarat miercuri şeful diplomaţiei de la Berlin, Heiko Maas, cu prilejul unei vizite la Skopje, după ce Uniunea Europeană nu şi-a respectat promisiunea de a deschide negocieri de aderare cu statul balcanic, relatează mass-media regională. ‘Se poate avea încredere în Germania în această privinţă’, a dat asigurări Maas în conferinţa de presă comună cu omologul său Nikola Dimitrov.
Compromis diplomatic
Fosta republică iugoslavă şi-a schimbat anul trecut numele din Macedonia în Macedonia de Nord pentru a pune capăt unei dispute de decenii cu Grecia. Rezolvarea acestui diferend a fost o condiţie pentru ca Skopje să fie primit în NATO şi să înceapă negocierile de aderare la UE.
Efortul autorităților de la Skopje a fost susținut de diplomațiile statelor membre UE și NATO, în timp ce Federația Rusă a dus o puternică ofensivă pentru a îl zădărnici.
Refuz european
La summitul din octombrie 2019, liderii Uniunii Europene au respins însă deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei, care au susţinut că aceste două state balcanice au nevoie de reforme suplimentare în administraţie şi în sistemul de justiţie.
‘Pentru oricine reuşeşte să încheie un compromis dureros cu vecinii şi porneşte pe drumul lung al reformelor, trebuie să deschidem porţile UE, aceasta este în spiritul proiectului european’, a mai spus Heiko Maas. ‘Nimeni în UE nu pune la îndoială perspectiva de membru a Macedoniei de Nord’, a adăugat el.
Înaintea plecării spre Skopje, Maas a declarat că Germania vrea ca Uniunea Europeană să-şi respecte promisiunea faţă de Macedonia de Nord şi Albania, ‘nu doar pentru credibilitatea noastră, ci şi în interesul nostru strategic pentru o regiune stabilă şi sigură în inima Europei’.
Alegeri anticipate
Cetăţenii Macedoniei de Nord s-au simţit trădaţi atunci când deschiderea negocierilor de aderare a fost blocată, în ciuda schimbării numelui ţării, pe are mulţi au considerat-o o umilinţă, după cum arată sondajele publicate de mass-media.
Premierul Zoran Zaev, căruia i se datorează acordul cu Grecia contestat vehement în ţara sa, a convocat alegeri anticipate în urma deciziei de la Bruxelles, avertizând că orice întârziere îi întăreşte pe naţionaliştii care se opun înţelegerii. El a mai atras atenţia că ezitările UE lasă cale liberă influenţelor Chinei şi Rusiei în regiune. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 14, 2019 | Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, UE
Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului
Statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO, a sugerat miercuri ministrul francez al apărării, Florence Parly, invitată să comenteze declaraţia controversată a preşedintelui Emmanuel Macron despre ‘moartea cerebrală’ a Alianţei, relatează mass-media franceză, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.
Falanga europeană
Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.
Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.
‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez.
Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO
Moarte cerebrală
Emmanuel Macron, care a făcut din ‘Europa apărării’ una din marile sale teme, a provocat la începutul lunii noiembrie un val de proteste în interiorul Alianţei atunci când, într-un interviu, a apreciat că NATO se află în ‘moarte cerebrală’.
Mulţi dintre aliaţi europeni au respins această descriere a NATO, înaintea summitului ce va avea loc pe 4 decembrie la Londra.
Declaraţiile au fost criticate de cancelarul german Angela Merkel, președintele american Donald Trump şi de preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, la fel ca numeroşi europeni, sunt sceptice faţă de posibilitatea ca Europa să facă faţă militar fără Statele Unite.
Demers european
Miniştrii apărării din Uniunea Europeană au dat undă verde recent unui număr de 13 noi proiecte în cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în materie de securitate şi apărare.
Potrivit agenţiei DPA, 47 de proiecte au fost aprobate până acum, în total, în cadrul PESCO, un proiect de cooperare lansat de state membre ale UE în 2017 pentru a depăşi fragmentarea în materie de apărare şi pentru a reduce dependenţa de SUA.
Conform unui comunicat postat marţi pe site-ul Consiliului, cinci dintre proiectele noi se concentrează pe formare, acoperind domenii precum formarea în domeniul cibernetic, al scufundărilor, al acţiunilor tactice, în domeniul medical, precum şi în domeniul apărării chimice, biologice, radiologice şi nucleare (CBRN). Alte proiecte se concentrează pe consolidarea acţiunilor de colaborare ale UE, precum şi pe dezvoltarea capabilităţilor pe mare, aer şi în spaţiu.
25 pentru PESCO
Douăzeci şi cinci de state membre ale UE, printre care şi România, participă la PESCO, existând o strategie de atragere și a altor țări membre ale blocului comunitar.
Potrivit DPA, unul din proiecte – Sistemul maritim antisubmarin fără pilot, condus de Franţa, Portugalia, Spania şi Suedia – va utiliza tehnologie de vârf şi inteligenţa artificială pentru războiul anti-submarine şi va contribui la protejarea ‘infrastructurilor submarine de mare valoare, precum şi a sistemelor energetice din mare’, dar şi a liniilor submarine de comunicaţii.
UE îşi propune, de asemenea, înfiinţarea unei academii cibernetice şi a unui hub de inovaţie, pentru pregătirea unei forţe de muncă cu expertiză tehnologică, proiect ce va fi condus de Spania şi Portugalia.
La rândul lor, Polonia şi Ungaria vor conduce demersurile de înfiinţare a unui centru medical axat pe asistarea forţelor europene de operaţiuni speciale.
Membrii europeni ai NATO lansează noi proiecte comune
Miliarde pentru apărare
Deşi 22 din statele UE sunt şi membre NATO, blocul european speră să lanseze din 2021 un fond de mai multe miliarde de euro pentru proiectarea şi construirea de noi tancuri, nave şi tehnologii.
‘Nu investim suficient (în apărare), iar aceste investiţii nu sunt suficient de eficiente’, a declarat luni şi ministrul francez al apărării, Florence Parly, la postul de radio France Inter, citând existenţa a 20 de tipuri diferite de aeronave de luptă, comparativ cu şase din SUA.
Franţa va avea un mare rol în 60% din cele 47 de proiecte, adesea împreună cu Germania, Italia şi Spania.
Spre exemplu, Franţa va conduce proiectele de depistare de rachete balistice în spaţiu şi de dezvoltare a unei arme de bruiaj electronic, împreună cu Spania şi Suedia.
Împreună cu Italia, Franţa va dezvolta un prototip pentru o nouă clasă de nave militare, denumită corveta de patrulă europeană. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 12, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan, supărat pe SUA
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că SUA nu şi-au îndeplinit pe deplin angajamentele asupra retragerii forţelor kurde în Siria, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Președintele turc a făcut aceste declarații fulminante înainte de a lua avionul spre Washington, unde va avea o întrevedere cu preşedintele american Donald Trump. „Îi voi spune, cu documente în sprijin, că acordul pe care l-am încheiat (asupra Siriei) nu a fost pe deplin respectat”, a spus Erdogan în timpul unei conferinţe de presă pe aeroportul din Ankara, preluată copios de mass-media turcă apropiată regimului.
Acord important
Un acord mijlocit în data de 17 octombrie de vicepreşedintele american Mike Pence în timpul vizitei sale la Ankara a deschis calea spre oprirea ofensivei turce lansate la 9 octombrie în nord-estul Siriei pentru a alunga miliţia kurdă Unităţile de Apărare a Poporului (YPG), aliată a Washingtonului în lupta împotriva ISIS. Acest acord prevede retragerea YPG de la frontiera turcă şi înfiinţarea unei zone de securitate de 32 de kilometri lăţime de-a lungul frontierei cu Turcia pe teritoriul sirian.
Turcia şi-a lansat operaţiunea după ce Trump a anunţat retragerea trupelor americane desfăşurate în această zonă, ceea ce a fost interpretat drept undă verde dată Ankarei. Acest anunţ a intervenit în urma unei convorbiri telefonice între Donald Trump şi Recep Tayyip Erdogan.
Critici dure
Puternic criticat, inclusiv în propria tabără, Trump a înăsprit ulterior tonul şi a autorizat sancţiuni împotriva Turciei, care au fost ridicate după ce Ankara şi-a suspendat ofensiva în Siria.
Conform unui acord separat încheiat la 22 octombrie între Erdogan şi omologul său rus Vladimir Putin, Moscova s-a angajat să alunge YPG din alte sectoare din nord-estul Siriei, în coordonare cu armata siriană, şi să înfiinţeze patrule comune cu armata turcă pe teritoriul sirian.
„Din nefericire, până acum nu este posibil să se spună că grupările teroriste s-au retras din regiune. Nici Rusia, nici SUA nu au fost în măsură să facă să plece grupările teroriste conform calendarului convenit”, a mai afirmat Erdogan. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 11, 2019 | România, Știri, UE
Președintele român Klaus Iohannis, favorit în turul doi
Preşedintele Klaus Iohannis conduce în primul tur al alegerilor prezidenţiale cu 36,91% din voturi, fiind urmat de candidatul PSD Viorica Dăncilă – 23,45% şi de candidatul Alianţei USR PLUS Dan Barna – 14,19%, după numărarea voturilor din 18.781 de secţii de votare, a informat, luni, Biroul Electoral Central (BEC) din România.
Astfel, Iohannis a obţinut 3.162.105 voturi, Dăncilă 2.009.045, iar Barna 1.215.765 de voturi.
Următorii clasaţi sunt Mircea Diaconu (Alianţa UN OM) – 9,17% (785.557 voturi), Theodor Paleologu (PMP) – 5,69% (487.785 voturi), Kelemen Hunor (UDMR) – 4,13% (353.578 voturi), Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste) – 2,70% (231.642 voturi), Alexandru Cumpănaşu (independent) – 1,47% (126.019), Viorel Cataramă (Dreapta Liberală) – 0,54% (46.232 voturi), Bogdan Stanoevici (independent) – 0,42% (36.383), Cătălin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională) – 0,36% (31.192), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc) – 0,33% (28.486), Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) – 0,33% (28.251), John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română) – 0,30% (25.747 voturi).
Numărul celor care s-au prezentat la urne este de 8.704.144, reprezentând 47,77% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.
Numărul de voturi valabil exprimate este de 8.567.787, reprezentând 98,44% din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 14, 2019 | REPUBLICA MOLDOVA
Autoritățile de la Chișinău sunt de părere că orice tentantivă de retragere sau distrugere a stocului de muniție păzit de Rusia în regiunea separatistă transnistreană trebuie făcute sub monitorizare internațională, nu doar a Rusiei, se arată într-o analiză Balkan Insight.
O propunere rusească de a începe distrugerea stocului masiv de muniții din regiunea secesionistă transnistreană testează din nou stabilitatea unei alianțe guvernamentale vechi de circa trei luni la Chișinău, iar analiștii politici rămân sceptici referitor la sinceritatea Moscovei.
Muniția, depozitată de aproape 80 de ani în satul Cobasna din regiunea pro-rusă Transnistria, este unul dintre motivele invocate de Rusia pentru prezența permanentă a trupelor sale în regiunea rebelă, cealaltă fiind nevoia de a păstra pacea dintre Chișinău și Tiraspol în urma războiului ce a urmat prăbușirea Uniunii Sovietice la începutul anilor ’90.
Rusia s-a angajat anterior să scape de stocurile din depozite și până în 2001, dar nu a făcut-o niciodată. Apoi, pe 23 august, ministrul apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, a vizitat Chișinăul pentru a lua parte la comemorarea ostașilor Armatei Roșii căzuți în timpul celui de-al doilea război mondial și a purtat discuții cu Igor Dodon, președintele pro-rus al Republicii Moldova.
Dodon a scris mai târziu pe contul său de Facebook: „Partea rusă propune să înceapă procesul de distrugere a muniției în depozitul de lângă satul Cobasna, în regiunea transnistreană a Moldovei și este gata să ofere echipamentele necesare în acest scop.”
Președintele a continuat să promoveze ideea această la Bruxelles, cu oficialii Uniunii Europene și la Adunarea Generală a Națiunilor Unite ONU în septembrie la New York.
Dodon este, de facto, liderul Partidului Socialist pro-rus, care de la mijlocul lunii iunie se află în coaliție de guvernare cu adversarii ideologici din blocul pro-occidental ACUM, condus de prim-ministrul Maia Sandu.
Sandu a salutat cu suspiciune trâmbiarea inițiativei ruse de către Dodon, în timp ce ministrul său de Externe, Nicu Popescu, a subliniat necesitatea unui sprijin internațional pentru orice astfel de operațiune.
Între timp, analiștii sunt împărțiți în raport cu intențiile Rusiei. Unii văd un truc politic cinic.
„Rusia a avut posibilitatea să caseze armamentul din Transnistria de aproape 30 de ani și nu a făcut acest lucru”, a declarat analistul politic de la Chișinău, Anatol Tăranu.
Ultima sa propunere, a spus el pentru BIRN, vizează „creșterea ratingului electoral al domnului Dodon și al socialiștilor, forțele politice care promovează interesele Rusiei în Moldova”.
„Problema este reală”
Se crede că Rusia are aproximativ 20.000 de tone de muniție în depozitul Transnistriei. Conform unui studiu susținut de OSCE din 2007, bazat pe măsurători efectuate de Academia de Științe din Moldova, o explozie la depozit ar fi resimțită la 40-50 de kilometri de sit și ar provoca distrugeri comparabile cu un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pr scara Richter.
Rusia are aproximativ 1.500 de soldați în regiune, unii pe post de pacificatori și alții ca forțe regulate ce păzesc muniție.
În 1998, Rusia s-a angajat să elimine stocul până în 2001, dar nu a acționat. În 2001-2002, s-a făcut un alt efort atunci când, cu banii OSCE, s-au furnizat echipamente americane pentru a distruge obuzele din depozit, dar partea rusă a refuzat ajutorul.
Apoi, în 2003, când Chișinăul a refuzat un plan rusesc de a rezolva disputa transnistreană prin federalizarea eficientă a Moldovei – Memorandumul Kozak – această chestiune a fost înghețată.
„Am fost acolo în 1997 și am văzut ce este păstrat în Cobasna și cum este păstrat”, a declarat pentru BIRN fostul ministru al Apărării din Moldova, Viorel Cibotaru. „Problema muniției există una reală. Cum se va rezolva este o altă problemă”.
Cibotaru a sugerat că actualul guvern de la Chișinău s-ar putea plasa mai bine decât administrațiile anterioare pentru a rezolva definitiv problema.
„Oferta rusă este în regulă”, a spus el. „Este mai bine să ne întoarcem la discutarea acestor elemente, decât să nu o facem, iar problema rămâne aceeași ca acum 10 ani. Analizând perspectivele și contextul din Moldova, astăzi le consider favorabile. Acest guvern poate aborda anumite probleme. ”
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur la Nistru
Moldova vrea rolul OSCE
Dar, în timp ce Dodon, la New York, a salutat inițiativa rusă ca fiind „crucială pentru atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a litigiului transnistrean, Sandu l-a apostrofat pentru că nu a solicitat Rusiei să-și retragă trupele.
„Dodon nu a avut suficientă bărbăție să ceară la ONU ceea ce au cerut alți lideri ai țării, și anume retragerea trupelor ruse”, a declarat Maia Sandu, pe 27 septembrie, la RTR Moldova. „Interesul nostru este de a face militarii ruși să părăsească Moldova”, a spus ea.
Dodon s-a arătat surprins, criticând-o pe Maia Sandu pentru „limbajul care nu-i face cinste”.
Clinciul a apărut la doar câteva zile după ce partidele de coaliție au semnat o nouă înțelegere care se angajează să lase deoparte problemele geopolitice pe care le despart ideologic și să se concentreze mai degrabă pe îmbunătățirea vieții cotidiene a cetățenilor.
Nicu Popescu, în urma discuțiilor cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la 11 septembrie, la Moscova, a subliniat că o astfel de operațiune ar trebui să aibă loc doar prin monitorizarea OSCE și a subliniat că ajutorul internațional a fost disponibil pentru o astfel de inițiativă de ceva timp.
„Există un fond special, există resurse financiare alocate pentru a finanța acest proces de distrugere și retragerea acestor muniții”, a declarat la 12 septembrie TVR Moldova.
„Am amintit partenerilor din Rusia că avem acces la aceste fonduri și că nu există niciun motiv de întârziere.”
Totuși, Rusia spune că ar folosi echipament și expertiză proprie pentru a se asigura că procesul de distrugere respectă standardele de securitate rusești.
Posibil tranzit prin Ucraina
În Tiraspol, analistul politic Anatoli Durin a respins orice încercare de a lega posibila îndepărtare a muniției cu o eventuală retragere a trupelor ruse.
„Grupul Operativ al Trupelor Ruse situat în Transnistria îndeplinește două sarcini: prima este protecția depozitelor, a doua este participarea la operațiunea de menținere a păcii, care a asigurat pacea dintre Chișinău și Tiraspol timp de 27 de ani”, a declarat Durin pentru BIRN.
„În această etapă a privind distrugerea muniției, Rusia însăși trebuie să efectueze toate lucrările pregătitoare”, a spus el. „Moscova se va coordona în primul rând cu guvernul Moldovei și cu conducerea Transnistriei, acolo unde se află aceste depozite.”
O complicație suplimentară poate apărea dacă Moscova optează pentru a transporta muniția înapoi în Rusia prin Ucraina, operațiune care ar necesita acordul Kievului. Ucraina este în conflict cu Kremlinul privind anexarea Crimeei și sprijinul pe care Moscova îl oferă separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei.
În ciuda tensiunii, analistul politic ucrainean, Serghei Gherasimciuc, a declarat că, atunci când Rusia a vorbit ultima dată, în 2016, despre posibilitatea evacuării munițiilor sale din Transnistria, Ucraina nu a adus obiecții și chiar a încheiat un acord preliminar cu Moldova.
Cu toate acestea, el a spus: „Rusia a tresărit din nou în această privință și când a observat că Ucraina nu va obiecta, a decis să nu înainteze cu acest plan.”
„În principiu, poziția ucraineană nu s-a schimbat și presupun că Kievul este pregătit pentru un astfel de tranzit dacă sunt oferite garanțiile de securitate acceptabile”, a declarat Gherasimciuc pentru BIRN.
„Dar în zilele noastre, OSCE nu are acces la stocurile din Transnistria și nu există dovezi rezonabile cum că Rusia va demonstra bună voință în acest sens”.
Materialul a fost tradus după o analiză realizată de portalul Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
