de Isac Mihai | nov. 20, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri
Cosmosul, noul câmp de bătălie Putin-Trump
NATO îşi extinde ”aria de acţiune” în spaţiul cosmic, care devine al cincilea domeniu operaţional, după sol, apă, aer şi mai recent ciberspaţiu, au declarat surse NATO, citate de mass-media occidentală, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Spaţiul este esenţial pentru capacităţile de apărare şi descurajare ale Alianţei, pentru avertizarea timpurie şi navigaţie”, a explicat marţi la Bruxelles secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, înainte ca reprezentanţii celor 29 de aliaţi să-şi dea acordul asupra acestei extinderi.
Circa jumătate dintre cei 2000 de sateliţi de pe orbita terestră aparţin statelor membre ale NATO, a menţionat Stoltenberg. El a dat asigurări că Alianţa „nu intenţionează să trimită arme în spaţiu” şi că noul pas va respecta legislaţia internaţională.
Atac spațial
Ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison, a atenţionat însă, tot marţi, că un atac asupra unui satelit aparţinând unui stat membru al Alianţei ar putea constitui „o provocare la care va trebui să se răspundă”.
Articolul 5 al tratatului NATO prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaţilor, cu toate că a fost transpus în practică doar o dată, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA.
Or, cu toate că un atac asupra unui satelit nu ar echivala – susţine Hutchison – cu invadarea unei ţări, o incursiune împotriva unei reţele de comunicaţii poate duce la un conflict. „Cu siguranţă, va fi o problemă care trebuie analizată în viitor”, a spus ambasadoarea americană, insistând totuşi că scopul includerii spaţiului cosmic între domeniile de operaţiuni ale NATO se limitează la descurajare şi apărare.
Summit cu năbădăi
Decizia NATO vine în contextul apropiatului summit londonez al Alianței de la începutul lunii decembrie și a deciziei din august a preşedintelui american Donald Trump privind lansarea Comandamentului Spaţial al Statelor Unite. Prin adoptarea Space Policy Directive, noua divizie din cadrul Departamentului american al apărării va sta la baza înfiinţării unei forţe militare spaţiale, ca al şaselea corp al forţelor militare ale SUA.
NATO a adoptat la finele lunii iunie a.c. prima sa politică spaţială în vederea coordonării eforturilor aliate de contracarare a provocărilor apărute în spaţiu, anunţându-se atunci că mai târziu în cursul anului NATO ar putea adăuga spaţiul pe lista sa de domenii operaţionale, alături de domeniile terestru, maritim, aerian şi de cel cibernetic, care a fost adăugat în 2016. Aceasta va permite Alianţei să aloce resurse suplimentare şi să trateze atacurile spaţiale similar celorlalte domenii.
China are un program spațial ambițios
China, noua problemă spațială a NATO?
Decizia NATO, care va fi consolidată de alte acțiuni la summitul liderilor din 3-4 decembrie de la Londra la care este aşteptat şi Trump, va recunoaşte oficial că pot fi duse războaie şi în spaţiul cosmic şi că nu există doar confruntări terestre, aeriene, maritime sau cibernetice. „Există un acord conform căruia spaţiul cosmic ar trebui declarat domeniu, iar summitul de la Londra este cel mai bun loc de a oficializa acest lucru”, a declarat anterior un înalt diplomat al NATO implicat în pregătirea documentației, care a atras totuşi atenţia că munca tehnică este încă în desfăşurare.
Diplomaţii NATO neagă că Alianţa ar fi pe picior de război în spaţiul cosmic, dar spun că a-l declara pe acesta ca fiind un domeniu ar declanşa o dezbatere în jurul ideii dacă NATO ar trebui în cele din urmă să folosească arme spaţiale care pot doborî rachete inamice sau sisteme de apărare aeriană sau care pot distruge sateliţi.
Decizia de a declara spaţiul cosmic drept nouă frontieră pentru apărare ar putea ajuta la a-l convinge pe Trump că Alianţa Nord-Atlantică poate fi un aliat util în a descuraja dezvoltarea Chinei ca putere militară rivală, au precizat diplomaţii.
Deşi ţările membre NATO deţin în prezent 65% din sateliţii din spaţiu, China ia în considerare dezvoltarea de constelaţii masive de sateliţi comerciali care pot oferi servicii variind de la internet de mare viteză pentru avioane până la urmărire de rachete şi de forţe armate la sol.
China dezvoltă arme pe care le poate folosi pe orbită şi a devenit anul trecut prima ţară care a ajuns pe partea îndepărtată a Lunii.
Riposta rusă
Federația Rusă, fost partener strategic al NATO, este de asemenea o forţă în spaţiu şi una dintre puţinele ţări care pot lansa sateliţi pe orbită.
„Poate să existe un război exclusiv în spaţiu, însă cine controlează spaţiul controlează şi ce se întâmplă pe uscat, pe mare şi în aer”, a spus Jamie Shea, fost înalt oficial al NATO, în prezent analist la think-tank-ul Friends of Europe de la Bruxelles. „Dacă nu controlezi spaţiul, nu controlezi nici celelalte domenii”, a mai afirmat el.
Anterior, autoritățile de la Moscova au amenințat că Rusia va fi nevoită să ia măsuri reciproce şi asimetrice în replică la posibilele ameninţări ce rezultă din intenţiile SUA de a folosi spaţiul cosmic în scopuri militare.
Potrivit şefului Statului Major General al Forţelor Armate Ruse, Valeri Gherasimov, intenţiile SUA de a folosi spaţiul cosmic în scopuri militare, în particular decizia de a forma o Forţă Spaţială, creează premisele militarizării spaţiului cosmic. „Toate aceste acţiuni ar putea duce la o agravare semnificativă a situaţiei militare şi politice, iar Rusia va trebui să răspundă emergenţei ameninţărilor militare cu măsuri similare şi asimetrice”, a declarat Gherasimov, citat de grupul media rus Sputnik, controlat de Kremlin, la o conferinţă privind strategia apărării. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 19, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri
Unitatea NATO, amenințată de declarațiile Parisului
Bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50,25 miliarde de euro, cu peste 6% (6,2%) mai mult faţă de previziunile anunţate în primăvara acestui an, relatează mass-media de la Berlin, citând cifrele oficiale făcute publice luni de guvernul german. Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al Germaniei, cifră care aduce această ţară mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de obiectivul intern de 2% prevăzut de NATO.
Summit strategic
Anunţul vine cu câteva săptămâni înaintea summitului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care distribuirea poverii financiare, subiect de polemică între Washington şi aliaţii europeni, se va afla din nou pe agenda discuţiilor.
Statele Unite au acuzat în mod repetat Germania că nu alocă suficienţi bani pentru apărare. Cifra anunţată luni este mai mare decât cea evocată în mai, când se anticipa un buget al apărării de 47,32 miliarde de euro pentru 2020. Şi cifra pentru anul în curs, 2019, de 47,9 miliarde de euro, reprezintă o creştere faţă de cea anticipată în primăvară, la 1,39% de la 1,36% din PIB.
Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO
Programe ambițioase
Berlinul este implicat în susținerea financiară a mai multor programe militare de anvergură, inclusiv paneuropene, precum primul internet dedicat exclusiv armatei, denumit “Tactical Edge Networking” (TEN), un proiect olandezo-german.
Germania, una dintre principalele exportatoare de armament din Europa, dezvoltă o nouă clase de submarine diesel, diferite categorii de blindate grele și ușoare, sisteme de artilerie grea, etc.
Moarte cerebrală
NATO se află într-o perioadă delicată după criticile formulate la începutul lui noiembrie de preşedintele francez Emmanuel Macron, în sensul că Alianţa s-ar afla în „moarte cerebrală”. Cancelarul german Angela Merkel a ţinut să se distanţeze de această poziţie, afirmând că Alianţa atlantică reprezintă „pilonul central al apărării noastre”. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 19, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Igor Dodon mizează politic pe Federația Rusă
Premierul Republicii Moldova, Ion Chicu va efectua o vizită în Rusia în cursul acestei săptămâni, au declarat oficialii de la Chișinău, în cadrul unui briefing, după o şedinţă cu preşedintele fostei republici sovietice Igor Dodon şi preşedinta Parlamentului, Zinaida Greceanîi, citați de mass-media de la Chișinău.
„Această întâlnire a fost convenită de multă vreme de şefii Cabinetelor de miniştri din Republica Moldova şi Rusia, însă, din motive necunoscute, aceasta aşa şi nu a avut loc, în pofida importanţei relaţiilor economice cu Federaţia Rusă. Totodată, s-au acumulat multe probleme, printre care se numără problemele transportatorilor, exportul blocat de produse agroalimentare, livrările de gaze în Moldova şi extinderea listei de produse de export în Rusia, precum şi extinderea termenelor pentru exportul de produse fără taxe vamale”, a declarat noul premier de la Chișinău, un aliat fidel al președintelui pro-rus Igor Dodon.
Sprijin prezidențial
Surse politice de la Chișinău, citate de mass-media de peste Prut, au declarat că premierul ar putea fi însoțit de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cunoscut pentru fidelitatea sa față de Kremlin. Pe lângă întrevederea cu premierul rus Dmitri Medvedev și alți miniștri din guvernul rus, Ion Chicu ar mai putea fi primit de către patriarhul rus Kirill.
Premierul mai are programată o întrevedere cu diaspora moldovenească din Federația Rusă, un ritual inițiat de către președintele Igor Dodon.
Din componenţa delegaţiei vor face parte Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Aureliu Ciocoi; Ministrul Economiei şi Infrastructurii, Anatol Usatâi; Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ion Perju; Guvernatorul UTA Găgăuzia, Irina Vlah; dar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al SA „Moldovagaz”, Vadim Ceban.
Patriarhul rus Kirill, unul din îngerii geopolitici ai președintelui Dodon
Speranțe occidentale
El a mai declarat că pentru această săptămână are planificate mai multe alte evenimente în ţară şi peste hotare, inclusiv participarea, la invitaţia şefului BERD, Suma Chakrabarti, la Summit-ul Parteneriatului Estic pentru Investiţii, care va avea loc pe 22 noiembrie la Londra. „Voi merge acolo pentru a discuta cu prim-miniştrii ţărilor vecine despre aprofundarea relaţiilor, iar cu reprezentanţii BERD – despre creşterea finanţării proiectelor de infrastructură”, a spus el.
Vizita noului premier vine pe fondul îngrijorării statelor occidentale cu privire la viabilitatea noului format al puterii de la Chișinău, din care a fost exclus recent blocul pro-european ACUM, condus de ex-premierul Maia Sandu.
Vizită cu năbădăi
Anterior președintele Igor Dodon a exercitat presiuni constante asupra Maiei Sandu pentru a pleca la Moscova, aceasta evitând totuși o întrevedere oficială pe teritoriu rus cu premierul Medvedev.
„(…)Întrebarea principială este când va merge prim-ministrul. Acum se discută două eventuale termene. Primul este a doua jumătate a lunii noiembrie. Cred că e corect, fiindcă știți că eu am fost și la Bruxelles. Trebuie să fie un echilibru, asta și a stat la baza coaliției. Noi nu suntem contra acordului de asociere, dar și conducerea trebuie să se întoarcă cu fața la partenerii noștri din Est. Miniștrii au fost deja, dar trebuie să și lucreze, dar îi vom impune să meargă. Nu vom permite să fie unilateral. Trebuie o politică externă echilibrată”, a declarat Dodon anterior.
Surse din cadrul blocului ACUM au declarat anterior pentru KARADENIZ PRESS că Maia Sandu nu a dorit să viziteze Federația Rusă până la primirea unor garanții clare asupra reducerii sprijinului politic rus pentru autoritățile de la Tiraspol, demararea procesului de reglementare a datoriei transnistrene către Gazprom, ridicarea unui număr de sancțiuni și reducerea prețului la gaze. Având în vedere că nu a primit garanțiile dorite, Maia Sandu a refuzat să se deplaseze până la demiterea guvernului condus de ea acum câteva zile. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 16, 2019 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Ofensiva FSB amenință statele NATO
Lituania şi Norvegia, state membre NATO, au făcut vineri un schimb de spioni cu Rusia la frontiera ruso-lituaniană, după ce preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a graţiat doi spioni ruşi, decizie urmată de un gest de reciprocitate din partea Moscovei, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”În această vineri dimineaţă, operaţiunea de schimb a fost efectuată cu succes. Cetăţenii lituanieni Jevgenij Mataitis şi Aristidas Tamosaitis şi cetăţeanul norvegian Frode Berg au ajuns cu bine în Lituania”, a declarat în faţa presei şeful serviciilor de informaţii lituaniene Darius Jauniskis.
Fiasco norvegian
La Oslo, premierul norvegian Erna Solberg a salutat eliberarea lui Frode Berg, care a fost condamnat anul acesta în Rusia pentru spionaj, fiind acuzat că a încercat să obţină informaţii secrete despre submarinele nucleare ruseşti. ”Suntem bucuroşi că Frode Berg se întoarce acum acasă în Norvegia ca un om liber. Doresc să le mulţumesc autorităţilor lituaniene pentru cooperarea şi eforturile lor pentru a-l elibera pe Berg”, a spus Erna Solberg.
Mass-media norvegiană a relatat pe larg despre acest caz, acuzând serviciile secrete de la Oslo de incompenență. Înalți oficiali din comunitatea de intelligence din statul nordic, citați de Dagbladet, și-au asumat eșecul operațional. Sursele citate au mai declarat că Frode Berg colabora de câțiva ani cu serviciile norvegiene de resort, iar Aftenposten a meționat folosirea de către acesta a unui telefon cu tehnologie de criptare avansată.
Surse politice de la Oslo, citate de agenţia lituaniană de presă BNS, au precizat că Norvegia, stat membru NATO, este îngrijorată de creșterea semnificativă a spionajului rus și dorește implementarea unor măsuri suplimentare pentru îngrădirea fenomenului.
Schimb tripartit
Tot vineri, şeful statului lituanian, Gitanas Nauseda, i-a graţiat pe cetăţenii ruşi Nikolai Filipcenko şi Serghei Moiseenko, care beneficiază de o lege adoptată joia trecută de parlamentul de la Vilnius. Actul normativ a fost primul pas către un posibil schimb tripartit de spioni între Lituania, Rusia şi Norvegia, a relatat mass-media lituaniană.
Filipcenko a fost condamnat în 2017 la zece ani de închisoare pentru spionaj, furnizarea de informaţii false în vederea obţinerii unui document, falsificarea de acte de identitate şi uz de fals pentru trecerea ilegală a frontierei, arată decretul prezidenţial de graţiere. Conform aceluiaşi document, Moiseenko a fost condamnat, tot în 2017, la o pedeapsă cu închisoarea de zece ani şi jumătate pentru spionaj şi deţinere ilegală de arme.
Putin a revigorat serviciile de informații de la Moscova
Ofensiva FSB
Potrivit părţii lituaniene, Filipcenko a lucrat pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei şi a încercat să recruteze importanţi responsabili lituanieni. El a fost condamnat la zece ani de închisoare şi nu a înaintat apel.
Moiseenko a primit o pedeapsă de zece ani şi jumătate de închisoare, pentru recrutarea unui căpitan lituanian în serviciu de la o importantă bază aeriană militară din Siauliai. El a pledat nevinovat.
Doi cetăţeni lituanieni au fost la rândul lor condamnaţi în 2016 pentru transmiterea de secrete militare către serviciile de informaţii ruse. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 15, 2019 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Relațiile SUA-Ucraina, zguduite de scandalul Burisma
Noul procuror general al Ucrainei a anunțat că va fi demis procurorul care conducerea ancheta legată de firma energetică Burisma, de care este legată și activitatea lui Hunter Biden în Ucraina (în timp ce tatăl său era vicepreședintele Statelor Unite), relatează mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursele citate au mai precizat că motivul oficial este neprezentarea procurorului de caz Konstantin Kulik la un test de integritate pe care trebuie să-l treacă toți angajații procuraturii.
Procurorul general a mai declarat postului de televiziune Current Times că această decizie nu are nici o legătură cu Burisma sau cu familia Biden și că nu se simte „presat în această investigație nici de președinție, nici de vreo parte străină”,
Trump anchetat
La Washington, în Camera Reprezentanților s-a deschis ancheta publică în vederea suspendării din funcție a președintelui Donald Trump, în legătură cu dosarul ucrainean.
Trump este acuzat că ar fi blocat un ajutor militar important pentru Ucraina (care era deja aprobat de Congres) și ar fi condiționat o întâlnire la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski de deschiderea unei anchete oficiale în Ucraina privind activitatea fostului vicepreședinte democrat Joe Biden și a fiului acestuia Hunter în Ucraina.
Biden este unul din principalii contracandidați ai lui Trump pentru președinție iar până acum nu există nici un indiciu că Biden sau fiul său ar fi comis vreo ilegalitate în Ucraina.
La baza dosarului ucrainean din Statele Unite se află o discuție telefonică din iulie între Trump și Zelenski. Donald Trump susține că nu a greșit cu nimic iar strategia de apărare a republicanilor este că președintele oricum nu a comis nici o ilegalitate care să justifice suspendarea din funcție.
Joe Biden, 600 de mii anual
Trump riscă să-și piardă funcția cu mult timp înainte de scrutinul prezidențial din noiembrie 2020, fiind acuzat că-și sabotează principalul contracandidat prin căutarea unor informații compromițătoare tocmai în Ucraina. Fiul lui Joe Biden ar fi luat, în calitate de consilier și membru al Consiliului de Administrație la firma Burisma Holdings, 600.000 de dolari anual din partea mogulului Mikola Zlocevski, anchetat pentru fapte de corupție și fugit la un moment dat din țară.
Hunter Biden a figurat drept angajat pe postul de consilier la firmele lui Zlocevski, în perioada 2014-2019, timp în care s-ar fi ales cu 3 milioane de dolari.
Mai nou, conform declarației făcute la postul american de televiziune Fox News, apropiat de președintele Trump, avocatul acestuia, Rudolph Giuliani, a lăsat de înțeles că fiul lui Biden e implicat în afaceri ilegale și în România. Asta după ce „New York Times” titrase, în luna mai a acestui an, că Hunter Biden a fost consilier pe probleme de afaceri la firmele lui Puiu Popoviciu.
Portret de oligarh
Mikola Zlocevski ocupa în 2015 ocupa locul 24 în topul bogaților din Ucraina, cu o avere de 178 de milioane de dolari. În 2019 figurează cu o avere de peste 900 de milioane de dolari.
Oligarhul a plecat din Ucraina în 2014, după ce a fost anchetat de Parchetul Anticorupție pentru abuz în serviciu. În calitate de ministru al Protecției Mediului și Resurselor Naturale, a acordat licențe pentru transportul de gaz numai firmelor sale, fără licitație. În 2017, Burisma Holdings s-a ales cu un miliard de metri cubi de gaz, subminând concurența.
Zlocevski controlează firma Burisma Holdings printr-o serie de societăți off-shore înființate în Cipru și l-a angajat pe Hunter Biden pentru a reface imaginea conglomeratului său acuzat de acte de corupție. Acesta și-a dezvoltat imperiul din domeniul gazelor datorită apropierii de fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici.
Pavăză politică
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că prin angajarea lui Hunter Biden, oligarhul ucrainean a exercitat presiuni asupra vicepreședintelui SUA de a interveni pentru încetarea anchetei penale împotriva sa. În 2016, președintele Petro Poroșenko l-a demis, în urma votului din Rada Supremă pe procurorul ce s-a ocupat de caz, Viktor Șokin.
În luna octombrie 2019, în urma presiunilor societății civile și a unor parteneri internaționali ai noii puteri de la Kiev, procuratura ucraineană a anunţat că verifică dosarele clasate privind grupul Burisma, din domeniul gazelor, care a avut la un moment dat legături cu Hunter Biden, fiul fostului vicepreşedinte american Joe Biden.
Procurorul Ruslan Riaboşapka a declarat presei că este vorba de un audit în care ar putea fi implicaţi Mikola Zlocevski, cofondator şi fost director al Burisma, şi omul de afaceri ucrainean Serghei Kurcenko, însă cele aproximativ 15 dosare verificate nu par să se refere şi la Hunter Biden, care a făcut parte în 2014 din consiliul de administraţie al firmei, iar în perioada 2014-2019 din consiliul de supraveghere. Magistratul a insistat că decizia de a verifica dacă s-a procedat legal în anchete nu a fost luată în urma unor presiuni. „Niciun politician străin sau ucrainean nu mi-a telefonat şi nu a încercat să îmi influenţeze deciziile”, a mai declarat el. (N.G./Daniyar Nauryz)
