de Isac Mihai | feb. 26, 2020 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Igor Dodon
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că aşteaptă că până la mijlocul acestei veri în Republica Moldova să vină într-o vizită oficială fie liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, fie premierul rus Mihail Mişustin. Vizita ar urma să aibă loc la doar câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale, preconizate pentru toamna anului 2020. „Noi aşteptăm vizita lui Putin sau a lui Mişustin. Presupun că până în iunie-iulie aceste vizite ar putea avea loc”, a declarat Igor Dodon într-o emisiune la postul de televiziune „Primul în Moldova”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Dodon a precizat că în cadrul vizitei va fi semnat un acord care le va permite cetăţenilor moldoveni care muncesc în Federaţia Rusă să beneficieze de pensie. Şeful statului a mai adăugat că pentru luna mai este confirmată vizita preşedintei Parlamentului de la Moscova, Valentina Matvienko, care va prezida lucrările unui forum al regiunilor din Federația Rusă care au încheiate parteneriate cu regiuni din Republica Moldova, în special Găgăuzia. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | feb. 26, 2020 | UCRAINA
Ucraina, amenințată de o nouă criză politică
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-ar putea numi pe omul de afaceri Serhei Tihipko în funcția de premier, în locul lui Oleksi Honcearuk, relatează mass-media de la Kiev, citând surse politice, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Funcţia lui Honcharuk, preluată de acesta în august 2019, este în vizorul preşedintelui după ce, în ianuarie 2020, a apărut o înregistrare în care premierul îl ironiza pe Zelenski a apărut în spaţiul public.
„Intervievez mai mulţi oameni acum”, a răspuns Zelenski miercuri întrebării legate de postul de prim-ministru. „M-am întâlnit şi cu domnul Tihipko. E adevărat”, a adăugat președintele de la Kiev.
Guvernare cu năbădăi
Potrivit mass-media de la Kiev, activitatea actualului guvern este normală, dar în ultimele trei luni au fost făcute eforturi multiple de a-l înlătura pe Huncharuk, jurist în vârstă de 36 de ani, din funcția deținută.
Tihipko, în vârstă de 60 de ani, a fost de două ori viceprim-ministru, mai întâi în 1997, apoi în 2010. El a fost şi guvernator al Băncii centrale şi a cofondat PrivatBank, fiind considerat un reprezentant al vechii elite politice din Ucraina. Mutarea președintelui Zelenski are rolul de a își găsi noi aliați împotriva altui oligarh, Ihor Kolomoisky, fost susținător de marcă al acestuia. Relațiile dintre Zelenski și Kolomoisky s-au deteriorat vizibil după demersurile oligarhului de a prelua o serie de active ale statului și de impunere a unor apropiați în structurile de securitate de la Kiev.
Sursele citate, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai menționat că negocierile cu Tihipko sunt încă în desfășurare, dar că acesta este pregătit să preia funcția de premier.
Portalul LB.ua, de asemenea, scrie că, potrivit surselor sale, „premierul Honcearuk trebuie să plece din proprie iniţiativă”. „Această chestiune a fost deja soluţionată. Honcearuk este protejat de imunitate, astfel că va părăsi funcţia de bunăvoie. După aceea, va fi convocată o ședință extraordinară, la care va fi votată o nouă numire de premier” – a declarat pentru LB.ua o sursă din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev.
Fostul candidat la prezidențiale, Serghei Tihipko, s-a făcut remarcat prin declarațiile antiromânești
Cruciadă antiromânească
Oligarhul Serhi Tihipko, născut în Republica Moldova, este cunoscut mass-media de la București pentru declarațiile antiromânești de acum câțiva ani.
„România este competitorul nostru, puternic și determinat, lucrând împotriva intereselor noastre și profitând de slăbiciunile boastre pentru a se consolida” declara în urmă cu câțiva ani oligarhul, citat în celebrele WikiLeaks. Candidatul prezidențial ucrainean Tihipko a mai declarat în timpul campaniei sale că «menținerea Moldovei ca stat independent este un interes strategic al Ucrainei (subl. A.L.). Nimeni nu este interesat mai mult decât noi de acest lucru», relatează sursa citată.
Serviciul de presa alacestuia mai preciza, în timpul campaniei prezidențiale de acum câțiva ani, că “Ianukovici nu poate sa nu stie ca organizatiile romanilor ucraineni si autoritatile Romaniei aflate in spatele lor considera Bucovina de Nord si sudul Basarabiei – teritorii anexate ilegal de la Romania”. “Aceste forte nu doar blocheaza integrarea minoritatii romane in societatea ucraineana, dar si induc etnicilor romani ideea ca loialitatea fata de Ucraina nu este obligatorie si subliniaza necesitatea sustinerii ‘patriei istorice’”.
“Raspandirea influentei romane in Republica Moldova si in regiunile ucrainene de frontiera a devenit o prioritate a politicii Bucurestiului”, a mai subliniat periodic Tighipko, adaugand ca Ucraina ar trebui sa reactioneze la tentativele de revizuire a rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si de “glorificare a agresorilor de catre partea romana”.
De asemenea, in luna octombrie 2009, Tihipko spunea ca Ucraina “trebuie sa-si apere canalul Bastroe de atacurile Bucurestiului, iar, pentru definitivarea constructiei acestui canal, investitiile bugetare sunt insuficiente”. “Romania a facut si va face tot posibilul pentru a nu permite Ucrainei sa-si construiasca o cale a ei de navigatie pe Dunare. Bucurestiul este interesat sa-si mentina monopolul in privinta navigatiei pe Dunare, ceea ce ii aduce sute de milioane de dolari pe an”, a subliniat Serghei Tihipko, citat de Agerpres.
Discursul anti-romanesc al lui Tihipko a fost evidentiat si de Deutsche Welle, care face referire la un interviu acordat publicatiei Gazeta po-kiewski, unde politicianul a avertizat asupra “pericolului” pe care il reprezinta Romania pentru Ucraina, mai ales in ce priveste “pretentiile de autonomie” pe criterii etnice a regiunii Cernauti.”Romania isi foloseste statutul de mebru UE si NATO pentru a exercita presiuni economice asupra Ucrainei pana la atingerea obiectivului – autonomia regiunii Cernauti”, sustine Tihipko. In opinia candidatului, Romania induce romanilor din Bucovina o puternica politica anti-ucraineana si anti-statala.
Romania, tinta preferata
Ucraina nu trebuie sa stea si sa priveasca nepasatoare cum se realizeaza proiectul “Romania Mare”, in care ideologii de la Bucuresti vad si o parte din teritoriile Ucrainei de astazi, declara anterior, fostul ministru de finante Serghei Tighipko, candidat in alegerile prezidentiale ucrainene programate sa se desfasoare la 17 ianuarie 2010, plasat pe locul trei in sondaje, conform agentiei de presa rusa Regnum. “In ultimele luni, UE demonstreaza disponibilitatea de a institui o anumita forma de tutela straina asupra scoaterii Republicii Moldova din criza economica si sociala. Bruxellesul aloca bani si incearca sa ghideze actiunile autoritatilor moldovene. Kievul ar trebui sa sprijine acesti pasi ai UE si, in acelasi timp, sa-si aprofundeze relatiile de cooperare cu tarile care nu aproba proiectul “Romania Mare” – Ungaria, Bulgaria, Serbia si Rusia. In cele din urma, este nevoie ca Ucraina sa stabileasca relatii bune cu acea parte a elitei transnistrene loiala ei si sa dea de inteles Chisinaului ca subordonarea sa fata de Romania va bloca definitiv procesul rezolvarii diferendului transnistrean” – si-a explicat Tighipko propria viziune de stopare a proiectului “Romania Mare”, potrivit agentiei de presa citate.
Demitere anunțată
„Astăzi (miercuri, n.red), se încheie vizita misiunii FMI și, după aceea, urmează anunţul privind noua numire de premier” au mai adăugat surse parlamentare, citate de mass-media de la Kiev. În Rada Supremă de la Kiev există suficiente voturi pentu a susţine noua candidatură la postul de premier, Serhei Tihipko urmând să fie prezentat de către președinte, mai adaugă sursa citată.
Site-ul televiziunii 112 scrie că, între 2002-2004, omul de afaceri Serhi Tihipko a fost şef al Băncii Naţionale a Ucrainei. Tihipko a mai fost membru al Consiliului Național de Securitate și Apărare, a condus diverse comisii, consilii și comitete guvernamentale ucrainene. De asemenea, a reprezentat Ucraina în structurile interguvernamentale ale Comunităţii Statelor Independente (CSI). În noiembrie 2004, Serhi Tihipko a decis să renunţe la politică şi s-a concentrat pe gestionarea propriului business – grupul financiar TAS, care include TAS-Investbank, TAS-Commerzbank, TAS-Businessbank, compania de asigurări TAS, clinica de medicină de familie și o serie de alte afaceri.
În 2010, Tihipko a candidat la alegerile prezidenţiale, clasându-se pe locul trei. După alegerile respective, a primit postul de viceprim-ministru pentru probleme economice în guvernul condus de premierul pro-rus Mikola Azarov. Pe 9 decembrie 2010, ca urmare a reformei administrative, Serhi Tihipko a fost numit viceprim-ministru și ministru pentru politici sociale. Şase ani mai târziu, pe 12 ianuarie 2016, Consiliul de Supraveghere al TAScombank (Kiev) l-a numit pe Serhi Tihipko în funcția de președinte al consiliului.
Conflict vechi
Preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a respins anterior demisia prezentată de premierul Oleksi Honcearuk, care a luat această decizie după ce publicarea unei înregistrări audio a provocat o criză politică la Kiev. „Am decis să vă dau o şansă dumneavoastră şi guvernului”, a spus Zelenski în timpul unei întâlniri cu Honcearuk, conform imaginilor difuzate de preşedinţia ucraineană.
Şeful guvernului îi trimisese anterior preşedintelui cererea de demisie, la două zile după ce pe YouTube a fost postată o înregistrare audio a unor presupuse conversaţii la care alături de el ar mai fi participat ministrul de finanţe Oksana Markarova, şeful Băncii Naţionale a Ucrainei, Iakov Smoli, şi adjuncta acestuia, Ekaterina Rojkova.
Unele media de la Kiev au acreditat ipoteza că ar fi vorba de interceptări făcute ilegal în timpul unei întâlniri de lucru cu miniştri şi responsabili ai Băncii Centrale. În înregistrare, o voce asemănătoare cu cea a premierului spune că el este „profan” în probleme economice şi totodată îl acuză pe preşedintele Zelenski de incompetenţă. Participanţii discută despre cum să-i explice deciziile lor economice preşedintelui Zelenski, fost actor de comedie, un novice în politică. Conform înregistrării, Oleksi Honcearuk spune că aceste explicaţii trebuie să fie simple, întrucât „Zelenski are o înţelegere cu adevărat primitivă a economiei”.
Cu toate că şi-a prezentat demisia, Oleksi Honcearuk a calificat această înregistrare drept o „manipulare”, un montaj din fragmente ale unor înregistrări făcute în cursul unor şedinţe de guvern. „Conţinutul său creează artificial ideea că eu şi echipa mea nu-l respectăm pe preşedinte”, adaugă premierul, care l-a descris pe Zelenski drept „un om în care ucrainenii au o încredere fără precedent”. (Isac Mihai/N.G.)
de Isac Mihai | feb. 26, 2020 | Info Militar, Știri, Ucraina
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Ucraina va reanima în curând programul de construcţie a rachetelor, a anunţat recent secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO) de la Kiev, Aleksei Danilov, adăugând că în acest fel ţara va putea să riposteze oricărui agresor, potrivit publicaţiei ucrainene Segodnia, citată de mass-media de la București. El s-a declarat încrezător că în curând va fi reanimat „programul nostru de rachete”, care include atât mijloace de apărare împotriva atacurilor cu rachete, cât şi rachete de atac.
„Vom putea atunci răspunde oricărui agresor”, a spus Danilov, în contextul în care oficialii ucraineni denumesc frecvent Rusia drept „agresor” pentru rolul său în conflictul din Donbas (estul Ucrainei). Kievul şi Occidentul acuză Moscova că-i sprijină pe rebelii separatişti cu armament, resurse financiare şi mercenari şi chiar cu militari din trupele regulate, care în perioada de început a conflictului 2014-2015 îşi făceau oficial „concediul în Doneţk şi Lugansk”.
Moștenire sovietică
În epoca sovietică, cea mai mare parte a rachetelor din arsenalul strategic al URSS era asamblată la uzinele din Ucraina, a evocat şeful SNBO, indicând că 98% din producţia de rachete a URSS revenea Ucrainei. El a amintit în acest sens uzinele din Harkov, Dnepropetrovsk, Pavlograd etc. Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima lucrase în acea perioadă la cea mai mare întreprindere de construire a rachetelor din Uniunea Sovietică, Iujmaş din Dnepropetrovsk.
Ministerul Apărării ucrainean îşi anunţase anterior intenţia de a achiziţiona „câteva mii de sisteme de rachete” în valoare de „1 milion de dolari”, notează Segodnia în pagina sa electronică.
Cursa înarmării
În contextul războiului din estul ţării, Ucraina este îngrijorată de noul program de înarmare al Federației Ruse. Ministerul rus al Apărării a difuzat la 20 februarie o înregistrare video cu ceea ce a numit drept testare a aşa-numitei drone submarine Poseidon, care are capacitatea să transporte încărcătură nucleară şi denumită drept „noua armă apocaliptică” a Rusiei, fiind capabilă – conform unor experţi militari – să provoace un tsunami de 90 de metri în cazul detonării unui focos nuclear în apropiere de ţărm.
Cadrele video publicate prezintă proceduri pregătitoare pentru lansarea unui dispozitiv în formă cilindrică, asemănător cu o torpilă, cu o lungime de peste 10 metri şi un diametru de aproximativ un metru. Imaginile cuprind şi câteva secunde de la ieşirea acesteia din compartimentul de torpile, potrivit Segodnia. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 26, 2020 | R. Moldova, România, Știri, UE
Igor Dodon mizează pe votul anti-românesc
Președintele de la Chișinău, Igor Dodon, promite că după prezidenţiale va propune modificarea Constituţiei pentru a nu admite un referendum de unire cu România, relatează mass-media din stânga Prutului, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Igor Dodon revine astfel la o idee pe care a mai lansat-o anterior în spaţiul public. Preşedintele consideră că articolul 142 din Constituţie trebuie exclus, pentru că acesta ar permite unioniştilor să organizeze un referendum de unire cu România, lucru care, în opinia lui Igor Dodon, nu există nicăieri în alt stat. De această dată, Igor Dodon promite că va propune Parlamentului modificarea Legii Supreme imediat după prezidenţialele din acest an.
Ofensivă electorală
Într-o clară declarație electorală destinată alegătorilor anti-români, Igor Dodon consideră că cei care cer lichidarea statului trebuie să fie pedepsiţi. Însă, preşedintele afirmă că acest lucru nu poate fi făcut atât timp cât Constituţia poate fi interpretată în cadrul unor procese de judecată internaţionale, dar şi de către unionişti, din cauza articolului 142, care le-ar permite cetăţenilor să promoveze mesajul unirii cu un alt stat, prin faptul că această chestiune poate fi supusă unui referendum, ceea ce înseamnă că este una legală. „Sunt sigur că poporul ne va sprijini. Putem organiza şi un referendum pe acest subiect”, a spus Igor Dodon la o ediţie specială de la Accent TV, post TV afiliat socialiștilor. El a mai adăugat că în politică nu trebuie să fie loc pentru cei care întreprind acţiuni „de distrugere a statalităţii”.
Obsesie cu repetiție
Ideea președintelui Republicii Moldova Igor Dodon nu este una nouă. Acesta a declarat în 2018, într-un interviu pentru Adevărul, că odată ce socialiştii vor obţine majoritatea parlamentară, se va recurge la amendarea articolului 142 din Constituţie. În 2015, Igor Dodon afirma pentru presa rusă că Partidul Socialiştilor, aflat la acea vreme în opoziţie, va propune Parlamentului amendarea articolului 142, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Mass-media de la Chișinău menționează că articolul 142 din Constituţie menționează că: „Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum”. Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale din Republica Moldova Alexandru Tănase a declarat anterior că Legea Supremă permite moldovenilor lichidare statului. Astfel, Tănase confirmă îngrijorările lui Igor Dodon, care a propus modificarea Constituţiei, în aşa fel ca să nu fie posibilă lichidarea statului şi Unirea cu România. „Şi aici este decizia moldovenilor. Dacă moldovenii decid că acest stat nu mai are rost să-l păstreze din cauză că beneficiază doar elitele, dar nu şi ei, nu au decât să ia o decizie să lichideze acest stat. Constituţia moldovenească permite acest lucru. Dacă vor să-l păstreze, să fie buni şi să se implice. Să nu voteze idioţi, să se debaraseze de trecutul sovietic, să nu-şi păstreze reflecţiile staliniste, care au fost inoculate în mentalitate de-a lungul anilor. Să aleagă altceva care îi va duce în altă direcţie, altă paradigmă nu există”, a declarat Tănase. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 8, 2020 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Arabia Saudita, acuzată de spionaj pe pământ scandinav
Autoritățile daneze au anunțat arestarea a trei cetățeni iranieni de etnie arabă, susținători ai unei mișcări separatiste anti-iraniene, acuzați de acțiuni de spionaj în favoarea serviciilor de informații din Arabia Saudită, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. Arestările au fost anunțate în data de 03.02.2020, de către conducerea Serviciului de Securitate și Informații Danez (PET).
Potrivit PET, cei trei iranieni fac parte din gruparea Mișcarea Arabă de Luptă pentru Eliberarea Ahvaz (ASMLA). Cunoscută și sub numele de Al-Ahwaziya, mișcarea a fost înființată în anul 1980 și are drept scop formarea unui stat separat pentru etnicii arabi care locuiesc în provincia Khuzestan, din sud-vestul Iranului, o regiune foarte bogată în petrol.
Directorul PET, Finn Borch Andersen, a declarat că cei trei iranieni au fost recrutați în 2012 de către Directoratul General de Informații (Ri’āsat Al-Istikhbārāt Al-‘Āmah), principala agenție de informații externe din Arabia Saudită. Se presupune că aceștia au întreprins acțiuni de spionaj împotriva unur grupuri și persoane cu atitudini pro-iraniene din Danemarca și alte țări din nordul continentului european, în numele serviciilor saudite. Potrivit oficialilor PET, ar fi realizat în mod regulat rapoarte pentru ofițerul coordonator, cel din urmă având acoperire diplomatică la Ambasada Arabiei Saudite din Copenhaga.
În octombrie 2018, unul dintre cei trei a fost vizat de o tentativă de asasinat de către serviciile de informații iraniene. Dar autoritățile daneze au reușit să prevină evenimentul, menținând-i sub monitorizare pe cei trei iranieni.
La 03.02.2020, ministrul afacerilor externe din Danemarca l-a convocat pe ambasadorul saudit din Copenhaga pentru a depune o plângere oficială pentru activități de spionaj. Potrivit presei daneze, ambasadorul danez la Riad a contactat guvernul statului arab pentru a-și exprima nemulțumirea pentru acest incident. (Mihai Isac)
