9 august, alegeri prezidențiale cu rezultat cunoscut în Belarus

9 august, alegeri prezidențiale cu rezultat cunoscut în Belarus

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, considerat câștigătorul de facto al alegerilor prezidențiale din august

Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, considerat câștigătorul de facto al alegerilor prezidențiale din august

Parlamentul din Belarus a anunţat că alegerile prezidenţiale vor avea loc la 9 august, a relatat agenţia de ştiri Belta de la Minsk, citată de KARADENIZ PRESS, fiind de aşteptat ca preşedintele actual Aleksandr Lukaşenko, aflat la putere din 1994, să câştige al şaselea mandat.

Lukaşenko a câştigat 83,5% din voturi la ultimele alegeri, în 2015, conform Comisiei Electorale din Belarus.

Contracandidatul său cu cele mai mari şanse, Tatiana Korotkevici, a obţinut numai 4,4% din sufragii.

O parte din opoziţia fracturată din Belarus a anunţat că intenţionează să se unească şi să propună un singur candidat pentru a participa la alegerile din august.

Ţările occidentale nu au recunoscut niciunul dintre scrutinele din Belarus ca respectând standardele internaţionale începând cu alegerile din 1996. Republica Belarus este considerată de o parte din analiștii politici ca devenind din ce în ce mai dependentă din punct de vedere politic și economic de Federația Rusă, principalul său partener economic (N.G.)

Share our work
Granițele UE, închise până la 15 iunie

Granițele UE, închise până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menținerea actualelor restricții la frontiere până la 15 iunie

Comisia Europeană recomandă menţinerea frontierelor externe ale UE închise pentru cel puţin încă o lună, până la 15 iunie, din cauza pandemiei de COVID-19, relatează agenția de presă DPA, citând un comunicat al executivului comunitar, preluat de KARADENIZ PRESS. În pofida primelor relaxări ale măsurilor de luptă împotriva pandemiei de COVID-19 în cadrul blocului comunitar, „situaţia rămâne fragilă atât în Europa cât şi în lume”, se menţionează în comunicat.

Este pentru a doua oară când executivul comunitar invită statele membre să prelungească interdicţia asupra călătoriilor de la instituirea sa, pe 17 martie.

Ridicare progresivă

Această închidere a frontierelor externe ale UE şi ale spaţiului Schengen prevede o serie de excepţii, precum cele pentru cetăţenii europeni şi familiile lor, rezidenţii de lungă durată, diplomaţi, personalul medical sau cercetători. Ea afectează în total 30 de ţări, inclusiv Elveţia, Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, din Spaţiul Economic European.

„Trebuie să punem capăt progresiv restricţiilor la libera circulaţie şi controalelor la frontierele interne, înainte de a putea ridica restricţiile de intrare aplicate la frontierele externe şi a garanta accesul în UE a cetăţenilor din ţările terţe”, a explicat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, citată într-un comunicat.

Numeroase state membre ale UE au reinstituit controalele la frontiere pentru a încerca să limiteze răspândirea virusului, atât asupra persoanelor cât şi a transportului de mărfuri, o derogare de la libera circulaţie în spaţiul Schengen.

„Restabilirea funcţionării normale a liberei circulaţii în spaţiul Schengen va fi primul nostru obiectiv, imediat ce situaţia sanitară o va permite”, a subliniat Ylva Johansson, conform DPA, preluată de presa de la București. (N.G.)

Share our work
Chișinăul visează la investiții turcești

Chișinăul visează la investiții turcești

Presedintele de la Chisinau, Igor Dodon, mizeaza pe sprijinul omologului sau turc, Recep Tayyip Erdogan

Presedintele de la Chisinau, Igor Dodon, mizeaza pe sprijinul omologului sau turc, Recep Tayyip Erdogan

Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean, a discutat cu ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Dumitru Croitor, despre atragerea investițiilor turcești pe platforma zonelor economice libere din Republica Moldova, se arată în comunicatul remis agenției de presă KARADENIZ PRESS. Ambasadorul, fost guvernator al regiunii autonome Găgăuzia, l-a informat pe ministrul Railean că a reușit să identifice circa 50 de companii turce, care ar fi interesate de condițiile investiționale oferite de ZEL-urile noastre. Sergiu Railean a afirmat, că investițiile străine au o importanță strategică pentru dezvoltarea economiei și inițierea noilor locuri de muncă, în special, în perioada de post criză pandemică și relansare economică.

Mii de întreprinderi

„Oferta țării noastre pe platformele industriale este atractivă pentru investitorii străini. În ultimii 6 ani urmărim un trend ascendent al fluxului investițional din partea partenerilor din Turcia, companiile turcești dezvoltând în țara noastră afaceri de succes în industria alimentară, medicină și industria hotelieră. Voi susține în continuare proiectele investiționale de impact pentru economie și voi acorda tot suportul necesar”, a spus Sergiu Railean.

Potrivit informaților, în Republica Moldova activează 1255 de întreprinderi cu capital turcesc, investițiile în capitalul social însumând 989.267  milioane lei, astfel Turcia clasându-se pe locul 7 în topul partenerilor investiționali, după valoarea capitalului investit.

Unul dintre cei mai mari investitori turci, care activează în Republica Moldova de peste 15 ani este Summa Group, o companie internaţională de construcţii.

Alte proiecte investiționale turce de amploare sunt  Radisson Blu Leogrand Hotel, Spitalul Internaţional Medpark, Shopping MallDova, Nefis, Complexul Rezidenţial Crown Plaza și Crown Plaza Park.

Menționăm că volumul comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Turcia, în perioada ianuarie-februarie 2020 a înregistrat suma de 96,51 milioane de dolari. După valoarea volumului schimburilor comerciale în perioada menționată, Republica Turcia se situează pe locul 4 printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova la nivel mondial, cu o pondere de 7,26% în comerțul total al Republicii Moldova. (N.G.)

Share our work
Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Ierusalim, noul guvern israelian aprobat de Knesset

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

În urma deciziei luată de Curtea Supremă israeliană, și Knesset-ul (n.r.-parlamentul unicameral de la Ierusalim) a aprobat azi formarea unui guvern de uniune naţională între partidele premierului Benjamin Netanyahu şi ex-rivalului său Benny Gantz, care urmează să depună jurământul în 13 mai, dată la care va lua sfârşit cea mai lungă criză politică din istoria modernă a Israelului, relatează cotidianul israelian Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Acordul cu privire la noul guvern a fost validat joi dimineaţă în cursul unui vot în parlament, unde partidul Likud de dreapta al lui Benjamin Netanyahu, formaţiunea centristă „Albastru-Alb”, condusă de fostul şef al Statului Major al armatei israeliene Benny Gantz, şi aliaţii lor dispun de majoritatea locurilor.

Consens politic

„Sesiunea plenară a Knesetului a aprobat în a doua şi a treia lectură amendamentele la proiectul de lege privind formarea guvernului de uniune naţională. 71 de deputaţi au votat pentru şi 37 împotrivă”, a indicat serviciul de presă al parlamentului într-un comunicat.
Preşedinţia israeliană se aşteaptă să primească în cursul zilei semnăturile unei majorităţi a deputaţilor favorabili mandatării oficiale a lui Benjamin Netanyahu cu formarea noului guvern.

Miercuri seara, Curtea Supremă, sesizată de diferite organizaţii care puneau la îndoială legalitatea acordului, şi-a dat aprobarea, fără ca totuşi să-l disculpe pe Netanyahu, acuzat pentru corupţie într-o serie de dosare şi al cărui proces, amânat din cauza pandemiei, ar urma în mod normal să înceapă la sfârşitul lunii. „Nu am găsit niciun motiv legal care să împiedice formarea unui guvern de către premierul Netanyahu, dar această concluzie la care am ajuns nu diminuează prin nimic gravitatea acuzaţiilor împotriva sa”, au indicat judecătorii israelieni.

Guvern de criză

Netanyahu şi Gantz au anunţat deja prezentarea viitorului guvern în 13 mai, în care portofoliile ministeriale vor fi împărţite în mod echitabil între cele două tabere.

În afară de împărţirea puterii şi menţinerea lui Benjamin Netanyahu în funcţia de premier pentru următoarele 18 luni, guvernul va avea drept sarcină gestionarea ieşirii din izolare şi redemararea economiei israeliene. El va trebui de asemenea să se pronunţe în detaliu asupra proiectului de anexare a unor părţi din Cisiordania ocupată.

Netanyahu este acuzat de o parte a opoziției că se va folosi de noul mandat de premier pentru numirea unor apropiați în diferite funcții din sistemul de justiție, pe fondul problemelor judiciare pe care le are. Liderul Likud este acuzat de fapte de corupție.

După aceste luni de criză, Benny Gantz a acceptat să formeze o coaliţie cu Benjamin Netanyahu în pofida inculpării acestuia, cu scopul de a permite Israelului să traverseze perioada de pandemie generată de noul coronavirus care a contaminat până în prezent 16.000 persoane în ţară, dintre care 239 au decedat şi a făcut ca şomajul să crească de la 3,4% la 27%.

Netanyahu a anunţat deja redeschiderea şcolilor primare şi a majorităţii magazinelor şi întreprinderilor, care pot să reunească de acum înainte 50% din personalul lor în acelaşi loc. În acest fel, zeci de mii de lucrători palestinieni şi-au putut relua activitatea pe teritoriul israelian.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump

Plan american

Acordul dintre Netanyahu şi Gantz prevede implementarea de la 1 iulie a unui plan pentru aplicarea proiectului preşedintelui american Donald Trump cu privire la Orientul Mijlociu care prevede anexarea de către Israel a Văii Iordanului şi a coloniilor evreieşti din Cisiordania ocupată din 1967 de către statul israelian. Zonele în litigiu, inclusiv părți din platoul Golan, au fost ocupate de statul evreu în urma victoriei militare depline în așa-zisul Război de 6 zile împotriva unei coaliții de state arabe, inclusiv Iordania, Siria, Irak și Egipt.

Populaţia coloniilor din Cisiordania a crescut cu aproximativ 50% în ultimul deceniu sub influența unor importante măsuri de sprijin economic implementate de guvernele conduse de Netanyahu, aflat la putere fără întrerupere din 2009.

În prezent, peste 450.000 de persoane locuiesc în regiune, împărţite în aproximativ 100 de localități, cunoscute și sub numele de colonii, unde lucrează de altfel zeci de mii de palestinieni.

Elita politică palestiniană se opune planului administrației Trump, care prevede recunoașterea metropolei Ierusalim drept capitala „indivizibilă” a Statului Israel. Atât membrii mișcării laice Fatah-ului, condus de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, dar și ai mișcării islamiste Hamas, aflat la putere în Fâşia Gaza, au amenințat cu noi violențe partea israeliană dacă acest plan va fi implementat. Ei au denumit deja viitoarea administraţie Netanyahu/Gantz „guvernul anexării”, denumire respinsă de partea israeliană. (Mihai Isac)

Share our work
„Falsificarea istoriei”, o nouă formă a războiului hibrid

„Falsificarea istoriei”, o nouă formă a războiului hibrid

Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria

Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria

Preşedinţii celor trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de „falsificare a istoriei”, înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie comună, cei trei şefi de stat, ale căror ţări ocupate cândva de URSS sunt în prezent membre ale UE şi NATO, au cerut „adevăr şi justiţie”, altfel spus recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului.

Acuzații dure

„Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat cei trei preşedinţi.

Aducând în acelaşi timp un omagiu tuturor victimelor conflictului şi soldaţilor ţărilor aliate care au zdrobit regimul nazist, cei trei declară că Uniunea Sovietică a recurs la forţele armate şi la represiune pentru a le supune naţiunile în timpul Războiului Rece.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a calificat drept „revizionism istoric” recentele tentative ale Moscovei de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS. „Istoria nu trebuie rescrisă. Aceasta duce la concluzii rele şi la decizii rele”, a spus Nauseda într-un interviu acordat AFP, preluat de mass-media internațională.

Revizionism istoric

Omologul său leton, Egils Levits, a apreciat că „falsificarea istoriei este un fel de război hibrid” dus de Moscova.

„Pentru noi, războiul s-a terminat în 1993, când ultimul soldat rus a părăsit teritoriul Republicii Lituania”, a mai declarat preşedintele lituanian Nauseda pentru mass-media internațională.

Ziua de 9 mai este celebrată în Rusia ca Ziua Victoriei, dar pentru mulţi locuitori din ţările baltice această dată simbolizează începerea ocupaţiei de către sovietici.

Moscova refuză să recunoască drept ocupaţie integrarea prin forţă a ţărilor baltice în URSS în 1944-1945 şi nu a cerut scuze niciodată pentru aceasta.

Preşedintele Vladimir Putin şi alţi înalţi responsabili ruşi au acuzat recent Polonia că ar fi contribuit la declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Această teză a fost respinsă cu indignare de Varşovia şi de aliaţii săi occidentali.

Ţările baltice şi-au recâştigat independenţa odată cu destrămarea URSS în anii 1990-1991, pe fondul unor represiuni violente ale mișcărilor de eliberare de către structurile KGB și ale armatei sovietice.

Buturuga estoniană

Autoritățile de la Tallin vor ca Rusia să returneze teritoriile pe care le consideră anexate de Moscova, a spus președintele parlamentului de la Talin, Henn Põlluaas, citat de mass-media rusă la sfârșitul anului trecut.

Estonia este singura țară membră NATO ce nu are un tratat de frontieră cu Rusia. Cele două țări se contrazic de multă vreme – ultimul conflict diplomatic având loc în această primăvară – în privința unui tratat din 1920 ce stabilea granița ruso-estoniană, tratat pe care Estonia îl consideră drept certificatul de naștere al țării, dar despre care rușii spun că este nul.

”Nu vrem niciun metru pătrat de teritoriu rus. Doar îl vrem pe al nostru înapoi. Rusia a anexat aproximativ 5% din teritoriul Estoniei”, a spus președintele parlamentului estonian, Henn Põlluaas. ”Anexarea teritoriilor estoniene nu este diferită de ocuparea și anexarea Crimeei”, a spus Põlluaas.

Liderul parlamentar a răspuns astfel după ce diplomatul rus Sergei Belyayev a declarat că Moscova va ratifica tratatul de frontieră doar dacă Estonia renunță la pretențiile teritoriale. Kremlinul a spus că declarațiile lui Põlluaas sunt inacceptabile.

Războiul despăgubirilor

Miniştrii justiţiei din Estonia şi Letonia, Urmas Reinsalu, respectiv Dzintars Rasnačs, au declarat în 2018 că cele două ţări baltice intenţionează să ceară Moscovei despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’.

Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia. Ministrul justiţiei eston Urmas Reinsalu i-a expus omologului său leton eventualele măsuri posibile din punctul de vedere al dreptului internaţional în acest sens. La rândul său, ministrul leton Dzintars Rasnačs a evocat eventuale acţiuni care ar putea fi întreprinse pe acest subiect la nivelul ONU.

În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS. O reprezentantă a comisiei care a făcut aceste calcule, Ruta Pazdere, declarase atunci că pierderile demografice suferite de Letonia ar putea depăşi ca despăgubire câteva zeci de miliarde de euro.

Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică

Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică

Sute de miliarde

Cu doi ani înainte, Letonia avansase suma de 300 de miliarde de euro drept despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’, conform Baltic News Network. De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu termenul de ‘ocupaţie’ utilizat cu referire la perioada în care cele trei ţări baltice au făcut parte de URSS şi deci nu consideră că este posibil să se vorbească despre vreo despăgubire, potrivit agenţiei de presă TASS. Anterior, Ministerul de Externe al Rusiei a explicat că examinează alăturarea celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – la URSS ca fiind în conformitate cu normele dreptului internaţional de la acea vreme, potrivit agenţiei de presă citate. Potrivit istoricilor, cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. (N.G.)

Share our work