de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere
Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean a inspectat, astăzi, câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici, se arată în comunicatul de presă remis redacției KARADENIZ PRESS. Înaltul oficial s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. Acesta s-a mai interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.
„Este în interesul nostru să asigurăm securitatea energetică a țării, dar și a regiunii prin diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale. De aceea, prin interconectarea cu rețelele de transport din România și integrarea Moldovei în sistemul energetic european, vom putea materializa acest obiectiv. Monitorizăm îndeaproape progresul acestui proiect strategic ca să asigurăm finalizarea proiectului în termenii stabiliți și să beneficiem de conductă până la sfârșitul anului curent”, a spus Sergiu Railean.
Investiții de milioane
Iulian Butnaru, administratorul „Vestmoldtransgaz” a informat că lucrările se derulează conform termenilor planificați. Din 120 de km de tronson linear, 106 au fost deja finalizați. Oficiul administrativ al companiei „Vestmoldtransgaz”, care va monitoriza sistemul gazier, este aproape pregătit de darea în exploatare. În acest context, administratorul companiei a ținut să mulțumească ministrului Economiei și Infrastructurii pentru intervenția sa în soluționarea accesului muncitorilor români pe șantierele din Republica Moldova în perioada stării de urgență. Zilnic pe șantierul gazoductului lucrează 130-150 de muncitori, care asigură continuarea lucrărilor la conductă.
De la începutuil anului 2019 până în prezent sunt desfășurate lucrări pe toate cele 7 loturi aferente construcției, termenul anunțat de investitor cu privire la finalizarea acestora și darea în exploatare a gazoductului fiind a doua jumătate a anului 2020. Valoarea estimată a proiectului este de 76 milioane de euro conform proiectului devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de SNTG Transgaz, România, se mai arată în comunicatul remis redacției.
Asigurări oficiale
Transgaz dă asigurări că lucrările la gazoductul Ungheni-Chişinău sunt în grafic şi vor fi gata în prima jumătate a acestui an, în replică la o serie de articole apărute în presa din Republica Moldova, potrivit cărora conducta va fi finalizată abia anul viitor, se arată într-un comunicat citat de mass-media. „Referitor la articolele «Conducta Iaşi – Ungheni – Chişinău va fi pregătită în 2021 pentru livrarea de gaze naturale din România în Republica Moldova» (agora.md); «Gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău ar putea fi dat în exploatare abia în anul 2021» (jurnaltv.md); «Transgaz din România amână pentru 2021 finalizarea conexiunii gaziere cu Republica Moldova» (mold-street.com); «Gazoductul Iaşi – Ungheni nu va fi dat în exploatare nici în 2020» (deschide.md), pentru corecta informare a tuturor celor interesaţi, SNTGN Transgaz SA consideră necesare şi relevante următoarele clarificări: Lucrările de execuţie la gazoductul Ungheni – Chişinău sunt în grafic pe toate loturile, termenul de finalizare fiind semestrul I 2020”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit Agerpres, sursele citate au mai precizat că după finalizarea proiectului „Dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţii de transport spre/dinspre Republica Moldova, capacitatea de transport dinspre România spre Republica Moldova, va fi de 1,5 până la 2,2 miliarde mc/an aşa cum s-a convenit cu autorităţile guvernamentale din Republica Moldova, res-pectiv de 4 până la 6 milioane mc/zi”.
SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) şi răspunde de func-ţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. În îndeplinirea misiunii asumate, compania desfăşoară activitatea de transport gaze naturale în conformitate cu prevederile legislaţiei şi reglementărilor europene şi naţionale în vigoare privind transportul gazelor naturale prin conducte.
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Bani îngropați
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea deveni operațional abia în 2021, chiar dacă în Republica Moldova, lucrările s-ar putea finaliza în 2020, relatează Radio România Chișinău. Compania românească Transgaz a prelungit termenul de construcție și dare în folosință a infrastructurii gaziere pe teritoriul României. Astfel, interconectarea cu gaze a fost amânată cu doi ani, ceea ce ar influența tarifele, consideră experții citați de Radio România Chișinău.
Inițial, lucrările ar fi trebuit să se încheie în 2019. Potrivit planului de dezvoltare a sistemului național de transport de gaze, între 2013 și 2018, au fost realizate lucrări de 2,28 milioane de euro, iar anul trecut urmau a fi efectuate lucrări de circa 24 de milioane de euro. Costurile totale sunt estimate la peste 174 de milioane de euro.
Expertul Ion Preașcă de la Chișinău apreciază că infrastructura din România este gata în proporție de 10 la sută. Orice amânare ar putea provoca majorări tarifare în condițiile unei piețe liberalizate, mai spune Ion Preașcă.
„Dacă nu sunt făcute lucrările în România, va fi doar o țeavă îngropată. Segmentul Iași-Ungheni stă îngropat din 2014, e o investiție care se amortizează și trebuie recupeată din tarif. Ne-au dat banii europenii și-am îngropat în pământ și stau acolo neutilizați.”
Compania Transgaz trebuie să construiască pe teritoriul României, un gazoduct care trece prin Onești, Gherăiești și Lețcani, precum și stații de comprimare.
O parte din mediile politice de la Chișinău consideră gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău drept un proiect de natură strategică menit să asigure securitatea energetică a Rep. Moldova prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz.
Investiție cu bucluc
Într-o amplă anchetă publicată la începutul anului 2019, sub semnătura jurnaliștilor Mădălin Necșuțu și Cristian Pantazi, o serie de analiști își manifestau îngrijorarea față de soarta acestui important proiect.
În opinia Otiliei Nuțu, specialist in piața de energie la organizația Expert Forum din București, viabilitatea acestui proiect depinde de mai mulți factori: ”Are Transgaz capacitatea financiară să acopere toată construcția, în condițiile în care i se iau dividendele la buget? Apoi, rămâne de văzut cum vor influența investiția Transgaz incertitudinile de pe piața de gaze din România. Altfel spus, vom mai avea ce să exportăm, dacă piața s-a reglementat din nou?”, se întreabă Nuțu.
”În plus, există și discuții privind recuperarea investiției: vor fi suficiente tarifele?, de situația de pe piața de gaze din Moldova: vor avea acces corect pe piață furnizorii români?, de independența reglementatorului de la Chișinău, de accesul gazului în rețeaua MoldovaGaz”, încheie Otilia Nuțu.
Și chiar după finalizarea gazoductului, adică undeva în anul 2020, este aproape cert ca tot gazul rusesc să fie consumat preponderent în Moldova, cel puțin încă o bună perioadă de timp.
”Cred că Moldova va continua să cumpere gaze naturale de la Gazprom, probabil pe baza unor contracte pe termen scurt. Având în vedere că acolo se consumă relativ puțin, este rezonabil de luat în calcul că Moldova se va putea aproviziona cu gaz rusesc chiar dacă scade semnificativ tranzitul prin Ucraina”, crede Victor Grigorescu.
(Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Germania își modernizează forțele militare terestre, navale și aeriene
La nivel global se investeşte tot mai mult în armament, în ciuda pandemiei mondiale actuale. Pe primele locuri se poziţionează, pe mai departe, SUA şi China. Totuşi, prin comparaţie, în 2019 nicio altă ţară nu şi-a sporit cheltuielile militare aşa cum a făcut Germania, arată Deutsche Welle, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cheltuielile militare la nivel global au atins în 2019 cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Pe parcursul anului trecut, cheltuielile militare s-au ridicat la 1.917 miliarde de dolari (1.782 miliarde de euro) la nivel mondial, o creştere anuală cu 3.6%, cea mai mare din 2010, potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).
SUA, primul loc
Cel mai mare buget continuă să fie cel al Statelor Unite, care a crescut cu 5.3% în 2019, ajungând la 732 miliarde de dolari şi reprezentând 38% din cheltuielile la nivel global. După şapte ani de scădere, cheltuielile militare ale Statelor Unite au început să crească din nou începând cu 2018, conform politicii promovate de administrația Trump.
Pe locul doi se situează China, cu 261 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 5.1%, urmată de India cu 71.1 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 6.8%.
Surpriză germană
La acest bilanţ semnificativ al cheltuielilor militare la nivel global a contribuit şi Germania, care, în 2019, şi-a sporit chetuielile militare cu zece procente faţă de anul precedent. Niciun alt stat din primele 15 ţări ale clasamentului privind volumul cheltuielilor militare nu a crescut investiţiile în armament într-o asemenea măsură ca Germania. Concret, Berlinul a alocat 49,3 miliarde de dolari pentru dotarea armatei sale, precizează Deutsche Welle, citat de KARADENIZ PRESS.
Politologul Max Mutschler de la Internaţional Center for Conversion (BICC) din Bonn atrage atenţia asupra obiectivului propus de alianţa NATO la summitul desfăşurat în 2014 în Ţara Galilor, anume ca fiecare stat membru să aloce două procente din PIB pentru apărare. Un obiectiv pe care partenerii NATO urmau să-l atingă în decurs de zece ani.
,,Încă înaintea administraţiei Trump s-au exercitat presiuni asupra Germaniei pentru a-şi spori cheltuielile militare. Vedem acum efectele acestor presiuni. În pofida sumelor ridicate, alocate apărării, Germania este încă departe, totuşi, de a fi atins acest ţel”, apreciază Mutschler.
Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice
Rusia, amenințare potențială
Expertul SIPRI Diego Lopes da Silva crede că sporirea chletuielilor militare de către Germania are şi o altă explicaţie, anume că „Berlinul percepe Rusia din nou tot mai puternic drept ameninţare”.
Moscova se poziţionează pe locul patru în ce priveşte cheltuielile miliare, cu un volum de 65,1 miliarde de dolari, în 2019. Cât de mult alocă Rusia din buget apărării, comparativ cu alte sectoare, se poate constata raportând suma la PIB: aproape patru procente. Germania, însă, a alocat în 2019 numai 1,38% din PIB apărării.
Lopes da Silva e de părere că percepţia Berlinului cu privire la ameninţarea din partea Moscovei nu e unică la nivel mondial. Şi alte state privesc cu îngrijorare investiţiile masive ale Rusiei în armament. Că e aşa se poate constata şi analizând actualul raport SIPRI. Astfel, şase din cele 15 state care investesc cel mai mult în armament la nivel global sunt membre NATO: SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada. Cheltuielile militare ale acestor şase ţări însumează aproape jumătate din bugetele alocate apărării în întreaga lume. În 2019, statele NATO au investit aproximativ 1035 de miliarde de dolari în dotarea militară.
Max Mutschler nu este deloc surprins de aceste cifre: ,,Cheltuielile militare se orientează în funcţie de scenariile worst case (cel mai rău caz).” Opinia publică percepe în prim plan adesea conflictele economice dintre state. În spatele acestora se află nu rareori, însă, zăngănitul armelor.
,,În cazul situaţiei tensionate dintre SUA şi China, de exemplu, nu ştim dacă se va ajunge la un conflict înarmat. Dar armatele celor două state se pregătesc pentru un astfel de scenariu şi au mare succes în munca lor de lobby”, apreciază Mutschler. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | BULGARIA
Grecia mizează pe relansarea turismului
Autorităţile bulgare plănuiesc să deschidă la 1 iulie sezonul turistic estival, în contextul crizei care afectează puternic acest domeniu din cauza pandemiei de coronavirus, a anunţat marţi ministrul turismului bulgar, Nikolina Anghelkova, citată de agenția TASS, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Criza din domeniul turismului are un caracter fără precedent. Este important să unim eforturile guvernului, autorităţilor locale şi reprezentanţilor businessului pentru a ieşi din această criză. Bulgaria are posibilităţi turistice bogate, de aceea sper că în final această criză ne va face pe toţi mai puternici. Din 15 iunie, şi posibil chiar mai devreme, vor începe pregătirile, iar de pe 1 iulie intenţionăm să deschidem sezonul turistic estival”, a spus Anghelkova.
Regim de vize simplificat
Aceasta a subliniat că turismul este o parte importantă a economiei bulgare, iar pentru a restabili domeniul Bulgaria se va orienta în acest an spre dezvoltarea turismului intern.
De asemenea, potrivit TASS, oficialul a declarat că „se discută problema înlesnirii regimului de vize pentru oaspeţii tradiţionali din Turcia şi Rusia”. De prevederi similare se vor bucura și turiștii din unele state arabe.
Activitatea turistică din Bulgaria a fost suspendată pe 17 martie, iar de pe 19 martie, la ordinul ministrului sănătăţii Kiril Ananiev ţara şi-a închis frontierele pentru cetăţenii ţărilor afectate de coronavirus, inclusiv statele din UE, în afara celor care tranzitează teritoriul Bulgariei.
Nikolina Anghelkova a precizat că planurile pentru restabilirea domeniului turistic vor fi prezentate în viitorul apropiat celulei operative pentru combaterea COVID-19.
Hotelurile, restaurantele şi cafenelele din staţiunile Bulgariei vor funcţiona cu respectarea măsurilor antiepidemice.
Într-o încercare de relansare a turismului intern, o serie de deputați bulgari au propus acordarea tuturor cetățenilor bulgari a unor tichete de vacanță de aproximativ 210 leva (107 euro), care ar putea fi folosite exclusiv în Bulgaria până la sfârșitul anului 2021.
Potrivit celui mai recent bilanţ, numărul de persoane contaminate în Bulgaria este de aproape 2000, în timp ce câteva zeci au decedat şi aproximativ 300 s-au vindecat.
Pașapoarte COVID-19
Miniştrii Turismului din UE au discutat anterior despre modul în care pot ajuta acest sector afectat de pandemia de coronavirus şi au căzut de acord să introducă aşa-numitele „paşapoarte Covid-19” precum şi să analizeze posibilitatea deschiderii unor coridoare speciale pentru călătorii, transmite DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Turismul a înregistrat un declin imens şi neaşteptat (…) din cauza pandemiei de coronavirus”, a declarat ministrul croat al Turismului, Gari Cappelli, care a prezidat videoconferinţa, în condiţiile în care Croaţia deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE.
„Avem nevoie de un plan comun, la nivel european, pentru a gestiona criza”, a spus Gari Cappelli la finalul reuniunii. Acest plan ar trebui să includă un document „bazat pe un protocol valabil în toate ţările membre UE”, a adăugat oficialul croat. „Am început de asemenea să discutăm despre coridoare de călătorie aeriene, feroviare şi terestre şi sper că vom putea ajunge la un acord şi asupra acestora. Acolo unde nu vom putea, vom merge spre acorduri bilaterale cu ţările interesate”, a mai spus Gari Cappelli.
Plan Marshall pentru turism
Croaţia, ţară al cărei litoral la Marea Adriatică se întinde pe o lungime de peste 1.500 de kilometri şi cuprinde mii de insule, este puternic dependentă de veniturile din turism, la fel ca şi Grecia, Italia, Spania şi Portugalia.
Însă întreaga Uniunii Europeană este interesată de modul cum evoluează lucrurile în turism, sector care este responsabil pentru 10% din Produsul Intern Brut şi asigură locuri de muncă pentru aproape 12% din totalul persoanelor angajate în UE, susţine ministrul croat al Turismului.
La rândul său, comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a apreciat că sectorul turismului va avea nevoie de „fonduri fără precedent pentru a depăşi criza”. Potrivit lui Thierry Breton „este nevoie de un „nou Plan Marshall” cu un buget european puternic, pentru a relansa Europa şi a pune la punct o uniune mai puternică şi mai rezistentă” a apreciat comisarul european într-un comunicat publicat la finalul videoconferinţei miniştrilor Turismului.
La rândul său, Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile.
Pașapoartele COVID-19 pot deveni obligatorii pentru a vizita statele balcanice
Dilema grecească
Grecia se pregăteşte să-i întâmpine pe turiştii străini în iulie, dar sosirile nu vor fi din toată lumea, aşa cum se întâmplă în fiecare an, a anunţat ministrul Turismului, Charis Theocharis, într-un interviu acordat BBC, informează publicaţia Greek Reporter, citată de mass-media regională.
„Deschiderea frontierelor este ceva ce trebuie discutat cu experţii din sănătate şi sperăm că vor fi de acord cu o deschidere graduală. Avem ca obiectiv luna iulie pentru primirea turiştilor, dar ei nu vor putea veni din orice destinaţie”, a explicat Theocharis.
Săptămâna aceasta, ministrul Turismului a anunţat că autorităţile de la Atena vor să introducă „un paşaport de sănătate”, care va servi ca dovadă că o persoană nu este infectată cu COVID-19.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a emis un comunicat prin care atrage atenția că impunerea unor astfel de măsuri este prematură deoarece nu există dovezi că o persoană care a avut deja COVID-19 nu poate fi infectat din nou.
Sezonul turistic din acest an va dura doar trei luni, în perioada iulie-septembrie, a explicat Theocharis, adăugând că, dacă evoluţiile sunt pozitive, în perioada octombrie – noiembrie s-ar putea înregistra o creştere a numărului de turişti în Grecia. Totuşi, cea mai mare dificultate pentru Grecia, dependentă de turism, va fi să stabilească exact cine şi cum va putea intra în ţară.
Sunt în derulare discuţii la nivelul UE pentru determinarea modurilor în care cetăţenii blocului comunitar îşi vor putea efectua vacanţele anuale în 2020, a declarat ministrul elen al Turismului.
Relaxare treptată
Anterior, autorităţile de la Atena au decis prelungirea cu o săptămână, până pe 4 mai, a restricţiilor impuse pentru încetinirea răspândirii noului coronavirus, menţionând că o relaxarea a acestora se va face gradual în lunile mai şi iunie.
Autorităţile de la Atena au impus la jumătatea lunii martie o închidere totală a spaţiilor publice în scopul limitării propagării COVID-19, Grecia înregistrând un bilanţ semnificativ mai bun decât multe alte ţări europene.
Grecia a raportat câteva mii de de cazuri înregistrate oficial de coronavirus şi peste o sută de decese.
Turismul este un motor-cheie al economiei Greciei, ţară care în 2018 a pus capăt celui de-al treilea program de asistenţă financiară internaţională convenit după criza financiară din 2010. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | Balcani, Știri, Turcia
Turcia, restricții masive pentru 1 mai
Președintele turc a anunţat o interdicţie de circulaţie pentru persoane timp de trei zile, începând cu 1 mai, în 31 de oraşe şi provincii din Turcia pentru a limita răspândirea noului tip de coronavirus, relatează mass-media oficială de la Ankara, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
La finalul şedinţei de guvern, şeful statului turc a afirmat că interdicţia de circulaţie va începe la miezul nopţii de joi spre vineri (joi ora 21:00 GMT) şi va dura până duminică la ora locală 24:00 (21:00 GMT).
Printre oraşele vizate de această măsură se află capitala Ankara şi metropola economică Istanbul, pe fondul sărbătorii musulmane a Ramadanului, care a început săptămâna trecută și durează aproximativ o lună.
Turcia nu a impus o interdicţie de circulaţie la nivel naţional de la raportarea primului caz de COVID-19, pe 11 martie, însă a introdus restricţii în anumite zone în ultimele trei săptămâni.
Interdicţiile de circulaţie în timpul weekend-urilor vor continua până la finalul lunii mai, a precizat Erdogan, adăugând că programul revenirii la condiţii normale va fi prezentat în viitorul apropiat.
Echipamente medicale
Între timp, Turcia a trimis echipamente medicale în 55 de ţări, iar un avion cargo militar va transporta marţi echipament medical în SUA. Transportul include 500.000 de măşti chirurgicale, 400 de măşti model N95, 40.000 combinezoane, 2.000 litri de dezinfectant, 1.500 de ochelari şi 500 de viziere, la solicitarea părţii americane.
Ministrul turc al sănătăţii Fahrettin Koca a anunţat luni seara că în Turcia s-au înregistrat până acum 2.900 decese din cauza COVID-19, dintre care 95 în ultimele 24 de ore. În aceeaşi perioadă, 2.131 de persoane au fost testate pozitiv, aducând numărul total al persoanelor care au contractat boala la 112.261. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 27, 2020 | Balcani, Știri, UE
Oficialii europeni analizează posibilitățile de sprijinire a sectorului turistic din statele membre
Directorul Comisiei Europene pentru Turism (ETC), Eduardo Santander, susţine că sectorul turismului din Europa are nevoie de 375 miliarde de euro pentru a se redresa de pe urma crizei generate de pandemia de coronavirus (COVID-19) şi a-şi relua operaţiunile, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ-PRESS. „Uniunea Europeană estimează că sunt necesari aproximativ 255 de miliarde de euro pentru a ajuta statele membre să redreseze industria şi aproximativ 120 de miliarde de euro pentru investiţii suplimentare, pentru a-i ajuta pe operatori şi antreprenori să-şi reia operaţiunile”, a declarat Eduardo Santander, într-un interviu acordat duminică agenţiei portugheze de presă Lusa.
Șomaj masiv
În timp ce sectorul turismului din Europa stagnează, din cauza restricţiilor impuse de statele membre pentru a ţine sub control pandemia, inclusiv limitarea călătoriilor între ţări, „turismul a trecut de la 100% la zero” şi astăzi „este redus practic la 10% din ce era”, ţinând cont de pierderile totale, a explicat oficialul ETC. „Totul este în mod egal afectat, deoarece întregul lanţ valoric din turism este interconectat. De la vasele de croazieră, la alţi operatori, şi în special companiile aeriene, toată lumea înregistrează pierderi masive, cu scăderi de la 45% pentru operatorii aerieni la 70% pentru hoteluri şi restaurante”, a explicat Santander.
Acesta a estimat că actuala criză „este reflectată în nivelul ridicat al şomajului în sectorul turismului din Europa, „fiind în pericol zece milioane de locuri de muncă pe continent dacă situaţia continuă în următoarele luni”.
Cele mai afectate vor fi ţările unde turismul are un aport ridicat în PIB, precum Grecia, Portugalia, Spania şi Italia, a avertizat directorul Comisiei Europene pentru Turism.
România este membră din anul 1998 în Comisia Europeană pentru Turism (ETC) – organism nonprofit care reuneşte organizaţiile naţionale de turism din Europa.
Plan Marshall pentru turism
Turismul european este foarte afectat de criza Covid19, semnalul de alarmă fiind tras de Comisia Europeană împreună cu Parlamentul European, relatează RFI. Comisarul pieței interne Thierry Breton le-a vorbit în 21 aprilie deputaților europeni despre necesitatea unui „plan Marshall” pentru acest sector aflat în criză.
Turismul european reprezintă 10% din PIB al UE, spune Thierry Breton, iar relansarea sa va trece prin acumularea de datorii pe care statele vor fi nevoite să le facă.
Si pentru că aproape toate statele europene vor fi nevoite să facă apel la împrumuturi, toate vor trebui să aibă un acces egal la piața de credit și dobânzi egale, mai considera sursa citată.
Iată un prim pas catre o mutualizare a datoriilor, cerută fără succes deja de Italia și repusă pe masă de comisarul pieței interne Thierry Breton, dar și de colegul său comisar al industriei, italianul Paolo Gentiloni.
Grecia mizează pe relansarea turismului
Dezastru economic
Organizația Mondială a Turismului prevede o scădere a activității în domeniu în 2020 până la o treime din activitatea înregistrată în 2019, fie între 40 și 60 de miliarde de euro pierdere pentru fiecare stat european și câteva milioane de locuri de muncă în pericol la nivelul întregii UE.
Serviciile Comisiei Europene sunt pe cale să analizeze impactul crizei Covid19 pentru fiecare sector în parte, iar pentru turism sau mai ales pentru turism, Thierry Breton cere un plan de tip plan Marshall.
Deputații europeni, reuniți prin videoconferință cu Thierry Breton, sunt de acord cu această abordare.
Fiecare grup politic european își revendică însă acum meritul de a fi atras atenția privind necesitatea unui ajutor financiar robust (vorbim de peste un trilion de euro) pentru acest sector. Urgența este subliniată, dar pentru moment doar Comisia Europeană și mai precis Thierry Breton trebuie să aducă idei concrete pentru a găsi acești bani.
Iar în timp ce țări ca Franța, Italia, Spania și Grecia, care au destinații turistice tradiționale, așteaptă o salvare de la UE, Belgia își invită cetățenii să rămână acasă pentru vacanțele de vară.
„Si dacă ați redescoperi Belgia?”: iată mesajul lansat pe rețelele sociale de Oficiul Belgian de Turism care propune pentru perioada de după izolare, vizite și diferite activități estivale în Flandra sau în Valonia în locuri aproape necunoscute, dar pitorești. (N.G.)
