de Isac Mihai | apr. 29, 2020 | Știri, UE
Comisia Europeană a pus gând rău liderilor polonezi
Comisia Europeană a lansat o nouă procedură de infringement împotriva Poloniei, de această dată din cauza unei noi legi care permite sancționarea judecătorilor care critică reformele controversate în domeniul, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Într-un comunicat de presă, Comisia Europeană consideră că această lege ”subminează independența judecătorilor polonezi și este incompatibilă cu supremația legii UE”. ”Noua lege împiedică tribunalele poloneze de a aplica direct anumite dispoziții ale legislației UE care protejează independența judiciară”, arată comunicatul Comisiei.
Comisia notează că noua lege lărgește noțiunea de infracțiune disciplinară și prin aceasta crește numărul cazurilor în care conținutul deciziilor judiciare pot fi calificate ca infracțiune disciplinară. Mai mult, Comisia notează că noua lege introduce dispoziții care cer judecătorilor să divulge informație specifică cu privire la activitățile lor non-profesionale.
Este a patra procedură de infringement lansată de către executivul european împotriva reformelor făcute de partidul naționalist ”Lege și Dreptate” (PiS), aflat la putere în Polonia. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2020 | Balcani, Știri, Turcia, UE
Turcia,grav afectată de pandemie
Guvernul turc şi-a propus să înceapă procesul de relansare a economiei la finalul lunii mai, după o încetinire semnificativă provocată de măsurile de combatere a coronavirusului, reducând însă riscul unui al doilea val de infecţii, a declarat pentru agenția Reuters, preluată de mass-media internațională, un înalt oficial de la Ankara care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
Separat, liderii organizațiilor patronale din Turcia, care luna trecută au decis să închidă porţile, a anunţat că există planuri pentru o redeschidere parţială începând din 11 mai, în funcţie de cererile venite de la retaileri şi de obţinerea aprobărilor din partea autorităţilor sanitare.
Situație incertă
Intervalul de timp avut în vedere atât de guvern cât şi de sectorul privat arată o nelinişte faţă de intrarea economiei Turciei în cea de-a doua recesiune din tot atâţia ani.
„Studiile recente au arătat că o redeschidere a economiei va fi posibilă la finele lunii mai iar evoluţiile actuale confirmă acest lucru. Vor fi luate măsuri pentru a redeschide economia fără a avea un al doilea val”, a declarat oficialul turc pentru Reuters.
La nivel global, Turcia ocupă locul şapte după numărul de cazuri confirmate de infecţie cu coronavirus, peste 112.000 de cazuri. Deşi numărul deceselor este de aproximativ 2.900, în ultimele opt zile s-a înregistrat o scădere a numărului de decese raportate.
„Atunci când ne uităm la numărul cazurilor de infecţie şi la decese avem semnale pozitive că există posibilitatea redeschiderii economiei”, a apreciat oficialul care a dorit să rămână anonim. Acesta a adăugat că Guvernul de la Ankara a discutat luni noi posibile ajustări de taxe şi stimulente pentru protejarea locurilor de muncă şi reducerea costurilor pentru companii, adăugând că autorităţile intenţionează să stimuleze sectoarele greu lovite ale turismului şi transportului aerian.
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, vrea să relanseze economia turcă de la sfârșitul lunii mai
Ramadan de pandemie
Redeschiderea economiei „va permite un rezultat pozitiv cu privire la evoluţia PIB în a doua jumătate a anului, ceea ce va diminua contracţia anuală” a mai spus oficialul turc.
Preşedintele Tayyip Erdogan a spus şi el că Turcia intenţionează să revină la o viaţă normală după Ramadan, la finalul lumii mai, iar luni a anunţat că Guvernul de la Ankara va veni în scurt timp cu un set de măsuri şi date concrete.
Erdogan a anunţat anterior o interdicţie de circulaţie pentru persoane timp de trei zile, începând cu 1 mai, în 31 de oraşe şi provincii din Turcia pentru a limita răspândirea noului tip de coronavirus.
La finalul şedinţei de guvern, şeful statului turc a afirmat că interdicţia de circulaţie va începe la miezul nopţii de joi spre vineri (joi ora 21:00 GMT) şi va dura până duminică la ora locală 24:00 (21:00 GMT).
Printre oraşele vizate de această măsură se află capitala Ankara şi metropola economică Istanbul, pe fondul sărbătorii musulmane a Ramadanului, care a început săptămâna trecută și durează aproximativ o lună.
Turcia nu a impus o interdicţie de circulaţie la nivel naţional de la raportarea primului caz de COVID-19, pe 11 martie, însă a introdus restricţii în anumite zone în ultimele trei săptămâni.
Interdicţiile de circulaţie în timpul weekend-urilor vor continua până la finalul lunii mai, a precizat Erdogan, adăugând că programul revenirii la condiţii normale va fi prezentat în viitorul apropiat.
Echipamente medicale
Între timp, Turcia a trimis echipamente medicale în 55 de ţări, iar un avion cargo militar va transporta marţi echipament medical în SUA. Transportul include 500.000 de măşti chirurgicale, 400 de măşti model N95, 40.000 combinezoane, 2.000 litri de dezinfectant, 1.500 de ochelari şi 500 de viziere, la solicitarea părţii americane.
Ministrul turc al sănătăţii Fahrettin Koca a anunţat luni seara că în Turcia s-au înregistrat până acum 2.900 decese din cauza COVID-19, dintre care 95 în ultimele 24 de ore. În aceeaşi perioadă, 2.131 de persoane au fost testate pozitiv, aducând numărul total al persoanelor care au contractat boala la 112.261. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Liderul rus Vladimir Putin, prelungește restricțiile până la 12 mai
Preşedintele rus Vladimir Putin a prelungit azi măsurile de izolare în Rusia până la 12 mai pentru a încetini propagarea noului coronavirus în ţară, făcând un anunţ în acest sens în cursul unei teleconferinţe cu înalţi responsabili guvernamentali şi şefi ai regiunilor ruse, relatează mass-media oficială rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Restricţiile urmau să fie ridicate la sfârşitul lunii aprilie, dar Putin a declarat că vârful epidemiei de COVID-19 nu a fost atins încă în Rusia, afirmând că are în vedere o relaxare progresivă a măsurilor restrictive după 12 mai.
Situație dificilă
„Situaţia rămâne dificilă. Specialiştii şi oamenii de ştiinţă cu care suntem în contact permanent pentru a ne verifica planurile şi măsurile spun că vârful (contaminărilor) nu a fost încă atins”, a declarat Putin în reuniunea cu guvernatorii difuzată de televiziunile de stat din Federație.
Această ieşire din izolare va fi variabilă în funcţie de regiuni şi se va face „potrivit situaţiei epidemiologice a momentului şi a stabilităţii sale”, a precizat el.
Şeful statului rus a ordonat guvernului condus de premierul Mihail Mişustin să propună noi măsuri „de urgenţă” pentru susţinerea economiei şi a populaţiei şi să pregătească recomandări pentru relaxarea progresivă a restricţiilor de izolare din cauza epidemiei de COVID-19 până la 5 mai.
Vladimir Putin anunţase la începutul lunii aprilie o lună întreagă de concediu plătit pentru a incita populaţia să rămână acasă. În pofida măsurilor de susţinere a antreprenorilor, în special reduceri de impozite şi facilităţi de credit, numeroase întreprinderi ar putea să nu supravieţuiască acestei sistări a activităţii.
Date oficiale contestate
Potrivit preşedintelui Putin, Rusia a reuşit să-şi crească capacităţile de producţie pentru a fi în măsură să înceapă din mai 2020 să fabrice 2.500 de ventilatoare şi 8,5 milioane de măşti de protecţie în fiecare lună. Producţia testelor de depistare a infecţiilor a fost multiplicată de nouă ori şi în fiecare zi sunt realizate circa 150.000, a adăugat el.
Putin a recunoscut totuşi că penurii de material de protecţie persistă şi a ordonat guvernului să ia măsuri suplimentare pentru a creşte producţia.
Rusia a raportat marţi 6.411 de noi cazuri de contaminare cu noul coronavirus în ultimele 24 de ore, ceea ce ridică totalul infecţiilor la 93.558, precum şi 72 de noi decese, bilanţul total al morţilor fiind de 867, cea mai mare parte la Moscova, conform Interfax.
O parte a mass-media din Federația Rusă și activiștii opoziției contestă vehement datele oficiale, pe fondul intensificării știrilor false și a teoriilor conspiraționiste răspândite de rețelele sociale. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este deja în întârziere
Ministrul Economiei și Infrastructurii de la Chișinău, Sergiu Railean a inspectat, astăzi, câteva loturi de șantier ale conductei Iași-Ungheni-Chișinău, precum și complexul administrativ al „Vestmoldtransgaz” de la Ghidighici, se arată în comunicatul de presă remis redacției KARADENIZ PRESS. Înaltul oficial s-a documentat pe marginea implementării Proiectului investițional „Costrucția gazoductului Ungheni-Chișinău” și dificultăților în contextul restricțiilor impuse de starea de urgență. Acesta s-a mai interesat despre activitatea muncitorilor și respectarea regulilor de protecție, prevăzute de protocol.
„Este în interesul nostru să asigurăm securitatea energetică a țării, dar și a regiunii prin diversificarea rutelor de livrare a gazelor naturale. De aceea, prin interconectarea cu rețelele de transport din România și integrarea Moldovei în sistemul energetic european, vom putea materializa acest obiectiv. Monitorizăm îndeaproape progresul acestui proiect strategic ca să asigurăm finalizarea proiectului în termenii stabiliți și să beneficiem de conductă până la sfârșitul anului curent”, a spus Sergiu Railean.
Investiții de milioane
Iulian Butnaru, administratorul „Vestmoldtransgaz” a informat că lucrările se derulează conform termenilor planificați. Din 120 de km de tronson linear, 106 au fost deja finalizați. Oficiul administrativ al companiei „Vestmoldtransgaz”, care va monitoriza sistemul gazier, este aproape pregătit de darea în exploatare. În acest context, administratorul companiei a ținut să mulțumească ministrului Economiei și Infrastructurii pentru intervenția sa în soluționarea accesului muncitorilor români pe șantierele din Republica Moldova în perioada stării de urgență. Zilnic pe șantierul gazoductului lucrează 130-150 de muncitori, care asigură continuarea lucrărilor la conductă.
De la începutuil anului 2019 până în prezent sunt desfășurate lucrări pe toate cele 7 loturi aferente construcției, termenul anunțat de investitor cu privire la finalizarea acestora și darea în exploatare a gazoductului fiind a doua jumătate a anului 2020. Valoarea estimată a proiectului este de 76 milioane de euro conform proiectului devizelor de cheltuieli din cadrul documentației de proiect elaborate de SNTG Transgaz, România, se mai arată în comunicatul remis redacției.
Asigurări oficiale
Transgaz dă asigurări că lucrările la gazoductul Ungheni-Chişinău sunt în grafic şi vor fi gata în prima jumătate a acestui an, în replică la o serie de articole apărute în presa din Republica Moldova, potrivit cărora conducta va fi finalizată abia anul viitor, se arată într-un comunicat citat de mass-media. „Referitor la articolele «Conducta Iaşi – Ungheni – Chişinău va fi pregătită în 2021 pentru livrarea de gaze naturale din România în Republica Moldova» (agora.md); «Gazoductul Iaşi – Ungheni – Chişinău ar putea fi dat în exploatare abia în anul 2021» (jurnaltv.md); «Transgaz din România amână pentru 2021 finalizarea conexiunii gaziere cu Republica Moldova» (mold-street.com); «Gazoductul Iaşi – Ungheni nu va fi dat în exploatare nici în 2020» (deschide.md), pentru corecta informare a tuturor celor interesaţi, SNTGN Transgaz SA consideră necesare şi relevante următoarele clarificări: Lucrările de execuţie la gazoductul Ungheni – Chişinău sunt în grafic pe toate loturile, termenul de finalizare fiind semestrul I 2020”, se arată în comunicatul citat.
Potrivit Agerpres, sursele citate au mai precizat că după finalizarea proiectului „Dezvoltări ale SNT în zona de Nord-Est a României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţii de transport spre/dinspre Republica Moldova, capacitatea de transport dinspre România spre Republica Moldova, va fi de 1,5 până la 2,2 miliarde mc/an aşa cum s-a convenit cu autorităţile guvernamentale din Republica Moldova, res-pectiv de 4 până la 6 milioane mc/zi”.
SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) şi răspunde de func-ţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător. În îndeplinirea misiunii asumate, compania desfăşoară activitatea de transport gaze naturale în conformitate cu prevederile legislaţiei şi reglementărilor europene şi naţionale în vigoare privind transportul gazelor naturale prin conducte.
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Bani îngropați
Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău ar putea deveni operațional abia în 2021, chiar dacă în Republica Moldova, lucrările s-ar putea finaliza în 2020, relatează Radio România Chișinău. Compania românească Transgaz a prelungit termenul de construcție și dare în folosință a infrastructurii gaziere pe teritoriul României. Astfel, interconectarea cu gaze a fost amânată cu doi ani, ceea ce ar influența tarifele, consideră experții citați de Radio România Chișinău.
Inițial, lucrările ar fi trebuit să se încheie în 2019. Potrivit planului de dezvoltare a sistemului național de transport de gaze, între 2013 și 2018, au fost realizate lucrări de 2,28 milioane de euro, iar anul trecut urmau a fi efectuate lucrări de circa 24 de milioane de euro. Costurile totale sunt estimate la peste 174 de milioane de euro.
Expertul Ion Preașcă de la Chișinău apreciază că infrastructura din România este gata în proporție de 10 la sută. Orice amânare ar putea provoca majorări tarifare în condițiile unei piețe liberalizate, mai spune Ion Preașcă.
„Dacă nu sunt făcute lucrările în România, va fi doar o țeavă îngropată. Segmentul Iași-Ungheni stă îngropat din 2014, e o investiție care se amortizează și trebuie recupeată din tarif. Ne-au dat banii europenii și-am îngropat în pământ și stau acolo neutilizați.”
Compania Transgaz trebuie să construiască pe teritoriul României, un gazoduct care trece prin Onești, Gherăiești și Lețcani, precum și stații de comprimare.
O parte din mediile politice de la Chișinău consideră gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău drept un proiect de natură strategică menit să asigure securitatea energetică a Rep. Moldova prin diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz.
Investiție cu bucluc
Într-o amplă anchetă publicată la începutul anului 2019, sub semnătura jurnaliștilor Mădălin Necșuțu și Cristian Pantazi, o serie de analiști își manifestau îngrijorarea față de soarta acestui important proiect.
În opinia Otiliei Nuțu, specialist in piața de energie la organizația Expert Forum din București, viabilitatea acestui proiect depinde de mai mulți factori: ”Are Transgaz capacitatea financiară să acopere toată construcția, în condițiile în care i se iau dividendele la buget? Apoi, rămâne de văzut cum vor influența investiția Transgaz incertitudinile de pe piața de gaze din România. Altfel spus, vom mai avea ce să exportăm, dacă piața s-a reglementat din nou?”, se întreabă Nuțu.
”În plus, există și discuții privind recuperarea investiției: vor fi suficiente tarifele?, de situația de pe piața de gaze din Moldova: vor avea acces corect pe piață furnizorii români?, de independența reglementatorului de la Chișinău, de accesul gazului în rețeaua MoldovaGaz”, încheie Otilia Nuțu.
Și chiar după finalizarea gazoductului, adică undeva în anul 2020, este aproape cert ca tot gazul rusesc să fie consumat preponderent în Moldova, cel puțin încă o bună perioadă de timp.
”Cred că Moldova va continua să cumpere gaze naturale de la Gazprom, probabil pe baza unor contracte pe termen scurt. Având în vedere că acolo se consumă relativ puțin, este rezonabil de luat în calcul că Moldova se va putea aproviziona cu gaz rusesc chiar dacă scade semnificativ tranzitul prin Ucraina”, crede Victor Grigorescu.
(Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Germania își modernizează forțele militare terestre, navale și aeriene
La nivel global se investeşte tot mai mult în armament, în ciuda pandemiei mondiale actuale. Pe primele locuri se poziţionează, pe mai departe, SUA şi China. Totuşi, prin comparaţie, în 2019 nicio altă ţară nu şi-a sporit cheltuielile militare aşa cum a făcut Germania, arată Deutsche Welle, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cheltuielile militare la nivel global au atins în 2019 cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Pe parcursul anului trecut, cheltuielile militare s-au ridicat la 1.917 miliarde de dolari (1.782 miliarde de euro) la nivel mondial, o creştere anuală cu 3.6%, cea mai mare din 2010, potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).
SUA, primul loc
Cel mai mare buget continuă să fie cel al Statelor Unite, care a crescut cu 5.3% în 2019, ajungând la 732 miliarde de dolari şi reprezentând 38% din cheltuielile la nivel global. După şapte ani de scădere, cheltuielile militare ale Statelor Unite au început să crească din nou începând cu 2018, conform politicii promovate de administrația Trump.
Pe locul doi se situează China, cu 261 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 5.1%, urmată de India cu 71.1 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 6.8%.
Surpriză germană
La acest bilanţ semnificativ al cheltuielilor militare la nivel global a contribuit şi Germania, care, în 2019, şi-a sporit chetuielile militare cu zece procente faţă de anul precedent. Niciun alt stat din primele 15 ţări ale clasamentului privind volumul cheltuielilor militare nu a crescut investiţiile în armament într-o asemenea măsură ca Germania. Concret, Berlinul a alocat 49,3 miliarde de dolari pentru dotarea armatei sale, precizează Deutsche Welle, citat de KARADENIZ PRESS.
Politologul Max Mutschler de la Internaţional Center for Conversion (BICC) din Bonn atrage atenţia asupra obiectivului propus de alianţa NATO la summitul desfăşurat în 2014 în Ţara Galilor, anume ca fiecare stat membru să aloce două procente din PIB pentru apărare. Un obiectiv pe care partenerii NATO urmau să-l atingă în decurs de zece ani.
,,Încă înaintea administraţiei Trump s-au exercitat presiuni asupra Germaniei pentru a-şi spori cheltuielile militare. Vedem acum efectele acestor presiuni. În pofida sumelor ridicate, alocate apărării, Germania este încă departe, totuşi, de a fi atins acest ţel”, apreciază Mutschler.
Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice
Rusia, amenințare potențială
Expertul SIPRI Diego Lopes da Silva crede că sporirea chletuielilor militare de către Germania are şi o altă explicaţie, anume că „Berlinul percepe Rusia din nou tot mai puternic drept ameninţare”.
Moscova se poziţionează pe locul patru în ce priveşte cheltuielile miliare, cu un volum de 65,1 miliarde de dolari, în 2019. Cât de mult alocă Rusia din buget apărării, comparativ cu alte sectoare, se poate constata raportând suma la PIB: aproape patru procente. Germania, însă, a alocat în 2019 numai 1,38% din PIB apărării.
Lopes da Silva e de părere că percepţia Berlinului cu privire la ameninţarea din partea Moscovei nu e unică la nivel mondial. Şi alte state privesc cu îngrijorare investiţiile masive ale Rusiei în armament. Că e aşa se poate constata şi analizând actualul raport SIPRI. Astfel, şase din cele 15 state care investesc cel mai mult în armament la nivel global sunt membre NATO: SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada. Cheltuielile militare ale acestor şase ţări însumează aproape jumătate din bugetele alocate apărării în întreaga lume. În 2019, statele NATO au investit aproximativ 1035 de miliarde de dolari în dotarea militară.
Max Mutschler nu este deloc surprins de aceste cifre: ,,Cheltuielile militare se orientează în funcţie de scenariile worst case (cel mai rău caz).” Opinia publică percepe în prim plan adesea conflictele economice dintre state. În spatele acestora se află nu rareori, însă, zăngănitul armelor.
,,În cazul situaţiei tensionate dintre SUA şi China, de exemplu, nu ştim dacă se va ajunge la un conflict înarmat. Dar armatele celor două state se pregătesc pentru un astfel de scenariu şi au mare succes în munca lor de lobby”, apreciază Mutschler. (Mihai Isac)
