de Isac Mihai | iun. 9, 2020 | Balcani, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Noul guvern de la Prișina a eliminat toate sancţiunile comerciale împotriva Serbiei la doar trei zile de la venirea la putere, deschizând calea pentru normalizarea relațiilor cu Belgradul, pe fondul nerecunoașterii independeței Republicii Kosovo de către autoritățile sârbești, relatează cotidianul Politika, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Am luat o decizie importantă în scopul de a înlătura obstacolele din calea continuării dialogului”.”Ne aşteptăm ca şi partea sârbă să ridice toate barierele” din calea dialogului, a declarat premierul Avdullah Hoti presei după şedinţa guvernului său, referindu-se la campania Belgradului de a împiedica recunoaşterea internaţională a Kosovo care şi-a proclamat independenţa în 2008.
Impas prelungit
Dialogul dintre Belgrad şi Pristina, lansat în 2011 sub egida Uniunii Europene, este în impas din noiembrie 2018. Elitele politice din cele două state balcanice ezită să sprijine public un tratat de pace care ar presupune un schimb de teritorii între Serbia și Republica Kosovo.
Belgradul a salutat imediat gestul guvernului kosovar, ales în funcție acum câteva zile cu sprijinul deputaților partidului sârb din Legislativul de la Priștina. „Consolidarea cooperării economice între Belgrad şi Pristina este esenţială pentru normalizarea relaţiilor”, a declarat într-un comunicat Marko Djuric, oficialul guvernamental sârb responsabil pentru Kosovo.
„Este o decizie bună eliminarea barierelor comerciale”, a declarat şi preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, pentru Prva TV. El a spus că îl aşteaptă pe trimisul UE pentru convorbiri, Miroslav Lajcak, să viziteze Belgradul şi Pristina la scurt timp după alegerile parlamentare din 21 iunie din Serbia, adăugând că este probabil ca şi emisarul american Richard Grenell să vină în vizită.
Război comercial
Impozitarea produselor sârbeşti a fost decisă în 2018 de premierul kosovar de atunci Ramush Haradinaj, ca represalii la campania diplomatică desfăşurată de Belgrad împotriva recunoaşterii internaţionale a Kosovo, împiedicat, în special cu ajutorul Moscovei, să devină membru al ONU.
Opoziția fostei conduceri de la Priștina față de normalizarea relațiilor comerciale cu Serbia, în ciuda presiunilor venite de la Washington şi Bruxelles, a contribuit la căderea guvernului său la sfârşitul lunii martie. Sub presiunea Washingtonului, guvernul lui Albin Kurti a ridicat taxele vamale de 100% impuse produselor sârbeşti din 2018, dar apoi a început să pună în aplicare „măsuri reciproce”, interzicând la sfârşitul lui mai, importul de produse sârbeşti care nu au menţiunea „destinate Republicii Kosovo”. Această decizie a fost anulată sâmbătă.
Înainte de acest război comercial, Serbia exporta anual în Kosovo mărfuri de peste 400 de milioane de euro. Belgradul controlează politic și economic comunitatea sârbă din Republica Kosovo. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 8, 2020 | Știri, UE
Italia, amenințată de o nouă criză politică
Matteo Salvini, şeful partidului italian de extrema dreaptă Liga, doreşte organizarea de alegeri legislative anticipate la toamnă pentru a înlătura guvernul lui Giuseppe Conte, acuzat că „nu are idei clare” şi că „se opune libertăţii întreprinzătorilor”, relatează mass-media italiană, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Italienii sunt deja chemaţi să voteze în toamnă în alegeri regionale (în urma cărora vor fi desemnaţi preşedinţii mai multor regiuni) şi pentru a se pronunţa prin referendum cu privire la reducerea numărului de parlamentari din Legislativul de la Roma.
Război politic
„Le cerem alegătorilor să se pronunţe (şi) asupra unui guvern care să rămână la putere cinci ani şi care să aibă idei clare”, a declarat Salvini într-un interviu publicat luni în cotidianul La Stampa, aparţinând grupului Fiat. „Acest guvern ideologic, care se opune libertăţii întreprinzătorului şi a celei religioase, şcolilor şi spitalelor private trebuie să plece”, a insistat liderul Liga, care a scăzut în sondaje de la începutul crizei coronavirusului, care a făcut ca imigraţia – principalul cal de bătaie al extremei drepte italiene – să treacă în plan secund.
„Am încercat să cooperăm cu acest guvern. L-am acoperit de propuneri, iar rezultatul a fost zero. Totul este blocat din toamna trecută din cauza litigiilor din cadrul majorităţii guvernamentale”, a continuat Salvini, citat de mass-media. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2020 | Federatia Rusa, Știri, UE
Viktor Orban vrea ridicarea sancțiunilor împotriva Republicii Belarus
Premierul ungar Viktor Orban, aflat în vizită în Belarus, a solicitat ridicarea sancţiunilor europene impuse acestei ţări conduse din 1994 de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, relatează agenția oficială Belta de la Minsk, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Parteneriatul nu se poate construi cu sancţiuni. Iată de ce este timpul ca Uniunea Europeană să ridice sancţiunile existente faţă de Belarus”, a afirmat Orban, aprobat de către liderul belarus.
Şeful executivului ungar a cerut, odată ce va fi încheiată criza legată de pandemia de COVID-19, instaurarea unei ”noi etape în cooperarea între UE şi Uniunea eurasiatică”, o alianţă a majorităţii fostelor republici sovietice condusă de Moscova şi din care face parte şi Belarusul. În opinia lui Orban, o astfel de cooperare ar fi un ”eveniment cheie pentru regiunea” europeană.
Sancțiuni vechi
Introduse prima dată în 2004, sancţiunile faţă de Belarus includ un embargou asupra vânzărilor de arme şi echipamente ce pot servi la reprimarea manifestaţiilor şi o listă neagră a înalţilor demnitari belaruşi. Măsurile au fost prelungite ultima dată până în februarie 2021.
Premierul ungar este acuzat că a profitat de criza cauzată de COVID-19 pentru a-şi consolida puterea prin adoptarea unei legislaţii de urgenţă considerate ”dictatoriale” de către opozanţii săi. Ungaria face obiectul unei proceduri pentru încălcarea valorilor Uniunii Europene, ceea ce teoretic se poate finaliza cu sancţiuni. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 7, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE
Polonia rămâne unul din principalii parteneri militari ai SUA
Armatele poloneză şi americană au început în vestul Poloniei programul de exerciţii militare comune denumit ‘Defender-Europe 20 Plus’, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În total circa 6.000 de militari, câteva sute de blindate și sisteme de artilerie din cele două ţări participă la aceste exerciţii care se vor desfăşura până pe 19 iunie.
Din cauza pandemiei de coronavirus programul de manevre militare a fost modificat faţă de cel prevăzut iniţial. Acesta prevedea trimiterea din SUA peste Atlantic a circa 20.000 de militari americani pentru ceea ce ar fi fost cel mai mare exerciţiu militar american din străinătate în ultimii 25 de ani.
Anulare germană
Germania şi-a anulat în luna martie 2020 participarea la acest exerciţiu, ca urmare a crizei sanitare provocate de pandemia mondială. Surse oficiale de la Berlin au menționat că partea germană i-a în considerare anularea tuturor angajamentelor germane de a participa la manevrele militare ale unor state NATO programate pentru 2020.
Potrivit unui responsabil militar american, Brett Sylvia, toţi participanţii la aceste exerciţii au fost testaţi negativ pentru noul coronavirus înainte să fie desfăşuraţi în Polonia şi testarea va continua la intervale regulate pe parcursul programului de manevre militare.
Speranțe poloneze
Varșovia speră ca o parte din soldaţii americani care vor fi retraşi din Germania de preşedintele Donald Trump, conform The Wall Street Journal, să fie instalaţi în Polonia, a declarat recent premierul Mateusz Morawiecki.
The Wall Street Journal a scris anterior că Donald Trump a ordonat Pentagonului să reducă numărul personalului militar dislocat permanent în Germania, principala ancoră a forţelor americane din NATO, pentru a reduce numărul la 25.000.
„Sper într-adevăr că, în urma numeroaselor discuţii pe care le-am avut şi după ce ne-am demonstrat soliditatea în calitate de partener al NATO, un anumit număr de soldaţi staţionaţi în prezent în Germania şi care vor fi retraşi de Statele Unite se vor regăsi în Polonia”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki la postul de radio RMF.
În prezent, aproape 40 de mii de soldaţi și câteva zeci de mii de membrii ai familiilor lor locuiesc la una dintre cele 21 de baze militare americane din Germania. Efectivele pot depăși și cifra de 50.000 de cadre militare în momentul unor rotații pe teatrele de operațiuni din Irak ori Afganistan, precum și în timpul manevrelor NATO.
Pericol pe granița de est
„Adevăratul pericol se ascunde la graniţa de est, astfel încât o deplasare a forţelor americane către flancul estic (al NATO) va reprezenta o consolidare a securităţii pentru întreaga Europă”, a continuat Morawiecki, făcând aluzie la Rusia.
Preocupată de preluarea de către Rusia a mai multor teritorii situate în Georgia şi Ucraina în ultimul deceniu, Polonia militează pentru o prezenţă militară americană permanentă pe teritoriul său.
Anul trecut, preşedintele Trump a crescut la 5.500 de oameni efectivele staţionate prin rotaţie în Polonia, care consideră de mult timp Statele Unite ca principalul garant al securităţii sale în cadrul NATO.
Casa Albă şi Pentagonul au refuzat să confirme sau să infirme informaţiile din Wall Street Journal, care apar într-un context de tensiuni între guvernul SUA şi aliaţii săi europeni cu privire la acordurile de cooperare.
Oficiali ai administrației de la Washington au declarat în mod repetat că Germania nu cheltuieşte suficient pentru propria apărare, acuzații respinse categoric de Berlin.
Fort TRUMP, deziderat polonez
Anterior, preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat că Polonia este dispusă să plătească cel puţin două miliarde de dolari pentru instalarea unei baze militare americane pe teritoriul său pe care promite s-o numească ”Fort Trump”, ofertă pe care preşedintele american Donald Trump a anunţat la momentul respectiv că o examinează “foarte serios”.
“Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez din 2018. “Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 6, 2020 | Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina, UE
Fregata franceză Jean Bart a participat la implementarea embargoului
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat vineri, în unanimitate, o rezoluţie prin care prelungeşte cu un an autorizaţia de inspectare în largul apelor Libiei a navelor suspectate de încălcarea embargoului privind armele, impus în 2011, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Reînnoirea a fost deja decisă anul trecut, în unanimitate, de către cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, dar Rusia, care sprijină tabăra mareşalului Khalifa Haftar în lupta împotriva autorităţilor de la Tripoli, recunoscute pe plan internaţional, şi-a exprimat unele rezerve în timpul negocierilor de la începutul lunii, conform unor surse diplomatice europene.
Embargou încălcat
În ultimul an, încălcările embargoului privind importurile de arme au continuat în beneficiul ambelor tabere care se confruntă în Libia, transformând interdicţia într-o „farsă”, conform expresiei unui diplomat francez, citat de Le Soir, preluat de KARADENIZ PRESS.
Lansată la începutul lunii aprilie 2020, operaţiunea navală europeană Irini, care beneficiază şi de mijloace satelitare şi aeriene, acţionează în special în cadrul acestei rezoluţii ce vizează aplicarea embargoului impus importului de arme către sau dinspre Libia.
Redactată de Germania, rezoluţia „decide să extindă autorizaţia prevăzută de rezoluţia 2473 pentru încă 12 luni” şi „solicită secretarului general prezentarea unui raport asupra aplicării sale în termen de 11 luni”.
Petrol ilegal
Autorizarea inspecţiilor în largul mării este legată, de asemenea, şi de alte rezoluţii, printre care 2292 şi 2146. Aceasta din urmă, reînnoită în luna martie, are ca scop interzicerea exportului sau importului ilicit de petrol din Libia.
După recenta interceptare de către fregata franceză Jean Bart, participantă la misiunea Irini, a unui petrolier venit să preia o încărcătură de petrolul din Tobruk, fără acordul autorităţilor din Tripoli, Rusia a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate pentru a obţine explicaţii.
La această reuniune, care a avut loc la începutul săptămânii, Germania şi Franţa au reafirmat faptul că operaţiunea Irini se desfăşoară strict în cadrul rezoluţiilor ONU. (N.G.)
