Deminarea Ucrainei, proces de durată

Deminarea Ucrainei, proces de durată

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina are nevoie de asistență internațională în ceea priveşte deminarea teritoriilor, inclusiv a terenurilor agricole, echipamentul necesar în acest sens urmând să accelereze procesul respectiv și să salveze viețile ucrainenilor, a declarat ministrul ucrainean pentru politici agrare și alimentație, Mikola Solski, citat de mass-media de la Kiev.

În timpul unui discurs online la o reuniune a miniștrilor agriculturii din țările G7, desfăşurată în Japonia, Solski a explicat că 470.000 de hectare de teren agricol conţin mine. Până în momentul de faţă, au fost examinate doar 17,5% din teritoriile minate, dintre care 57.000 de hectare sunt destinate agriculturii. „Procesul de deminare a teritoriilor eliberate nu se oprește. Dar acest proces este complex și va dura zeci de ani. Acum, peste 2.600 de specialişti din structuri publice și private efectuează procesul de deminare în Ucraina. Cu o asemenea capacitate, vom avea nevoie de mai mult de 20 de ani pentru a curăța doar terenurile agricole” – a remarcat ministrul.

Mikola Solski a declarat că Ucraina are mare nevoie de echipamente speciale pentru a accelera deminarea, menționând că un specialist curăță manual 15-20 de metri pătrați pe zi, în timp ce echipamentele curăţă şase kilometri pătraţi şi, totodată, menține un nivel de siguranță maximă pentru experţii implicaţi în aceste activităţi. „Avem nevoie de echipament tehnic pentru deminare. Ştim exact ce fel de echipament este și cât de mult este nevoie de el. În acest sens, contăm pe ajutorul dumneavoastră” – a subliniat Solski, adresându-se oficialilor din țările G7. Mass-media de la Kiev, citată de presa română, mai subliniază că, anterior, ministrul ucrainean al apărării, Oleksi Reznikov, a afirmat că ar putea dura mai mult de 30 de ani pentru a curăța complet teritoriul Ucrainei de minele rusești şi, în acest sens, ar fi nevoie de 5.000 de specialişti.

Marea Neagră, pe agenda comună română-americană

Marea Neagră, pe agenda comună română-americană

foto MAPN

foto MAPN

Ministrul român al Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a subliniat, în timpul discuțiilor cu  ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică, în contextul războiului de agresiune al Federaţiei Ruse în Ucraina și necesitatea susținerii partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova și Georgia. În acest context, oficialul român a salutat eforturile întreprinse la nivelul Administrației şi ale Congresului Statelor Unite ale Americii în ceea ce privește elaborarea unei strategii americane la Marea Neagră.

Parteneriat strategic

Ministrul Tîlvăr a transmis aprecieri față de angajamentul SUA pentru securitatea regiunii, prin creșterea prezenței militare în România și prin sprijinirea deciziilor la nivel aliat pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare pe întregul flanc estic al Alianței Nord-Atlantice.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a primit joi, 20 aprilie, la sediul Ministerului Apărării Naționale, vizita ambasadoarei SUA la București, Kathleen Kavalec.

În deschiderea discuțiilor, ministrul apărării naționale i-a adresat felicitări diplomatului american pentru preluarea portofoliului de ambasador în România și a exprimat aprecierea pentru nivelul excelent al cooperării în domeniul apărării în baza Parteneriatului Strategic, menționând că relația bilaterală a țării noastre cu Statele Unite rămâne o prioritate strategică constantă a politicii de apărare națională.

Agenda discuțiilor a abordat concluziile vizitei ministrului apărării naționale în SUA, precum și perspectivele de cooperare în plan bilateral, inclusiv contribuția la demersurile comune de consolidare a securității euro-atlantice în cadrul  NATO.

Pe parcursul întâlnirii, demnitarul român a reliefat importanța colaborării la nivel operațional, instruirea în comun contribuind la creșterea interoperabilității între forțele armate ale celor două țări.

SUA, semnal diplomatic

Ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a primit din partea secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, o scrisoare de mulţumire pentru organizarea cu succes de către România şi pentru rezultatele celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii, la Bucureşti, context în care înaltul oficial american subliniază importanţa pe care SUA o acordă eforturilor comune de consolidare a securităţii regiunii Mării Negre.

În scrisoare, şeful diplomaţiei americane exprimă aprecierea pentru discuţiile de substanţă dintre cei doi înalţi oficiali cu prilejul convorbirii telefonice din 6 martie, subliniind eforturile comune pentru sprijinirea Ucrainei, în contextul complex de securitate generat de agresiunea Rusiei, respectiv necesitatea consolidării rezilienţei partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, precizează MAE.

De asemenea, secretarul de stat Blinken subliniază aprecierea pentru găzduirea unei reuniuni substanţiale a Dialogului Strategic, pentru rezultatele acesteia, precum şi pentru amplitudinea şi profunzimea relaţiei bilaterale româno-americane, evidenţiind premisele excelente pentru consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, rezultate în urma celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic din 14 martie, în domenii de interes major, precum securitate, economie, energie, justiţie şi afaceri interne, precum şi la nivel de contacte interumane („people-to-people”).

A opta sesiune

Delegaţia României la cea de-a opta sesiune a Dialogului Strategic România-SUA din 14 martie a fost condusă de Iulian Fota, secretar de stat pentru afaceri strategice, iar de partea americană de Dereck Hogan, adjunctul principal al asistentului secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice. De asemenea, au mai participat reprezentanţi de rang înalt şi experţi din instituţiile româneşti cu atribuţii în domeniu, din Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Cercetării, Inovaţiei şi Digitalizării, precum şi oficiali americani de rang înalt din partea Departamentului de Stat, Departamentului Apărării şi Departamentului Comerţului.

La finalul celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România şi SUA, cele două delegaţii au adoptat o declaraţie comună.

Ucraina: Nu avem nevoie de trupe NATO

Ucraina: Nu avem nevoie de trupe NATO

Ucraina nu are nevoie de trupe NATO

Ucraina nu are nevoie de trupe NATO

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că armata ucraineană are în continuare suficiente resurse umane, dar are nevoie de sisteme de armament performante şi instrucţie. „Nu avem nevoie (de trupe NATO) şi nici nu le-am cerut. Avem capital uman destul. Şi nimic nu s-ar schimba, pentru că noi avem experienţă (de luptă). Avem nevoie doar de arme şi instruire”, a spus oficialul de la Kiev, răspunzând unei întrebări privind desfășurarea unor trupe NATO în Ucraina.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a refuzat, într-un interviu acordat cotidianului spaniol La Razon, să precizeze numărul militarilor ucraineni morţi în războiul cu Rusia. El a menționat că numărul victimelor militare ucrainene este mai mic decât cel al cetăţenilor turci care au murit în cutremurele care s-au produs în februarie 2023.

„Avem victime, evident, pentru că suntem în război. Dar sunt mult mai puţine decât cele ruse. Nu vă pot da cifra, dar vă asigur că numărul total este inferior celui al morţilor din cauza cutremurului în Turcia”, a susţinut ministrul ucrainean în interviul publicat duminică. Bilanţul seriei de cutremure produse în luna februarie în Turcia este de peste 50.000 de morţi, conform autorităţilor turce.

Atât Rusia cât şi Ucraina păstrează secretul asupra victimelor din propria tabără, dar avansează cu regularitate bilanţuri exagerate ale celor din rândul inamicului.

Ucraina are nevoie de „armament, armament şi mai mult armament”, a insistat el, estimând că, în cele din urmă, Ucraina va primi avioane de luptă occidentale, aşa cum primeşte şi tancurile pe care aliaţii săi occidentali au fost mult timp reticenţi să i le ofere.

Rusia, strategie agresivă la Marea Neagră

Rusia, strategie agresivă la Marea Neagră

Flota militară rusă face legea în Marea Neagră

Flota militară rusă face legea în Marea Neagră

În timp ce Occidentul nu a avut nicio strategie consistentă legată de Marea Neagră, Rusia a avut mereu una – agresivă, revanşardă, a declarat, joi, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba. „Marea Neagră este esenţială pentru ca întreaga Europă să fie un loc al păcii”, a arătat Dmitro Kuleba.

Declarații dure

Înaltul oficial ucrainean a intervenit online la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre, care are loc la Bucureşti, sub egida Platformei Internaţionale Crimeea.

„De fiecare când auzim că oricine, de oriunde din lume, spune că Crimeea este oarecum specială şi nu ar trebui să revină din nou Ucrainei, trebuie să spunem că Ucraina respinge categoric acest lucru. Nu există nicio diferenţă între Simferopol, Doneţk, Lugansk, Herson sau orice alt oraş ucrainean. Trebuie să fim şi vom fi din nou Ucraina întreagă”, a spus şeful diplomaţiei de la Kiev.
El a mai afirmat că „mulţi dintre noi am crezut că secolul XXI va fi unul al păcii, dezvoltării şi cooperării”. „Din nefericire, Rusia a mers în direcţia opusă, în secolul al XIX-lea, al competiţiilor coloniale”, a adăugat Kuleba.

Probleme de securitate

Problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global, a declarat adjuncta ministrului ucrainean de Externe, Emine Dzhaparova, la Conferinţa privind securitatea regiunii Mării Negre sub egida Platformei Internaţionale Crimeea.

Ea a spus că, odată cu evenimentul de la Bucureşti, arhitectura Platformei Crimeea „este completă”.

Oficialul ucrainean a adăugat că se aşteaptă ca la discuţii să ia parte nu doar ţările din regiunea Mării Negre, care sunt „firesc îngrijorate de provocările de securitate cu care ne confruntăm”.

„Credem că problemele de securitate din Marea Neagră nu sunt doar o chestiune regională, ci au aspect global. Şi există o lecţie învăţată din cazul Crimeea, care a dus la un război mai mare, pe 24 februarie (2022 – n.r.): atunci când răul nu este oprit, acesta se amplifică”, a mai spus Dzhaparova.

Autorităţile ucrainene, a subliniat ea, au tras un semnal de alarmă „în 2014, când Crimeea a devenit bază militară a Rusiei şi când Marea Neagră şi Marea Azov au devenit practic lacuri ale Federaţiei Ruse, când Rusia a început să blocheze vasele comerciale care veneau din porturile ucrainene din 2017”.

Moldova Europeană, convocată la Chișinău

Moldova Europeană, convocată la Chișinău

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează populația

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează populația

La Chișinău va fi convocată o Adunare Națională, a anunțat șefa statului moldovenesc, Maia Sandu. Evenimentul va fi organizat în Piața Marii adunări Naționale la data de 21 mai, relatează Moldpres.

Președintele a menționat că sute de mii de oameni se uită cum cu o mână de corupți plănuiesc să fure viitorul Republicii Moldova. “Europa e cu ochii pe noi. Întreaga lume e cu ochii pe noi. Mulți au impresia greșită că cetățenii Republicii Moldova privesc cu nepăsare la ceea ce se întâmplă. Mulți cred în mod eronat că cetățenii țării noastre sunt indiferenți și nu iau atitudine. Unii încă își pun întrebarea dacă poporul nostru își dorește cu adevărat aderarea la Uniunea Europeană. Eu vă propun să le răspundem, vă îndemn să ne manifestăm ca popor. Decizia clară de a fi parte a familiei europene, bazată pe respect, stabilitate și colaborare economică. Eu vă îndemn să arătăm că unicul stăpân al acestui pământ este poporul. Eu vă îndemn să le explicăm celor care mai au dubii că deciziile privind viitorul Republicii Moldova se iau în Republica Moldova. A venit timpul ca moldovenii să arate că suntem un popor hotărât, un popor stăpân în casa lui, un popor care își poate apăra cu fruntea sus democrația, pacea și comunitățile. Eu cred că a venit timpul ca cei care sunt cu ochii pe noi și din est și din vest, să vadă că în clipele hotărâtoare pentru destinul nostru suntem uniți și curajoși”, a  spus Sandu.

Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Maia Sandu

Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Chișinău

Șefa statului a anunțat că a lansat inițiativa de a convoca la Chișinău o adunare a cetățenilor în care “să spunem lumii că noi suntem europeni și că aceasta e calea aleasă de noi”. „Hai să dăm răspuns celor care întreabă ce vor moldovenii? Un răspuns răspicat și clar. Să se audă vocea noastră a celor mulți, vocea poporului nostru. Adunarea Națională Moldova Europeană va fi organizată la 21 mai în Piața Marii Adunări Naționale. Vocea fiecăruia va cimenta calea noastră europeană. Vin cu un îndemn către toți oameni care lucrează pământul, profesori, studenți, organizații neguvernamentale, antreprenori, medici, oameni de cultură, angajați în sectorul privat, funcționari publici, împreună să sprijinim visul nostru comun. Să demonstrăm că noi vrem pace. Vrem ca Uniunea Europeană să fie la noi acasă. Așa cum ne-am adunat când am cerut independența și am obținut-o. Așa cum ne-am adunat când ne-am apărat democrația și am rezistat în cele mai grele timpuri”, a adăugat Sandu.

„Chiar dacă avem anumite supărări. Chiar dacă uneori avem păreri diferite, acum nu e momentul de ceartă și dezbinare. Acum e momentul să ne unim și să devenim împreună parte a familiei europene. Vin cu acest îndemn, pentru că deciziile mari nu se iau doar de politicieni. Deciziile mari se iau de oameni în Piața Marii Adunări Naționale. Suntem la o mare răscruce. Ce facem acum va influența viețile noastre, ale copiilor noștri și ale generațiilor viitoare. La 21 mai 2023 Vă aștept la Adunarea Națională- Moldova Europeană”, a conchis președintele.