Miniştrii de finanţe ai ţărilor G20, reuniţi timp de două zile la Sao Paulo, în Brazilia, nu au ajuns la un acord asupra unui comunicat comun din cauza unui „impas” legat de divizările create de războaiele din Ucraina şi Gaza.
Ce este G20?
G20, sau Grupul celor Douăzeci, reprezintă un forum principal pentru cooperarea economică internațională, adunând laolaltă cele mai mari economii ale lumii, inclusiv atât țări dezvoltate, cât și economii emergente. În 2024, G20 continuă să joace un rol crucial în abordarea provocărilor economice globale, promovând creșterea economică sustenabilă și stabilă și reglementând aspectele cheie ale economiei mondiale. Împreună, membrii G20 reprezintă aproximativ 80% din produsul intern brut (PIB) global, 75% din comerțul internațional, dar și două treimi din populația lumii.
Aceste cifre subliniază importanța economică masivă a G20 și influența sa asupra deciziilor economice globale. Forumul se concentrează pe o varietate de teme economice, inclusiv politici macroeconomice, reglementarea financiară, combaterea evaziunii fiscale, dezvoltarea sustenabilă, tranziția energetică și digitalizarea. Prin cooperarea și coordonarea politicilor între membrii săi, G20 își propune să asigure o creștere economică robustă și să abordeze vulnerabilitățile sistemice, încurajând în același timp inovația și inclusivitatea economică.
Summiturile anuale ale G20 oferă o platformă pentru liderii mondiali să discute și să negocieze acorduri privind probleme economice presante, stabilind agenda pentru politici economice globale și direcții de acțiune. În 2024, președinția braziliană a G20 marchează un moment important, concentrându-se pe provocările specifice și oportunitățile economice din America Latină și din restul lumii, reflectând angajamentul global pentru cooperare economică și dezvoltare sustenabilă.
Pe lângă țările membre, G20 invită și alte națiuni și organizații internaționale la discuții, extinzând astfel impactul și relevanța deciziilor sale dincolo de membrii săi. Această abordare asigură G20 rămâne un actor cheie în formarea viitorului economic global.
Dezacorduri geopolitice
„Aşa cum se întâmplă destul de frecvent, un comunicat de presă (comun) nu este posibil” din cauza dezacordurilor legate de „conflicte geopolitice”, a explicat ministrul brazilian de finanţe, Fernando Haddad, într-o conferinţă de presă, fără a da mai multe explicaţii. „Dar nu din cauza temelor discutate la nivel financiar”, asupra cărora a existat un „consens”, a menţionat el. „Speram ca temele cele mai sensibile teme legate de geopolitică să fie dezbătute exclusiv de diplomaţi”, a mai spus ministrul brazilian al finanţelor, referindu-se la întâlnirea miniştrilor de externe G20 desfăşurată săptămâna trecută la Rio de Janeiro. „Întrucât nu a existat o redactare comună (a unui comunicat la Rio), acest lucru a sfârşit prin a contamina obţinerea unui consens” la Sao Paulo, a deplâns acesta, vorbind de un „impas”. Ministrul german de finanţe, Christian Lindner, a declarat joi dimineaţă jurnaliştilor că „aprobarea unui comunicat” va fi „condiţionată de faptul ca situaţia geopolitică să fie reflectată şi exprimată, să se discute despre ea”. „Nu există ‘business as usual ‘ la G20, pentru că avem un război împotriva Ucrainei, avem teroarea Hamas şi avem situaţia umanitară din Gaza şi toate acestea nu ne pot lăsa indiferenţi, toate acestea trebuie discutate şi aici”, a subliniat el. O sursă apropiată ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire, a mărturisit joi, cu câteva ore înainte de încheierea dezbaterilor, că Franţa doreşte, de exemplu, ca „Rusia să fie citată ca agresor, iar Ucraina ca victimă a agresiunii ruse”.
Întâlnire a şefilor de stat, în noiembrie
Brazilia, care deţine din decembrie preşedinţia prin rotaţie a G20, pusese ca priorităţi pe ordinea de zi a întâlnirii de la Sao Paulo reducerea inegalităţilor, un impozit minim pentru „superbogaţi” la scară internaţională şi datoria statelor în curs de dezvoltare, dar nu a durat mult ca miniştrii prezenţi să aducă în discuţie conflictele globale. Miercuri, chiar înainte de începerea reuniunii G20, miniştrii sau reprezentanţii ţărilor G7 (Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, precum şi Uniunea Europeană), s-au întâlnit pentru a discuta despre ajutorul acordat Ucrainei, la doi ani de la invazia rusă. S-a vorbit în special despre ajutorul acordat Ucrainei pentru a-şi finanţa efortul de război şi reconstrucţia prin intermediul celor circa 397 de miliarde de dolari în active ruse blocate de Occident, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, făcând apel la acţiune „urgentă” în acest sens. Ministrul brazilian Fernando Haddad a încercat totuşi să pună pe tapet în cursul dezbaterilor priorităţile braziliene ale reuniunii, cerând în special „găsirea de soluţii eficiente pentru ca cei superbogaţi să-şi achite cota echitabilă de impozit” printr-un sistem de taxare minimă a miliardarilor la scară internaţională. Reuniunile ministeriale din ultimele două săptămâni au servit la pregătirea terenului pentru întâlnirea şefilor de stat şi de guvern din noiembrie de la Rio. Fondat în 1999, G20 reprezintă peste 80% din PIB-ul global, trei sferturi din comerţul global şi două treimi din populaţia lumii. Astăzi gruparea are 21 de membri: cele mai mari 19 economii de pe planetă, precum şi Uniunea Europeană şi, pentru prima dată în acest an, Uniunea Africană.
Ambiții braziliene
Summit-ul G20 din 2024 va fi găzduit de Rio de Janeiro, Brazilia, pe 18 și 19 noiembrie. Această întâlnire este o platformă unde liderii statelor membre G20, împreună cu Uniunea Africană și Uniunea Europeană, se reunesc pentru a finaliza acordurile negociate pe parcursul anului și pentru a aborda provocările globale.
Această ediție a summit-ului G20 marchează prima oară când Brazilia este gazda acestui eveniment, subliniind rolul său important pe scena globală și contribuțiile sale la obiectivele G20.
Pregătirile pentru acest summit includ mai mult de 130 de întâlniri și evenimente sub președinția braziliană a G20, distribuite în 15 orașe diferite ale țării. Aceste întâlniri vizează să promoveze discuții pe o varietate largă de teme, evidențiind diversitatea, economia și bogăția culturală a Braziliei. Activitățile G20 au început între 11 și 15 decembrie 2023, la Brasilia.
Agenda include subiecte precum reducerea riscului dezastrului, combaterea corupției, promovarea egalității de gen, abordarea schimbărilor climatice și avansarea dezvoltării durabile, printre altele.
Aceste pregătiri subliniază ambiția Braziliei de a conduce discuțiile privind problemele globale urgente, cu un accent special pe construirea unei lumi juste și a unei planete durabile.
Bulgaria şi Turcia au semnat recent, la Ankara, un acord de cooperare pentru supravegherea spaţiului lor aerian în urma intensificării zborurilor avioanelor militare ruse deasupra Mării Negre. Acest acord asupra securităţii spaţiului aerian transfrontalier le va permite avioanelor ambelor ţări să treacă graniţa în timpul interceptării unui avion care le încalcă spaţiul aerian, stabilind de asemenea procedurile de urmat în astfel de situaţii.
În 2024, Bulgaria este clasată pe locul 62 din 145 de țări în cadrul evaluării anuale Global Firepower, cu un scor PwrIndx de 1.0132. Forțele terestre bulgare includ o gamă largă de echipamente, cu un accent semnificativ pe modernizarea capacităților lor de luptă.
Flotă învechită
Bulgaria dispune de o flotă de 16 vechi avioane de vânătoare ruseşti MiG-29, dar numai şase sunt operaţionale, iar durata lor de viaţă utilă este redusă din cauza încetării asistenţei tehnice furnizate de Rusia în urma sancţiunilor europene impuse după invazia în Ucraina lansată pe 24 februarie 2022. De atunci, puţinele avioane MiG-29 bulgare au fost tot mai des ridicate de la sol pentru a intercepta avioanele ruseşti care se apropiau de spaţiul aerian al Bulgariei, operaţiunile frecvente de acest fel diminuând şi mai mult resursa de zbor rămasă a acestor aparate. Acordul cu Turcia va permite cooptarea forţelor aeriene turce în misiunile de interceptare, protejând astfel capacităţile limitate ale aviaţiei militare bulgare. Bulgaria a contractat achiziţionarea a 16 avioane F-16 Block 70 noi din SUA, livrarea acestora fiind preconizată pentru jumătatea anului viitor, dar vor fi necesari încă doi ani pentru instruirea piloţilor bulgari şi efectuarea celorlalte proceduri şi activităţi pentru intrarea acestor avioane în serviciul operaţional.
Relații NATO la Marea Neagră
În 2024, relațiile militare între Turcia, Bulgaria și România au fost marcate de colaborări strânse, în special în ceea ce privește securitatea Mării Negre. România și Turcia au semnat un acord-cadru pentru cooperarea în domeniul militar, marcând o etapă importantă în relațiile bilaterale dintre cele două țări, subliniind importanța strategică a parteneriatului lor.
Acest acord se înscrie în contextul în care ambele țări sunt membre NATO și caută să își consolideze securitatea regională în fața provocărilor comune.
În plus, România, Bulgaria și Turcia au semnat un acord trilateral pentru deminarea apelor din Marea Neagră, un proiect esențial pentru securitatea navigației și prevenirea riscurilor asociate cu minele marine lăsate de conflictul din Ucraina. Acest acord prevede utilizarea resurselor proprii ale celor trei țări pentru deminarea apelor teritoriale și, posibil, a zonelor economice exclusive, cu posibilitatea participării și altor aliați NATO
Un aspect relevant al cooperării militare în regiune este discuția privind crearea unei flote militare unite a celor trei țări NATO (Bulgaria, Turcia și România) pentru a contracara prezența militară a Rusiei în Marea Neagră. Aceasta vine ca răspuns la activitățile agresive ale Rusiei, care încearcă să împiedice exportul de cereale ucrainene și a efectuat acțiuni de inspecție și atac asupra navelor comerciale. Bulgaria a subliniat necesitatea de a oferi aliaților posibilitatea de a contribui la securitatea în regiunea Mării Negre, chiar dacă acest lucru implică găsirea unor căi de ocolire a Convenției de la Montreux, care reglementează trecerea navelor prin strâmtorile Bosfor și Dardanele
Aceste inițiative reflectă o conștientizare crescută a importanței securității Mării Negre pentru statele riverane și aliații lor NATO, precum și dorința de a colabora mai strâns pentru a răspunde provocărilor regionale și a asigura un mediu de securitate stabil.
Bulgaria amenințată
Bulgaria se confruntă în 2024 cu provocări serioase de corupție și spălare de bani, ceea ce a dus la includerea sa pe lista de supraveghere a FATF (Grupului de Acțiune Financiară). Aceste amenințări hibride subminează integritatea financiară și democratică a țării, afectând încrederea publică și relațiile internaționale. Pe lângă acestea, tensiunile geopolitice și securitatea cibernetică reprezintă provocări în regiunea extinsă a Mării Negre, necesitând vigilență și cooperare internațională pentru a asigura stabilitatea și securitatea. Această situație expune țara la riscuri reputaționale semnificative, afectând încrederea investitorilor și a băncilor internaționale.
În Balcani, Bulgaria se confruntă cu provocări diverse, inclusiv tensiuni geopolitice regionale, riscuri de securitate cibernetică și hibridă, precum și amenințări transfrontaliere legate de crime organizate și trafic ilicit. Acestea necesită cooperare regională și vigilență continuă pentru a menține stabilitatea și securitatea.
În contextul Balcanilor, Bulgaria navighează printre provocări legate de stabilitatea regională, în special în relație cu Kosovo și Bosnia. Tensiunile legate de recunoașterea independenței Kosovo de către unele state, dar nu și de altele, pot crea fricțiuni în regiune, inclusiv pentru Bulgaria, care trebuie să echilibreze relațiile diplomatice și interesele regionale. În Bosnia, fragilitatea acordurilor de pace și riscul de instabilitate politică pot afecta securitatea regională, necesitând atenție și cooperare internațională pentru menținerea păcii și prevenirea conflictelor.
În 2024, în Bulgaria există mișcări separatiste active, cum ar fi cea din Macedonia Piringiană (Pirin Macedonia), unde populația macedoneană propune ca regiunea Blagoevgrad să devină parte a Macedoniei de Nord, susținută de partidul politic OMO Ilinden-Pirin, membru al Alianței Libere Europene (EFA).
Relațiile dintre Macedonia de Nord și Bulgaria s-au îmbunătățit semnificativ, în urma unui acord mediat de Franța. Acest acord a rezolvat disputele dintre cele două țări și a deschis calea pentru discuțiile Macedoniei de Nord privind aderarea la Uniunea Europeană. În schimbul recunoașterii unei minorități bulgare în Macedonia de Nord, Bulgaria și-a retras veto-ul asupra începerii discuțiilor de aderare ale Macedoniei de Nord la UE.
Potențial turcesc
În 2024, Forțele Aeriene Turce (TAF) dispun de un inventar impresionant, numărând un total de 618 aeronave active, care acoperă o gamă largă de capacități, inclusiv atac, logistică, misiuni speciale și suport general. Acest inventar include 206 aeronave de luptă, 158 de unități de suport, 254 de aeronave de antrenament și 7 avioane de realimentare aeriană.
Printre aeronavele de luptă, se numără variante de F-16 și F-4E, evidențiind o flotă orientată spre misiuni multirol. Forțele Aeriene Turce mai dețin și o varietate de elicoptere, avioane de transport și antrenament, care includ modele precum UH-1H, CN-235, C-130 și KT-1.
În plus, Turcia are comenzi pentru mai multe aeronave, inclusiv pentru avioane de antrenament avansate precum TAI Hürjet și versiuni suplimentare ale KT-1 și T-70 pentru diferite roluri de instruire și suport. Aceasta subliniază angajamentul Turciei de a-și moderniza și extinde capacitățile aeriene.
Pe lângă flota de aeronave cu pilot, Turcia își dezvoltă și flota de vehicule aeriene fără pilot (UAV), având modele precum TAI Anka, Aksungur și Bayraktar Akıncı, care servesc în roluri de supraveghere și atac, demonstrând astfel o capacitate tot mai mare în domeniul războiului modern.
Forțele Aeriene Turce sunt parte a unei structuri de apărare mai ample, care include și Forțele Terestre Turce și Forțele Navale Turce, toate sub umbrela Forțelor Armate Turce. Turcia este considerată a opta putere militară la nivel global și prima în regiune, având o industrie militară în creștere și o gamă largă de furnizori de echipamente militare, inclusiv din Statele Unite, Germania, Franța și alte țări.
Aceste date subliniază poziția strategică a Turciei în cadrul alianțelor militare internaționale și eforturile sale continue de a-și moderniza și extinde capacitățile militare, inclusiv în domeniul aerian.
Turcia susține Convenția de la Montreux, care reglementează trecerea navelor militare și comerciale prin strâmtorile Bosfor și Dardanele, oferindu-i controlul asupra acestor strâmtori vitale. Convenția echilibrează interesele de securitate ale Turciei cu libertatea de navigație, permițându-i să gestioneze fluxul naval în timp de pace și război, protejând astfel interesele sale strategice în regiune.
Potențial bulgar
Forțele Aeriene Bulgare dispun de un inventar de 65 de aeronave active, care includ avioane de luptă, sprijin, antrenament, și altele dedicate misiunilor speciale. Printre acestea se numără 11 avioane de luptă MiG-29A și 6 avioane Su-25K/UBK pentru suport aerian apropiat. De asemenea, dispun de 19 elicoptere, inclusiv modelele H125M, Mi-17, Mi-24, și Bell 206, precum și 8 avioane de transport, cum ar fi C-27J și An-26. În plus, Forțele Aeriene Bulgare au 21 de aeronave de antrenament, inclusiv L-39 și PC-9. Este planificată achiziția a 18 aeronave noi, inclusiv versiuni ale F-16V și F-16D
Istoricul Forțelor Aeriene Bulgare datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu inițiative timpurii în aviație care implicau baloane de observație și ulterior, aeronave. De-a lungul timpului, Bulgaria a dezvoltat capacitatea sa aeriană, participând în numeroase conflicte și modernizându-și flota cu tehnologie occidentală
Forțele Armate Bulgare, incluzând Forțele Aeriene, sunt sub comanda președintelui Bulgariei și sunt gestionate de Ministerul Apărării. Bulgaria este membră NATO din 2004, ceea ce a influențat reducerea efectivelor militare și modernizarea echipamentului. Ziua Forțelor Armate Bulgare este sărbătorită pe 6 Mai, în onoarea Sfântului Gheorghe, patronul armatei.
Spionaj rusesc
Doi cetăţeni ruşi, care se dădeau drept bulgari, dar au fost identificaţi ca spioni ruşi, au primit interdicţie de intrare în Bulgaria, începând din 26 februarie 2024, prin ordin al preşedintelui Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (SANS), relatează mass-media de la Sofia.
Cetăţenii ruşi au fost identificaţi ca Vladimir Nikolaevici Goroşkin, născut în Kaliningrad la 28 decembrie 1984, şi Tatiana Anatolievna Goroşkina, născută în Hvatovka, regiunea Saratov, la 9 martie 1986. Celor două persoane li s-au interzis intrarea şi şederea pe teritoriul statelor membre ale UE pentru o perioadă de cinci ani, ca măsură administrativă coercitivă în temeiul Legii privind Străinii în Republica Bulgaria, deoarece există motive să se creadă că ei acţionează împotriva securităţii Bulgariei, precizează comunicatul de presă. Soţii Goroşkin au locuit în Bulgaria într-o anumită perioadă, folosind documente personale care îi identificau în mod fals drept cetăţenii bulgari Denis Raşkov şi Diana Raşkova. Potrivit informaţiilor obţinute de SANS, Vladimir Goroşkin şi Tatiana Goroşkina sunt „ilegalişti”, adică desfăşuraţi de Serviciul de Informaţii Externe (SVR) al Rusiei într-o operaţiune vizând infiltrarea prin identităţi străine false. Scopul principal al prezenţei cuplului în Bulgaria era de a obţine actele de identitate bulgare necesare şi de a inventa poveşti de viaţă plauzibile care să autentifice aceste documente, pentru a le putea folosi ulterior în vederea colectării de informaţii în afara Bulgariei.
În vara anului precedent, Bulgaria a expulzat un număr mare de diplomați ruși, reducând numărul lor la 21 de diplomați, 3 consuli și 16 cadre administrative și tehnice rămase în țară. Această acțiune a fost luată pe baza informațiilor furnizate de Agenția de Stat pentru Securitate Națională (DANS) și a provocat un scandal diplomatic între Bulgaria și Rusia.
Desant la Kiev
Premierul Bulgariei, Nikolai Denkov, s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Kiev. După întrevedere, cei doi au susţinut o conferinţă de presă comună, în cadrul căreia Zelenski a mulţumit pentru efortul şi sprijinul acordat de Bulgaria pentru apărarea ucraineană, pentru rutele comerciale, reluarea transportului maritim normal, dar şi pentru integrarea europeană şi aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei. De asemenea, preşedintele ucrainean a subliniat că formula de pace cu susţinerea Bulgariei este foarte valoroasă. La rândul său, Nikolai Denkov a mulţumit pentru invitaţia de a vizita Kievul şi a precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este un război împotriva Europei, împotriva întregii lumi democrate. Potrivit prim-ministrului bulgar, „ambiţiile agresiunii ruse reprezintă o ameninţare directă şi la adresa securităţii naţionale a Bulgariei”. Şeful executivului de la Sofia a adăugat că guvernul bulgar şi majoritatea parlamentară depun eforturi pentru a oferi Ucrainei sprijin politic, militar, diplomatic, umanitar şi material. „Ne angajăm în punerea în aplicare a Formulei de pace din Ucraina pentru a realiza o pace justă, cuprinzătoare şi durabilă, bazată pe principiile Cartei ONU şi pe dreptul internaţional”, a menţionat Denkov.
Într-un comunicat de presă, guvernul bulgar afirmă că Denkov a călătorit în Ucraina însoţit de o delegaţie de înalţi oficiali, printre care se numără miniştrii justiţiei, Atanas Slavov, energiei, Rumen Radev, şi mediului, Iulian Popov. Înainte de a pleca spre Kiev, Denkov a amintit că ţara sa, membră a NATO şi a Uniunii Europene (UE), susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute de comunitatea internaţională. Bulgaria participă la sancţiunile impuse de Uniunea Europeană Rusiei pentru invadarea Ucrainei, lansate în urmă cu doi ani, şi trimite arme în ţara atacată.
Flota în devenire
Flota militară fluvială a Bulgariei a operat în principal pe râul Dunărea și Marea Neagră, având un rol limitat în conflicturile din secolul XX, inclusiv în timpul Războaielor Balcanice și celor Mondiale. În perioada Războiului Rece, sub influența Blocului Estic, marina a fost reorganizată și dotată cu echipamente sovietice, participând la exerciții navale ale Pactului de la Varșovia, dar fără a lua parte la operațiuni militare. După căderea Uniunii Sovietice și regimului comunist bulgar, și aderarea la NATO în 2004, marina bulgară a început să se modernizeze, achiziționând nave relativ moderne
În perioada Războiului Rece, a fost dotată cu echipament sovietic, participând la exerciții ale Pactului de la Varșovia. După 1989, a trecut printr-un proces de modernizare, reflectând orientarea Bulgariei către standardele NATO, la care a aderat în 2004. Astăzi, Marina Bulgară operează o serie de nave relativ moderne, adaptându-se la cerințele secolului 21 și contribuind la operațiunile alianței.
În 2024, Marina Bulgară a lansat prima din cele două corvete MMPV 90, cu o greutate de 2,300 tone, la șantierul naval MTG Dolphin din Varna. Aceste nave, numite „Hrabri” și „Smeli”, sunt dezvoltate în cooperare cu constructorul naval german NVL Group. Corvetele, care măsoară aproximativ 90 de metri în lungime, sunt destinate să modernizeze flota bulgară, oferindu-i capabilități îmbunătățite pentru misiuni internaționale sub egida NATO și UE. Livrarea primei nave este programată pentru al treilea trimestru al anului 2025, urmată de a doua navă un an mai târziu.
Portavion de drone
Un portavion pentru drone va fi construit în România, la șantierul Damen din Galați. Damen a dezvoltat această navă multifuncțională de 107 metri lungime pe baza cerințelor specifice ale Marinei portugheze. Nava va fi înzestrată cu un sistem care să lanseze drone și elicoptere fără pilot și poate efectua și misiuni de cercetare oceanică, căutare și salvarea, precum și ajutor în caz de urgență, în plus față de operațiunile de siguranță maritimă și sprijin naval.
Nava construită la Galați va avea o rampă pentru UUV (vehicule subacvatice fără pilot) și USV (vehicule de suprafață fără pilot), precum și o punte de zbor de 94×11 metri și hangare pentru UAV (vehicule aeriene fără pilot). Pentru activitățile de cercetare și monitorizare oceanică, nava va fi dotată cu laboratoare și spații de cazare pentru personalul științific. Totodată, vasul va avea o punte de marfă de 650 de metri pătrați și spațiu pentru 12 containere. Marina portugheză are în prezent două nave în serviciu construite de Damen. Acestea sunt fregatele multifuncționale NRP Bartolomeu Dias și NRP D. Francisco de Almeida, din clasa Bartolomeu Dias, cu o lungime de 122 de metri. Ambele nave au servit inițial în Marina Regală Olandeză (ca fregate din clasa Karel Doorman) înainte de a fi supuse unui program substanțial de modernizare de către Damen și agenția olandeză COMMIT (Command Materiel and IT).
În conformitate cu prevederile legale, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, au fost aprobate de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis, patru propuneri de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, la misiuni unde conducerea acestora era vacantă, relatează serviciul de presă al MAE, citat de KARADENIZ PRESS.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis către Comisiile de specialitate din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere a celor patru candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României. De asemenea, va fi demarată procedura de solicitare a agrementului statului acreditar, conform Convenției de la Viena cu privire la relațiile diplomatice din 1961.
În stabilirea propunerilor de numiri în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României s-au avut în vedere criterii stricte de profesionalism. Competențele, pregătirea și experiența în domeniul relațiilor internaționale, precum și abilitățile personale au reprezentat elementele esențiale în formularea acestor nominalizări.
Persoanele propuse sunt în marea majoritate diplomați de carieră, cu o bogată experiență profesională și care cunosc specificul postului în care ar urma să-și desfășoare mandatul, având toate premisele să asigure reprezentarea României în plan internațional la cele mai înalte standarde.
Ulterior audierilor în comisiile de specialitate din Parlamentul României și obținerii avizului acestora, respectiv ulterior primirii agrementului din partea statului acreditar, Președintele României va semna decretele de acreditare și scrisorile de acreditare.
Cele patru persoane propuse de MAE pentru a ocupa o funcție de ambasador sunt următoarele:
Regatul Arabiei Saudite – Sebastian Mitrache. Îndeplinește funcția de director politic, cu rang de director general, în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2016-2022, fost reprezentantul permanent adjunct al României la NATO, iar între anii 2015 și 2016, a fost directorul Direcției Politici de Securitate din cadrul Centralei MAE. Și-a mai desfășurat activitatea la Delegația Permanentă a României la NATO, inclusiv ca șef al Secției Politice. De asemenea, a ocupat funcțiile de director adjunct (2008-2009) și șef serviciu (2007-2008) în cadrul Direcției NATO din MAE. În perioada 2002-2007 a fost diplomat în cadrul Ambasadei României în Regatul Ţărilor de Jos. Cunoaște limbile engleză și franceză.
Republica Croația – Daniela Mihaela Cămărășan. Este reprezentant cu însărcinări speciale, cu rang de director general, în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. În perioada 2019-2023, a exercitat funcția de secretar general al Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost ambasadorul României în Republica Estonia (2016-2019). În Centrala MAE a mai deținut funcția de Director de cabinet al ministrului afacerilor externe (2012-2016), activând și în cadrul cabinetului secretarului de stat pentru afaceri strategice, pentru afaceri europene, respectiv, pentru afaceri globale (2009-2012). În Serviciul Exterior și-a mai desfășurat activitatea ca diplomat în cadrul ambasadei României în Republica Lituania. Cunoaște limbile engleză și franceză.
Japonia – Ovidiu Raețchi. Este președinte al Centrului Euro-Atlantic de Reziliență, cu rang de secretar de stat. Anterior, a fost vicepreședinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională în Camera Deputaților și deputat în Parlamentul României pentru Diaspora (2012-2016), respectiv, pentru București (2016-2020). Este doctor în istorie (Facultatea de Istorie a Universității București) și doctor în științe politice (SNSPA). Deține un master în Cultură Arabă (Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București) și un master în Civilizația Ebraică (Facultatea de Litere a Universității București). Cunoaște limbile engleză și franceză.
Republica Portugheză – Daniela Grigore Gîtman. Este secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. Anterior, a fost secretar de stat pentru relații interinstituționale (2020-2022), respectiv, secretar de stat pentru afaceri globale (2016-2017). În perioada 2009-2015, a fost ambasadorul României în Republica Cehă, iar în intervalul 2004-2008 a activat la Ambasada României în SUA, ca prim-colaborator și, ulterior, ca însărcinat cu afaceri a.i.. În Centrala MAE a mai deținut funcția de director al Direcției Europa Occidentală și Europa Centrală (2002-2004). Cunoaște limbile engleză și italiană.
Ambasada Federației Ruse la Stockholm a precizat, într-un mesaj postat pe canalul său oficial de Telegram, că autoritățile de la Moscova vor lua „contramăsuri” în cazul aderării Suediei la NATO, relatează mass-media internațională.
„Aceste contramăsuri vor fi de natură politică şi tehnico-militară, pentru a minimiza ameninţările la adresa securităţii naţionale a Suediei”, a subliniat reprezentanţa diplomatică rusă. Conţinutul lor „va depinde de condiţiile şi de amploarea integrării Suediei în NATO, inclusiv de posibila desfăşurare în Suedia a unor trupe, mijloace şi arme” din Alianţa Atlantică, a continuat aceasta.
Luni, Suedia a obţinut aprobarea parlamentului ungar pentru intrarea sa în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, înlăturând astfel ultimul obstacol în calea unui proces de aderare început în urmă cu doi ani. Ţara, care a dorit să adere la NATO după ofensiva rusă din Ucraina, pune astfel capăt celor peste două sute de ani de nealiniere militară. Regatul scandinav va deveni cel de-al 32-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice.
„Depinde de Suedia să facă o alegere suverană în ceea ce priveşte politica sa de securitate. În acelaşi timp, intrarea Suediei într-o alianţă militară ostilă Rusiei va avea consecinţe negative asupra stabilităţii în Europa de Nord şi în jurul Mării Baltice, care rămâne spaţiul nostru comun” şi care nu va deveni niciodată un „lac NATO”, au afirmat diplomaţii ruşi pe Telegram.
Aderarea Suediei, după cea a Finlandei în 2023, înseamnă că toate ţările riverane Mării Baltice, cu excepţia Rusiei, sunt acum membre ale Alianţei. Acest lucru i-a determinat pe unii observatori să numească această mare „lacul NATO”, unde Aliaţii vor putea restricţiona mişcările flotei ruse în caz de conflict. Intrarea Suediei va asigura cu siguranţă o mai bună protecţie a statelor baltice, dar Moscova va avea în continuare la dispoziţie enclava puternic înarmată Kaliningrad.
Începând din 2014, extinderea NATO a fost inclusă ca una dintre „principalele ameninţări externe” în doctrina militară a Rusiei, documentul care determină politica de apărare a ţării. Unul dintre motivele invocate de Rusia pentru atacarea Ucrainei în februarie 2022 a fost acela de a împiedica Kievul să adere la NATO.
Suedia se poate aştepta ca Rusiei „să nu-i placă” aderarea ţării la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a declarat premierul suedez Ulf Kristersson, relatează CNN.
„În ceea ce priveşte Rusia, singurul lucru la care ne putem aştepta cu siguranţă este că nu le place ca Suedia să devină membră NATO. Nici lor nu le-a plăcut ca Finlanda să devină membră NATO”, a declarat Kristersson la o conferinţă de presă la Stockholm, subliniind că ambiţiile Rusiei de a limita extinderea NATO s-au întors împotriva lor.
Kristersson a remarcat, de asemenea, natura istorică a ascensiunii ţării sale în cadrul alianţei.
„Suedia lasă în urmă 200 de ani de neutralitate şi nealiniere. Este un pas mare şi ceva ce trebuie luat în serios, dar este, de asemenea, un pas foarte natural pe care îl facem. Aderarea la NATO înseamnă că acum venim acasă la un număr mare de democraţii care cooperează pentru pace şi libertate. O cooperare foarte reuşită”, a declarat Kristersson.
Preşedintele român Klaus Iohannis a afirmat că intrarea Suediei în familia NATO va spori apărarea şi descurajarea pe flancul estic şi „vom continua sprijinul nostru puternic pentru Ucraina”.
„Astăzi au fost stabilite condiţiile pentru a primi Suedia în familia NATO. Contribuţia acestei ţări la securitatea euro-atlantică este substanţială. Cu Suedia în NATO, vom spori apărarea şi descurajarea pe flancul estic şi vom continua sprijinul nostru puternic pentru Ucraina. Împreună suntem mai puternici”, a scris Klaus Iohannis, luni pe reţeaua X.
Parlamentul ungar a ratificat, luni, aderarea Suediei la NATO, ultima etapă a aderării acestei ţări nordice la Alianţa Nord-Atlantică, după invazia Ucrainei de către Rusia, relatează AFP. Această ratificare are loc după o lungă aşteptare şi un drum haotic, în urma unor tergiversări ale Turciei urmate de un vot pozitiv în ianuarie, şi tergiversări ale premierului naţionalist ungar Viktor Orban.
Viktor Orban şi-a dat de mult acordul de principiu aderării Suediei la NATO, însă înainte de a încheia ratificarea, cerea ”respectul” Stockholmului, pe care-l cosidera prea critic faţăă de politica sa.
O vizită a premierului suedez Ulf Kristersson în Ungaria a reprezentant epilogul unui ”lung proces în vederea restabilirii încrederii”, potrivit lui Viktor Orban.
În vederea pecetluirii acestei cooperări, cele două ţări au anunţat că Budapesta a cumpărat patru avioane de luptă din Suedia, care să-i consolideze flota actuală de 14 avioane de tip Gripen.
Protocul aderării Suediei la NATO, care este necesar să fie adoptat în unanimitate de către statele membre NATO, se afla în suspans din mai 2022.
În urma votului favorabil al Parlamentului ungar de luni, legea urmează să fie promulgată de către preşedintele ungar în câteva zile.
Suedia va putea, atunci, să depună ”instrumentul aderării” la Washington, potrivit uzanţelor NATO, şi să devină al 32-lea stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.
În cazul Finlandei, Ankara şi-a dat unda verde la 30 martie 2023, iar Helsinki a depus acest instrument la 4 aprilie şi a aderat la NATO la cinci zile după votul turc.
Stockholmul şi-a anunţat candidatura la NATO în urma invaziei ruse a Ucrainei, în acelaşi timp cu Helsinki.
În timp, însă, Ungara a amânat neîncetat ratificarea, invocând de fiecare dată alte pretexte.
Aderarea Suediei la NATO pune capăt unei perioade de 200 de ani de nealiniere militară a acestei ţări nordice, care renunţă astfel la politica sa de neutralitate adoptată după sfârşitul Războaielor Napoleoniene, în secolul al XIX-lea, şi la politica sa de nealiniere militară de după Sfârşitul Războiului Rece.
Această aderare marchează o schimbare profundă a apărării suedeze, care intră de-acum într-un colectiv, o evoluţie geopolitică majoră în regiune.
Fostul ministru social-democrat al Apărării Peter Hultqvist declara în toamna lui 2021 că putea ”garanta” că nu va participa nicodată la o aderare la NATO.
Însă invazia Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie 2022, a marcat o cotitură spectaculoasă în rândul partidelor de la putere şi din opoziţie, iar o majoritate clară a Parlamentului a adoptat prin vot, în mai 2022, o cerere de aderare la NATO.
Aderările Suediei şi Finlandei la NATO înseamnă de-acum că pe malul Mării Baltice se află numai state membre ale Alianţei.
Astfel, unii analişti cataloghează Marea Baltică drept un ”lac NATO”. ”Aceasta este utima piesă a puzzle-ului hărţii NATO în Europa de Nord pusă la locul ei”, a declarat pentru agenția AFP un analist de la Agenţia suedeză de Cercetare a Apărării Robert Dalsjö.
În data de 25 februarie 2024, a început votarea anticipată pentru alegerile prezidențiale din Rusia în locuri îndepărtate și greu accesibile, precum și pe navele care se vor afla în călătorie în zilele scrutinului, relatează mass-media rusă.
Procedurile de vot anticipat vor continua pînă la 14 martie 2024. Conform serviciului de presă al Comisiei Electorale Centrale de la Moscova, la această fază a alegerilor va participa procent mic de alegători.
Sursele citate dau exemplul anului 2018, cînd aproximativ 180 de mii de persoane care locuiesc în zone greu accesibile și îndepărtate au votat anticipat (aceasta reprezintă 0,25%). Nu se știe impactul acestei faze în regiunile ocupate ilegal de Federația Rusă în estul Ucrainei.
Pentru prima dată, scrutinul principal din cadrul alegerilor prezidențiale va dura trei zile: 15, 16 și 17 martie.
Pentru postul de șef al statului vor concura actualul șef al statului Vladimir Putin, membrul partidului Oameni Noi Vladislav Davankov, liderul fracțiunii LDPR Leonid Sluțkii și candidatul CPRF Nikolai Haritonov. Procesul de înregistrare a candidaților s-a încheiat la 11 februarie.
