de Anatol Terzi | iul. 22, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Germania va încerca în continuare să preseze Chișinăul pentru a accepta unele compromisuri în fața separatiștilor transnistreni de la Tiraspol, chiar dacă acești nu au de oferit nimic la schimb și refuză dialogul pe coșul politic al dosarului. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, va veni marți în Republica Moldova, unde ar urma să aibă mai multe întâlniri cu autoritățile cu care va discuta, printre altele, subiecte ce țin de rezolvarea conflictului transnistrean, a anunțat vineri președintele Parlamentului, Andrian Candu. Reamintim că Steinmeier a făcut recent o serie de declarații favorabile Rusiei, printre care se numără cele legate de relaxarea sancțiunilor economice impuse Rusiei ca urmare a anexării Crimeei, precum și unele acuzatoare la adresa NATO cum că ar avea un comportament provocator la adresa și interesele Moscovei în regiune prin dislocarea de trupe în estul Europei.
Lobby-istul de stânga al Moscovei
„Sancțiunile nu sunt un scop în sine. Ele ar trebui să reprezinte un impuls pentru schimbarea unui comportament”, declara Steinmeier luna trecută pentru RedaktionsNetzwerk Deutschland, o rețea de ziare locale din Germania. Ministrul de Externe german a declarat că sancțiunile ar trebui ridicate, gradual, dacă Guvernul Rusiei demonstrează că încearcă să implementeze Acordul de la Minsk pentru menținerea păcii în Ucraina. „O abordare de tipul totul sau nimic, chiar dacă sună bine, nu înseamnă nimic”, a spus Steinmeier. Același lucru s-a întâmplat și cu NATO, Steinmeier părând mai degrabă un lobby-ist al Moscovei. El criticat politica NATO față de Rusia, pe care o considera „războinică”, potrivit unui interviu ce urmează să fie publicat duminica de cotidianul german Bild. „Ceea ce trebuie sa evitam astăzi este să inflamăm situația cu strigate războinice și cu zăngănit de săbii”, a afirmat Frank-Walter Steinmeier, referindu-se la desfășurarea de forte NATO în apropiere de frontierele Rusiei.
Convocări de urgență ale separatiștilor
După ce nu au obținut nimic la negocierile din Germania cu autoritățile constituționale de la Chișinău, liderii separatiști de la Tiraspol cer convocarea de urgență a unor noi negocieri în formatul 5+2 pe teme comunicațiilor feroviare, relatează agenția Infotag. Așa-zisul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, vrea să găsirea de urgență a unei soluții în cazul „blocadei economice” impuse de Chișinăul și Kiev în vederea limitării livrărilor în Transnistria a mărfurilor de import pe cale feroviară. El a explicat că „sunt necesare eforturile tuturor partenerilor internaţionali”. Totul a pornit după ce autoritățile ucrainene și cele moldovene, ar fi blocat, de comun acord, 40 de cisterne cu combustibil ce urmau să ajungă din Belarus în Transnistria. Șeful așa-zisului Guvern transnistrean, Pavel Prokudin, declara atunci că Tiraspolul va veni cu „reacție promptă și dură”. Totul a pornit de la faptul că, în 2004, administrația de la Tiraspol și-a însușit căile şi materialul rulant al întreprinderii de stat „Calea Ferată a Moldovei” (CFM) aflate pe teritoriul regiunii transnistrene, creând în baza acestora o întreprindere proprie.
Replica Chișnăului
În replică, Chișinăul a suspendat circulație feroviară prin regiune. Aceasta a fost reluată în 2016, cu condiția perfectării actelor necesare pentru operațiunile de import-export de către organele vamale subordonate autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, regulă care nu se aplică, însă, decât în privința exporturilor din Transnistria. Adică numai cele benefice pentru autoritățile separatiste de la Tiraspol. În conformitate cu angajamentele pe care și le-a asumat prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Chișinăul încearcă să restabilească controlul și asupra importurilor în regiune, excluzând din schema de circulaţie a mărfurilor două staţii de la segmentul transnistrean al frontierei cu Ucraina, scrie agenția menționată.
Intrare în legalitate
Șeful Căilor Ferate ale Moldovei, Iurie Topală, a declarat însă că blocând cisternele, Ucraina nu doar că nu încalcă vreo lege, ci, dimpotrivă, intră în legalitate. „Ei fac zarvă, nu de astăzi și nu de ieri, ei tot timpul au făcut zarvă. Ceea ce este legat de vagoane, așa sunt acordurile dintre Rusia, Ucraina și Republica Moldova, că toate vagoanele care vin în Republica Moldova trebuie să fie coordonate cu Calea Ferată din Moldova. Așa este acordul semnat. Ucraina este obligată să ne informeze ce vagoane și ce marfă vine în Moldova, deoarece fără vamă nu putem permite să intre marfa în țară, dar vama se află la Tighina, dacă vorbim despre Cuciurgan, atunci ei sunt obligați să vină la Tighina ca să facă vama”, citat de Europa Liberă. În ultimii zece ani, potrivit lui Iurie Topală, vagoanele cu marfă din Ucraina au intrat în regiunea separatistă fără a trece în mod oficial vama moldovenească, ceea ce a provocat, la o primă estimare, pagube de zeci de milioane de dolari pentru bugetul moldovenesc, a mai precizat Topală.
„Până acum ei activau ilegal. Primeau marfa direct, fără să vină cu actele la punctul vamal Tighina. Ei ne pun să dăm o scrisoare la autoritatea ucraineană… ca să încalc și eu legea, să încalce legea și Ucraina… Faptul că până acuma Ucraina a încălcat legea, a încălcat acordul dintre noi și le da direct vagoanele asta-i una, dar eu nu pot să vin cu propunerea: hai, încălcați mai departe. Ei acum au intrat în cadrul legal și nu pot să intervin chiar cu nimic, și noi nu am făcut nimic, noi Republica Moldova. Pur și simplu, Ucraina a intrat în cadrul legal, așa cum spun acordurile. Pagubele sunt de sute de milioane de lei, sau zeci de milioane de dolari.”
România, invocată inevitabil de către separatiști
Drept răspuns la faptul că Ucraina a început să permită transportarea mărfurilor în regiunea estică a Moldovei doar prin punctele controlate de autoritățile constituționale, Tiraspolul amenință că va reacționa prin ajustări tarifare și înăsprirea cerințelor pentru Kiev și Chișinău, în ceea ce privește tranzitarea mărfurilor prin teritoriul nerecunoscutei republici moldovenești nistrene, mai relatează Europa Liberă. Șeful așa-zisului cabinet de miniștri de la Tiraspol a declarat pentru presa locală că va înăspri controalele și pentru „tranzitul românesc”, referindu-se cel mai probabil la transportul de cărbuni, metal sau minereu de fier, importat din Rusia și Ucraina de companii din România.
de Anatol Terzi | iun. 15, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, Uncategorized @ro
Primarul din Nijni Novgorod, Ivan Karnilin, semnează împreună cu Renato Usatîi actul de înfrățire
Rusia leagă tot mai multe parteneriate cu politicienii pro-ruși din Republica Moldova din zonele cu potențial de risc, precum Bălți și UTA Găgăuzia, acolo unde majoritatea populației este rusofonă. EvZ Moldova scrie că primarul pro-rus al Bălțiului, Renato Usatîi, dar și bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, au acționat în această direcție. Usatîi a înfrățit orașul pe care-l conduce cu Nijni Novgorod, al cincilea oraș ca mărime din Rusia, în timp ce Vlah a deschis o „ambasada găgăuză” la Sankt-Petersburg. Semnarea Acordul de înfrățirea dintre Bălți și Nijni Novgorod a fost semnat de primarul rus Ivan Karnilin și Renato Usatîi, chiar de Ziua Națională a Rusiei (12 iunie). La eveniment au participat și delegații ale separatișilor din Abhazia și Crimeea. De asemenea, la deschiderea „ambasadei” găgauze în Rusia a fost prezentă și Irina Vlah, acolo s-a vorbit despre noi posibilități de export în Rusia a mărfurilor din Găgăuzia și de colaborări în domeniul educațional și științific.
Primarul pro-rus al orașului Bălți, Renato Usatîi, inspirat probabil de raportul anual al Primăriei Chișinău, a scris pe pagina sa de Facebook că va prezenta pe 2 iulie un raport similar, insistând însă pe planurile sale care au în vedere o serie de proiecte, toate legate de Rusia. „În urmă cu două zile, am semnat înfrățirea din orașele Bălți și Nijni Novgorod. Avem deja relații cu Moscova și Sankt Petersburg. Înțelegerile își fac efectul. Nijni Novgorod și Sankt Petersburg primesc deja studenți la buget. Suntem aproape de a deschide centre comerciale pentru desfacerea de produse moldovenești. Începem lucru pentru deschiderea în Bălți unui incubator (centru – n.r.) de afaceri”, a scris Usatîi.
El a acuzat guvernarea că nu este deschisă la un proces de descentralizare, dar în același timp el încearcă racordarea la fluxurile financiare ruse. „Peste tot în țară, primarii noștri sunt supuși la presiuni. Guvernarea sabotează descentralizarea puterii, dar noi în Bălți ne mișcă înainte în ciuda tuturor posibilităților (…) Una din principalele părți ale progresului este colaborarea internațională. Rezultatele oferă nu doar optimism, dar și încrederea că noi vom reuși așa cum am promis să creăm în Bălți un centru pentru atragerea fluxurilor financiar”, a mai precizat primarul din Bălți.
Tactica „vițelului blând”, reloaded
De asemenea, Usatîi încearcă și el tactica lui Voronin a „vițelului blând” care are două surse de hrană, banii europeni fiind luați în calcul pentru o apropiere mai mare de Rusia la nivel local. „Și cu toate că primarul are mai multe posibilități de atragere a partenerilor din capitala de nord a Rusiei (Sankt- Petersburg, n.r.), tratative se duc și cu Uniunea Europeană. La modul ideal, Moldova trebuie să devină o punte dintre Est și Vest. Deocamdată, eu răspund doar de Bălți. Vom promova această idee aici în capitala de nord (Bălți – n.r.). Premisele pentru a obține succes sunt foarte serioase”, a scris Usatîi.
Găgăuzi cu „ambasasă” în Rusia
În paralel cu acțiunile lui Usatîi, bașcanul găgăuz Irina Vlad, care deține și funcția de vice-premier al Republicii Moldova, a participat luni la deschiderea unei reprezentanțe diplomatice la Sankt-Petersburg. „Locuitorii Găgăuziei, găgăuzii care locuiesc pe teritoriul Sankt-Petersburg, în cele din urmă vor avea propria casă, unde vor putea veni pentru a primi consultații și ajutor. Deschiderea reprezentanței este un pas important în promovarea relațiilor bilaterale ale Găgăuziei și Sankt-Petersburgului”, a declarat bașcanul Irina Vlah, cu acest prilej. Scopul acestei instituții nou create este de a crea punți economice de schimb pentru exportul de produse din UTA Găgăuzia în Rusia, chiar dacă R. Moldova se află sub embargoul impus de rus ca arme de presiune pentru drumul european al Chișinăului. Separatiștii de la Tiraspol încearcă de ani de zile să deschidă o ambasadă proprie în Rusia, numai că nu reușesc din cauza inexistenței vreunui cadru juridic. În schimb, cu UTA Găgăuzia, lucrurile au stat mai ușor, deoarece s-a putut realiza acest lucru și legal. Numai că autoritățile de la Comrat își negociază aparte o relație economică cu Rusia, fapt ce va adânci ruptura de Chișinău.
de Anatol Terzi | apr. 28, 2016 | Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Starea materială a forței militare este sub standarde. În condițiile în care în ultimii ani armata Republicii Moldova a fost o instituție subfinanțată constant, experții atrag atenția asupra riscurilor de securitate la care se expune R. Moldova. Avertizarea este cu atât mai importantă cu cât climatul de securitate din regiune s-a deteriorat foarte mult începând cu 2014. „În consecință, către anul 2015, țara noastră s-a situat pe ultimul loc în regiunea Europei Centrale și de Est la capitolul ponderii cheltuielilor pentru apărare în PIB”, se arată în studiu analiștilor de la Expert-Grup.
Aceștia atrag atenția că în condițiile constrângerilor bugetare existente, fondurile alocate pentru construcția apărării naționale nu se folosesc în cel mai optim mod. O altă recomandare se referă la elaborarea documentelor strategice de apărare. „Fără aprobarea Strategiei Militare Naționale, Doctrinei Militare și a Cărții Albe a apărării, alocările publice pentru sector nu au și nu vor avea un efect scontat. În mod firesc, este nevoie și de revizuirea structurii Armatei Naționale (AN) conform realităților actuale de finanțare, care să permită reorganizarea componentelor ce au o contribuție minimă la apărarea națională, dar consumă surse financiare semnificative”, se mai precizează în analiza celor de la Expert-Grup.
Propuneri de inzestrarea militara
Experții care au elaborat acest studiu mai recomandă și mărirea investițiilor capitale în apărarea națională. „În prezent, AN este dotată cu echipament uzat moral și fizic din perioada sovietică. Chiar și în anii când au fost înregistrate cele mai multe investiții capitale în AN, acestea erau alocate pentru construcția caselor și clădirilor administrative, și nu pentru infrastructură și dotarea militară. Lipsa investițiilor și a modernizării capacităților de luptă, va determina faptul că AN nu-și va putea îndeplini atribuțiile în mod corespunzător. Altfel spus, banii publici vor fi cheltuiți pentru o armată-simbol al suveranității, dar care în realitate nu va putea apăra această suveranitate într-un scenariu de agravare a securității naționale”, spun aceștia.
Ei mai atrag atenția și asupra netransparentizării instituțiilor cheie din sector nu permite monitorizarea și analiza utilizării eficiente a banilor publici în cadrul AN. „Fără a mări radical transparența, nu doar prin publicarea la timp a bugetelor și rapoartelor de activitate, dar și prin o mai mare detaliere a acestor documente, efectul scontat din mărirea ipotetică a finanțării sau ajustarea structurală a AN va fi destul de redus. Doar prin implicarea actorilor terți față de executiv, se va putea de adus contribuții pozitive la formularea și argumentarea bugetelor pentru apărare, spre majorarea acestora și utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice”, mai spun aceștia. Bugetul alocat Apărării din PIB este de numai 0,3% în ultimii patru ani, ceea ce plasează R. Moldova la coada clasamentelor din Europa.
Exerciții militare împreună cu SUA
Chiar dacă R. Moldova nu își poate gestiona singură capacitatea de apărare, Chișinăul caută parteneriate cu aliați puternici. Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” îi va găzdui pe militarii Regimentului 2 Cavalerie al SUA, în perioada 25 aprilie – 02 mai 2016, împreună cu care vor executa exerciţii demonstrative. Militarii din Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt” şi din Regimentul 2 Cavalerie intenţionează să prezinte câteva elemente de dotare specifică unităţii americane şi ale militarilor ieşeni.
Totodată, în perioada 25 aprilie- 6 iunie 2016, Regimentul 2 Cavalerie al SUA va executa marşul „DRAGOON PIONEER RIDE” în România şi în Republica Moldova în vederea participării la exerciţiul de instruire în comun cu militari de pe cele două maluri ale Prutului. Acest marş de dislocare va fi urmat în Cincu de un exerciţiu militar multinaţional denumit „SARMIS-16”, din programul NATO – MTEP (Military Training and Exercise Programme). Forţele terestre ale SUA, care sunt dislocate în Europa (USAREUR), îşi sporesc prezenţa în Europa de Est, în cadrul Operaţiei „Atlantic Resolve”, prin creşterea numărului activităţilor de instrucţie şi al exerciţiilor multinaţionale. Operaţia” Atlantic Resolve” are ca scop asigurarea flancului estic al NATO în contextul climatului actual de securitate.
de Anatol Terzi | apr. 26, 2016 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Negocierile in format 5+2 din dosarul transnistrean ar putea fi reluate in luna iunie a acestuia an, a precizat, marti, seful diplomatiei de la Chisinau, Andrei Galbur. „Suntem în contact cu partenerii din formatul 5+2. Recent la Chișinău a fost o vizită a grupului 3+2 (negociatorii și mediatorii) care au purtat discuții la Chișinău și Tiraspol, scopul fiind convingerea părților de a reveni la masa de negocieri. Există o pauză de aproape 2 ani. Scopul este să fie reluate negocierile. Se vorbește despre începutul lunii iunie prin organizarea unui runde 5+2 la Berlin ”, a declarat Andrei Galbur.
Experții atenționează
In schimb, analistii atrag atentia asupra faptului ca Moscova a propus o listă de condiționalități pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2, pe care Chișinăul ar trebui să le examineze cu maximă atenție înainte de a le accepta. În primul rând, autoritățile ruse propun să fie elaborat un document care ar asigura garanții de implementare a acordurilor convenite în cadrul consultărilor 5+2. Accentul pus de FR este fals, deoarece negocierile nu merg nu din cauza lipsei de garanții, dar din cauza că Moscova și Tiraspolul refuză să discute chestiunile privind reglementarea politică a conflictului, a precizat expertul.
„Altă condiție este ca atât Chișinăul cât și Tiraspolul să nu blocheze activitatea grupurilor de lucru. Chișinăul întotdeauna a facilitat acest mod de interacțiune, a menționat Chirilă. Iar a trei condiție este ca Tiraspolul, dar în special Chișinăul să renunțe la investigațiile penale care vizează reprezentanți ai administrației de pe ambele maluri ale Nistrului și să fie semnat un moratoriu care să interzică inițierea anchetelor penale. O asemenea înțelegere ar fi contrară Constituției, iar Republica Moldova ar avea mult de pierdut, dacă ar accepta-o”, a atenționat Victor Chirilă.
După runda de discuții, din iunie 2014, Tiraspolul a refuzat să mai participe la negocieri. În prezent, președinția rotativă a OSCE este deținută de Germania.
Venituri tot mai mici în stânga Nistrului
Pe acest fond politic incert, veniturile in regiunea separatistă transnistreană se micșorează continuu. În primul trimestru al anului curent, în bugetul regiunii transnistrene a Republicii Moldova au fost acumulate venituri mai mici cu aproximativ 46 de milioane de ruble transnistrene. Tendinţe negative sunt înregistrate, de asemenea, la importuri şi exporturi, precum şi la alte capitole ale activităţii social-economice din regiune.
Potrivit presei de la Tiraspol, în anul curent volumul exporturilor a scăzut cu 1,6%, iar cel al importurilor – cu 35%. Cifra de afaceri totală a scăzut cu 25%. Analizând performanţa veniturilor bugetare în trimestrul I, şefa departamentului regional al finanţelor, Irina Molocanova, a spus că planul de colectare a veniturilor la buget a fost îndeplinit în proporţie de doar 66% fiind colectate 290 de milioane de ruble, dintre care 204 milioane au fost alocate pentru prestaţiile sociale.
Salarii pe împrumuturi
Aceasta a adăugat că pentru rambursarea tuturor plăţilor sociale au fost atrase împrumuturi în valoare de 175 de milioane de ruble. „Până la intrarea în vigoare a Legii cu privire la buget, noi nu putem lua mai multe credite. Deficitul creat şi incapacitatea de a mobiliza fonduri suplimentare duce la perturbarea procesului de achitare a salariilor”, a explicat Irina Molocanova. În medie, pentru luna martie, salariile bugetarilor din regiunea transnistreană au fost plătite în proporţie de puţin peste 50%.
de Anatol Terzi | iun. 9, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Situatia regiunii separatiste transnistrene devine tot mai inflamata, dupa ce Ucraina a denuntat recent o serie de acorduri militare cu Rusia privind accesul militar pe teritoriul sau. Si Republica Moldova a impus o blocada pentru militarii rusi ce se rotesc in regiunea transnistreana din corpul asa-zisului grup de „pacificatori rusi” ce asigura securitatea regiunii. Aceste actiuni ale Kievului si Chisinaului au creat sporirea retoricii Tiraspolului si a angrenat Rusia in aceasta disputa sub pretextul imposibilitatii de a-si aproviziona trupele din regiune.
De astfel, liderul de la Kiev, Petro Porosenko a promulgat marti o serie de legi ce vizeaza anularea unor acorduri militare cu Rusia semnate anterior de fostele guvernari de la Kiev. Printre acestea se afla si cel privind tranzitul militarilor rusi catre regiunea separatista Transnistria, din Republica Moldova. Porosenko a mai promulgat si anularea Acordului de cooperare ucraineano-rusa in domeniul industriei militare, Acordul dintre guvernele rus si ucrainean referitor la organizarea transportului militar interstatal, Acordul de cooperare in domeniul contrainformatiilor militare si Acordul cu privire la protectia reciproca a informatiilor clasificate. Aceste actiuni, coroborare si cu numirea fostului presedintele georgian Mihail Saakasvili in calitate de guvernator al Odesei au iritat si mai mult spiritele la Moscova, acolo unde se foloseste tot mai des o retorica belicoasa.
Amenintari din Duma, „sfaturi” prin presa
Deputatul din Duma de Stat, Serghei Jelezniak, a spus recent ca un atac asupra fortelor rusesti din regiunea transnistreana ar insemna aproape sigur razboi cu Ucraina si „un mars rusesc asupra Kievului”. Astfel de declaratii apar tot mai des la Moscova, iar scenariul invadarii Odesei dinspre regiunea transnistreana este tot mai des invocat. Europa Libera relateaza despre un materialul aparut in Moscow Times, sub semnatura lui Vladimir Frolov, presedintele Grupului LEFF, in care se vorbeste despre faptul ca Ucraina a facut o mutare riscanta prin anularea acordurilor militare cu Rusia ce ar putea da „cassus beli” Federatiei Ruse. „Avand in vedere trucurile rusesti din Crimeea si Donbas, decizia Ucrainei este de inteles, dar ar putea in acelasi timp furniza Moscovei un „casus belli” legitim pentru a porni o campanie pe scara larga, un fel de repetare a razboiului cu Georgia din 2008. Un oficial de rang inalt de la Ministerul rus al Apararii a declarat dupa votul ucrainean ca Rusia isi va reaproviziona baza in orice imprejurari, chiar si printr-un pod aerian. El ar putea sa nu aiba ca destinatie Chisinaul, capitala Moldovei, ci un aerodrom recent reconstruit la Tiraspol. Aceasta ar pune Ucraina intr-o pozitie dificila – daca sa permita zboruri rusesti peste teritoriul sau, care sa aduca „omuleti verzi” la 100 de kilometri de Odessa”, se mentioneaza in articolul din „Moscow Times”.
Autorul materialului mai scrie ca, totusi, Rusia nu dispune in regiunea transnistreana de fortele necesare lansarii unui atac spre Odesa si ca ar putea sa atace dinspre Donbans si poate Harkov. El mai indeamna voalat Occidentul sa preseze Republica Moldova pentru a permite rotatia trupelor rusesti din Transnistria, sub monitorizarea OSCE, fapt ce va mai amortiza din tensiunile existe in regiune.
Exercitii dupa scenarii militare complexe
Agentia Karadeniz Press a scris ca militarii rusi din regiunea transnistreana au inceput recent o serie de manevre si exercitii militare. Programul de pregatiri prevede antrenamente de tragere la tinta, pregatire fizica, protectie radiologica, chimica si biologica. In urma cu circa trei saptamani, lunetistii rusi din Transnistria efectuau un amplu antrenament. In cadrul antrenamentelor lunetistii s-au concentrat pe asigurarea securitatii in cazul atacului de grupuri de diversionisti, deasemenea asigurarea securitatii pentru coloanele de transport si confectionarea podurilor de acces. In cadrul antrenamnentului militarii si-au imbunatatit experienta in domeniul tragerii, camuflarii, descoperirea si distrugerea potentialilor dusman.
Rusia are aproximativ 1.500 de militari in Transnistria, un teritoriu separatist din Republica Moldova situat la granita cu Ucraina. Dintre acestia, aproximativ 1.400 de militari fac parte din Grupul Operativ de Trupe Rusesti din Transnistria, constituit in urma cu 20 de ani prin reorganizarea fostei Armate a 14-a a URSS. Republica Moldova considera insa ca stationarea militarilor rusi in regiunea transnistreana contravine Constitutiei moldovene si, din acest motiv, Chisinaul, OSCE, UE si SUA au cerut in repetate randuri retragerea lor. Tensiunile au sporit in regiunea separatista dupa ce Ucraina a anulat mai multe acorduri militare cu Rusia ce permiteau tranzitul militarilor rusi pe teritoriul sau, iar Republica Moldova a intors mai multi militari rusi de pe aeroportul de la Chisinau ce intentionat sa calatoreasca spre Transnistria.
