Rusia continuă să crească în intensitate atacurile sale cu rachete, iar acest lucru înseamnă practic și mai multă presiune pe sistemul defensiv ucrainean. În contextul în care peste 2 luni administrația de la Washington se va schimba și nu se știe exact care va fi noua abordare a conflictului ruso-ucrainean, Kremlinul forțează cât de mult în timpul rămas înaintarea trupelor sale în speranța ca va putea păstra ulterior noile teritorii cucerite.

Duminică dimineața, Rusia a desfășurat un atac aerian extins asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care a durat mai multe ore și a afectat numeroase orașe. Acesta a fost cel mai mare atac de acest tip din ultimele luni, provocând pagube semnificative. Infrastructura energetică a fost principala țintă a atacului, iar în urma loviturilor directe, unele instalații au suferit daune. Mai multe regiuni au rămas fără electricitate, iar echipele lucrează pentru restabilirea alimentării.

Au fost raportate lovituri în orașe precum Odesa, Dnipro și Rivne, iar în Kiev, locuitorii s-au refugiat în stațiile de metrou pentru protecție. Atacul a implicat peste 200 de rachete și drone, dintre care forțele ucrainene au reușit să distrugă o mare parte.

De asemenea, Rusia a primit recent și un sprijin major în materie de piese de artilerie de la aliatul său, Coreea de Nord. Aceasta a crescut semnificativ sprijinul militar acordat Rusiei, furnizând armament avansat și trupe pentru a întări poziția Moscovei în conflictul cu Ucraina. Potrivit unui raport al serviciilor de informații ucrainene, împărtășit celor de la redacția Financial Times, Phenianul a livrat numeroase sisteme de rachete și artilerie de rază lungă, inclusiv 50 de obuziere autopropulsate de 170 mm M1989 și 20 de sisteme modernizate de lansatoare multiple de rachete de 240 mm, care au fost deja desfășurate în regiunea Kursk din Rusia. Obuzierele pot lansa proiectile pe o distanță de până la 60 de kilometri, iar lansatoarele sunt variante modernizate bazate pe modelul sovietic BM-27 Uragan.

De asemenea, Coreea de Nord a trimis peste 10.000 de soldați pentru a fi implicați pe frontul ucrainean, fiind echipați în uniforme și înarmați cu echipament rusesc. Această implicare marchează o aprofundare a rolului Phenianului în conflict, care a avut deja o contribuție majoră prin furnizarea a milioane de obuze de artilerie armatei ruse în 2023.

Rusia a concentrat o forță de 50.000 de soldați, inclusiv 10.000 de nord-coreeni, aceștia fiind pregătiți pentru o ofensivă majoră care urmărește recâștigarea teritoriile pierdute în regiunea Kursk de la granița Ucraina. Forțele ucrainene, care au cucerit inițial 1.100 de kilometri pătrați în cadrul unei operațiuni ofensive surpriză în luna august. Ulterior, trupele ucrainene au pierdut aproape jumătate din acest teritoriu în fața contraatacurilor rusești.

Menținerea controlului asupra celor 600 de kilometri pătrați rămași este considerată esențială pentru ca Ucraina să aibă un avantaj în eventualele negocieri viitoare. Totuși, prezența trupelor nord-coreene și utilizarea pe scară largă a armamentului avansat de către Rusia îngreunează considerabil sarcina Ucrainei.

Având în vedere că Moscova a accelerat în ultimele zile operațiunile ofensive, iar moralul trupelor ucrainene a fost afectat semnificativ de vestea realegerii lui Trump, administrația Biden a luat o decizie majoră, așteptată încă de anul trecut. Casa Albă a decis în sfârșit să elimine restricțiile care împiedicau Ucraina să folosească arme furnizate de SUA pentru a lovi adânc în teritoriul rus, au declarat pentru Reuters trei surse familiare cu această decizie. Această măsură reprezintă o schimbare semnificativă a politicii americane față de războiul din Ucraina.

Potrivit surselor, Ucraina plănuiește să lanseze primele atacuri cu rază lungă de acțiune în zilele următoare, însă detaliile operațiunilor sunt păstrate secrete din motive de securitate. Casa Albă a refuzat să comenteze informațiile. Principala categorie de arme folosite pentru lovituri în adâncime vor fi rachetele ATACMS, care au o rază de acţiune de până la 300 de kilometri.

Această decizie vine după multe luni de presiuni din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a solicitat permisiunea de a folosi armele americane împotriva țintelor militare strategice rusești aflate la mare distanță de granițele Ucrainei.

Schimbarea poziției Washingtonului survine pe fondul desfășurării de către Rusia a trupelor nord-coreene pentru a sprijini propriile forțe, o evoluție care a stârnit îngrijorare atât în SUA, cât și la Kiev. Deși unii oficiali americani sunt sceptici că atacurile cu rază lungă vor modifica semnificativ traiectoria războiului, această decizie ar putea ajuta Ucraina într-un moment în care forțele ruse înregistrează progrese semnificative.