Armata turca, decimata de justitie

de | apr. 7, 2010 | Alte regiuni, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro | 1 comentariu

Zeci de militari, inclusiv generali si amirali activi sau in retragere ai armatei turce, au fost retinuti de autoritatile de la Ankara in ultimele patru zile pe teritoriul Republicii Turcia si a Republicii Turce a Ciprului de Nord, suspectati de pregatirea unei lovituri de stat, relateaza surse diplomatice locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS.

Ofiterii turci, vizati de justitia de la Ankara

Ofiterii turci, vizati de justitia de la Ankara

Zeci de militari, inclusiv generali si amirali activi sau in retragere ai armatei turce, au fost retinuti de autoritatile de la Ankara in ultimele patru zile pe teritoriul Republicii Turcia si a Republicii Turce a Ciprului de Nord, suspectati de pregatirea unei lovituri de stat, relateaza surse diplomatice locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, raidurile forțelor de ordine au avut loc in peste 20 de localitati din Turcia si Ciprul turcesc, fiind vizate si sediile unor unitati militare, precum si baze navale si aeriene.
Reamintim ca anterior procuratura turca a sanctionat arestul a 20 de persoane despre care se crede ca ar fi implicate in organizarea atacurilor teroriste, inclusiv un fost comandant militar, generalul Cetin Dogan, considerat lider al conspiratiei. Totodata, in luna februarie 2010, politia si serviciile de securitate a arestat peste 70 de militari, inclusiv fostul comandant al marinei militare Ozden Ornek si fortelor militare aeriene Ibrahim Firtina.

Bomba Ergenekon

Reamintim ca dosarul cu privire la lovitura de stat a fost deschis de justitia turca in anul 2007, iar valurile de arestari au inceput in 2008. Guvernul islamist moderat condus de premierul Recep Erdogan considera ca in 2002 gruparea radicala „Ergenekon”, organizata si condusa de ofiteri militari de rang inalt, a planificat organizarea unei lovituri de stat militare, pe fondul crearii unei instabilitati economice, sociale si politice in tara.
Sub numele de cod „Lovitura de ciocan“, complotul urmarea instaurarea haosului in tara, urmat de interventia salutara a armatei, ce ar fi restabilit ordinea. Conform planurilor complotului, dezvaluite de mass-media turca, cateva moschei din Istanbul urmau sa fie aruncate in aer, pe fondul declansarii unui razboi cu Grecia si regimul grec cipriot de la Nicosia. Planul, ce ar fi trebuit sa se incheie cu interventia in forta a armatei turce si debarcarea guvernului Erdogan, sustinut de Partidului Dreptatii si Dezvoltarii (AKP), considerat islamist moderat, a provocat o adevarata furtuna in mediile politice si militare turcesti. Desi generalii turci au dezmintit planul, afirmand ca era vorba despre  un „exercitiu militar de simulare”, dezvaluirile din mass-media turca au provocat o serie de arestari spectaculoase, care au afectat armata si serviciile militare de informatii ale Republicii Turcia.

Complotul „paselor”

Conform surselor judiciare si militare turce, citate de mass-media de la Ankara, printre complotistii arestati se numara zeci de ofiteri superiori, generali si amirali in retragere, care poarta titlul onorific de „pasa”, datand de pe vremea Imperiului Otoman. Intre cei retinuti figureaza generalul Ergin Saygun, fost adjunct al sefului Statului Major, generalul Ibrahim Firtina, fostul sef al armatei aerului si amiralii Ozden Ornek si Ahmet Feyyaz Ogutçu, fosti comandanti ai Marinei. Alaturi de ei, au mai fost inculpate in afacere peste 400 de persoane, de la simpli soldati, la cadre didactice, jurnalisti si politicieni. Pana de curand, comenteaza analistii, un astfel de gest ar fi fost de neimaginat in Turcia, tara unde armata a fost mereu perceputa ca unic garant al stabilitatii si secularismului societatii.
Deocamdata, nu a fost pronuntata nicio sentinta, dar, indiferent care va fi aceasta, afacerea „Lovitura de ciocan” ar putea remodela pe viitor rolul si locul armatei in societatea turca.

Reteaua „Ergenekon”

Nu e un secret ca intre unii sefii ai armatei Turciei si guvernul premierului RecepTayyip Erdogan, islamist moderat, mocneste de mai multi ani un conflict latent. Militarii ii reproseaza lui Erdogan ca pune in pericol secularismul si integritatea Turciei. Premierul riposteaza ca locul unei armate moderne nu este in politica. Tabara Erdogan a punctat in ochii opiniei publice in urma cu doi ani, cand a iesit la iveala existenta „Ergenekon”, o retea secreta din care faceau parte  generali, politicieni si oameni de afaceri, toti avand drept scop inlaturarea pericolului islamist, reprezentat de premier si partidul AKP.

Fratia musulmana

In replica, generalii sustin ca reteaua „Ergenekon” este o inventie menita sa discretizeze armata, parte a unei campanii duse de Fethullah Gulen. Fost imam, Gulen este un intelectual de marca si lider al celei mai bogate si mai influente miscari islamice din Turcia. Miscarea, ce denunta violenta si apara valorile capitaliste, nu este insa perceputa ca o promotoare a fundamentalismului religios.
O alta dezvaluire, ce a sifonat serios imaginea armatei, se refera la atentatul PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) din octombrie 2007, la Daglica. Tot „Taraf” a dezvaluit ca generalii ar fi avut informatii despre atac, dar au tacut pentru a da o lovitura guvernului. In atentat si-au pierdut viata 13 militari turci. Analistii considera ca atat „Ergenekon” cat si Daglica au stirbit prestigiul armatei in ochii populatiei.

Traditia puciurilor

Analistii turci, citati de mass-media turca, se intreaba daca, intr-adevar, Turcia e pregatita sa regandeasca rolul armatei, iar scaderea influentei generalilor reprezinta un proces ireversibil. Sau este vorba despre inca o batalie a razboiului dintre castele conducatoare: militarii si vechea garda politica, obisnuiti sa monopolizeze puterea, si clasa in ascensiune, islamistii moderati din Anatolia, reprezentati de guvernarea AKP.
Raspunsul conteaza, deoarece Turcia reprezinta un pion strategic asezat intre Europa si Orientul Mijlociu, considera si mass-media de la Bucuresti. Are o populatie ce atinge 72 de milioane  si sanse sa devina principala tara de tranzit a petrolului si gazelor provenite din Est. In plus, este o democratie seculara, desi e majoritar musulmana, si a aplicat pentru aderarea la Uniunea Europeana.

Un „garant” violent

Armata turca este a doua ca marime, in NATO, dupa cea a Statelor Unite si a fost mult timp privita de populatie ca un garant al republicii seculare fondate de Kemal Ataturk, in urma cu 86 de ani. Si din acest motiv, armata turca are o traditie destul de bogata in materie de lovituri militare.
Prima, cea din 1960,  s-a incheiat cu spanzurarea premierului Adnan Menderes. A doua a avut loc in 1980, generalii consolidandu-si puterea prin impunerea unei noi Constitutii. In 1997, tot generalii au rasturnat primul guvern islamist, democratic ales, sub acuzatia ca ar fi vrut sa instaureze  legea shariei. In 2007, au amenintat ca vor interveni din nou. Motivul: sotia lui Abdullah Gul, ministrul de Externe de atunci, purta val, simbol al fundamentalismului islamic in ochii generalilor.
In 2008, cand s-a pus in revenirea la portul valului islamic in Universitati, generalii au incercat sa determine interzicerea AKP, sub acuzatia ca urmareste anularea secularismului impus de Mustafa Kemal Ataturk.

Filiera Dink

Reamintim ca recent o curte penala din Istanbul a cerut procurorilor care investigheaza grupul secularist obscur Ergenekon sa examineze o posibila legatura cu asasinarea jurnalistului turc-armean Hrant Dink in 2007. Curtea doreste ca procurorii sa examineze conversatiile telefonice si conturile bancare ale colonelului Ali Oz, care era comandantul jandarmeriei provinciale din orasul Trabzon la momentul asasinarii lui Dink. Oz si locotenentul Metin Yildiz, fostul director al oficiului de informatii, au fost investigati pentru neglijarea atributiilor lor inaintea asasinarii lui Dink in fata redactiei ziarului sau din Istanbul in 19 ianuarie 2007. Grupul Ergenekon este acuzat ca ar fi planuit sa incite haos pentru a declansa o lovitura de stat impotriva guvernului condus de Partidul Justitiei si Dezvoltarii.

Share our work

1 Comentariu

  1. Kadar Levent

    Fetulah Gulen nu este un intelectual, chiar nu are scoala, e o forma primitiva de leader, medievala as putea zice. Turcia nu trebuie sa fie ca Iranul dupa Sah. Organizatia lui Fetulah Gulen nu este nici pe departe atat de bogata, e formata practic pe o retea de imami (care sunt ca niste cersetori de lux- umbla si cer bani pe la firme). Au filiale si in Romania (Bucuresti, Ploiesti, Medigidia, Constanta, Iasi, Oradea.. peste tot). Se ocupa cu cersetoria de lux si in Romania, bine macar de la patroni turci. Fundatiile TUNA SI LUMINA sunt deasemenea sub aripa lor- conduse de manageri care sunt crescuti intre cersetorii de lux. Liceul International de Informatica – din Bucuresti si din Constanta este tot vasal al acestei organizatii. Majoritatea imamilor si mebrilor provin din mediul rural turcesc sunt copii saraci racolati si crescuti dupa legi islamice.
    Mai exista o organizatie „Suleimacilar” care are filiare si in Romania (Bucuresti- Penantelimon – Medgidia – Constanta -etc).
    Tot respectul pentru Armata Republicii Turcia.
    AKP-ul asta mai ales acum cu ministrul de externe Davutoglu este la limita decentei democratice.
    Ce-i de facut pentru viitor? Eu cred, ca turcii in 2 generatii vor depasi deficitele de democratie, asta prin educatia la nivel de individ, si responsabilitatea elitei conducatoare.

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *