Armata chineză în inima Europei. Alianța Beijing-Minsk, trambulină pentru ambițiile geopolitice ale Federației Ruse?

de | iul. 11, 2024 | Analize, FEDERATIA RUSA | 0 comentarii

Înainte de începerea summitului NATO de la Washington, China a criticat Alianţa Nord-Atlantică pentru acţiunile sale în regiunea Asia-Pacific şi a cerut să îşi regândească poziţia. Beijingul respinge criticile formulate de NATO şi respinge ideea de a folosi China ca pe o scuză pentru a avansa în regiunea Asia-Pacific şi pentru a provoca tensiuni în […]

Înainte de începerea summitului NATO de la Washington, China a criticat Alianţa Nord-Atlantică pentru acţiunile sale în regiunea Asia-Pacific şi a cerut să îşi regândească poziţia. Beijingul respinge criticile formulate de NATO şi respinge ideea de a folosi China ca pe o scuză pentru a avansa în regiunea Asia-Pacific şi pentru a provoca tensiuni în zonă, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, la Beijing.

Acuzații dure

Summitul NATO, organizat în capitala Statelor Unite, are drept scop discutarea unor relaţii ulterioare cu China şi întărirea cooperării Alianţei cu partenerii săi din regiunea indo-pacifică.
„NATO pretinde că este o alianţă regională defensivă, însă pe de altă parte continuă să-şi încalce graniţele, extinzându-şi mandatul, ajungând dincolo de zona sa de apărare şi alimentând confruntarea, fapt care dezvăluie mentalitatea sa profund înrădăcinată în Războiul Rece”, a afirmat oficialul chinez.
„Aceasta este sursa reală a riscurilor care ameninţă pacea globală şi stabilitatea”, a mai spus el. Pe de altă parte, China este un făuritor al păcii mondiale şi contribuie la dezvoltarea globală, a precizat el.
Beijingul cere NATO să-şi corecteze imaginea falsă despre China şi să abandoneze mentalitatea înrădăcinată în Războiul Rece, a adăugat Lin.
La Washington, liderii celor 32 de state membre ale NATO discută despre extinderea măsurilor de descurajare şi de apărare, precum şi continuarea sprijinului pentru Ucraina. China are o poziţie neutră în acest conflict, însă sprijină Rusia, care este cel mai important aliat al său.

Axa Minsk-Moscova

China şi Belarus au început luni exerciţii militare comune, au anunţat Ministerele Apărării din cele două ţări, exerciţiile fiind organizate la doar câţiva kilometri de graniţa cu Polonia, ţară membră a NATO, şi începând în ajunul summitului Alianţei Nord-Atlantice.

Belarusul a devenit anterior a zecea ţară membră a Organizaţiei Cooperării de la Shanghai (OCS), alăturându-se Rusiei, principalul său aliat, Chinei şi altor ţări cu relaţii tensionate cu Occidentul.

OCS a anunţat această decizie pe Telegram, decizia fiind luată la un summit care a avut loc la Astana.

În afară de Rusia, China şi Belarus, din OCS mai fac parte India, Pakistanul. Iranul, Kazahstanul, Kîrgîzstanul, Uzbekistanul şi Tadjikistanul.

„Evenimentele care au loc în lume sunt alarmante, situaţia este instabilă şi, prin urmare, vom practica noi forme şi metode de îndeplinire a sarcinilor tactice”, a declarat generalul-maior Vadim Denisenko, şeful Comandamentului operaţiunilor speciale din Belarus, într-o postare pe Telegram, citat de Ministerul Apărării.

Manevrele, denumite „Falcon Assault”, vor dura până pe 19 iulie şi au loc pe un teren de antrenament din apropierea oraşului Brest, a mai spus ministerul. Brest, în sud-vestul Belarusului, se află la graniţa cu Polonia.
Belarus a permis Rusiei să-i folosească teritoriul drept una dintre rampele de lansare pentru invazia Moscovei pe scara largă în Ucraina în 2022.
Ca parte a „exerciţiilor antiteroriste”, personalul militar din ambele ţări se va antrena pentru aterizarea nocturnă şi va desfăşura operaţiuni într-o zonă populată, a precizat Ministerul belarus al Apărării.
Ministerul a postat şi o serie de fotografii pe Telegram în care se văd trupe chineze debarcând în week-end dintr-un avion şi descărcând echipamente. În postările de luni, ministerul arată trupe care mărşăluiesc pe un teren de antrenament. Nu este clar numărul militarilor care participă la exerciţii.
Ministerul chinez al Apărării a transmis luni într-un comunicat că Belarus a organizat „o mare ceremonie de bun venit” pentru trupele chineze care au sosit în Belarus pe 6 iulie.
„Instruirea comună urmăreşte să dezvolte capacităţile de coordonare a trupelor participante şi să aprofundeze cooperarea practică între cele două armate”, a mai spus ministerul în comunicat.
Într-o postare pe Telegram, Ministerul belarus al Apărării a declarat luni că dimensiunea forţelor NATO la graniţa cu Belarus creşte rapid, ceea ce duce la intensificarea tensiunii în regiune.
„Ţara noastră ia toate măsurile posibile pentru a preveni escaladarea. Totuşi, dacă cineva ne trece graniţele, reacţia va fi dură”, se arată în postare.

Răspuns polonez

Polonia va face tot ce este necesar pentru a rezolva criza migranţilor la graniţa sa cu Belarus, a declarat ministrul adjunct al apărării polonez Cezary Tomczyk, în momentul în care Varşovia analizează o serie de opţiuni, printre care şi închiderea completă a frontierei.
Frontiera dintre Polonia şi Belarus a devenit un punct fierbinte, în condiţiile în care oficiali occidentali acuză guvernul belarus că trimite migranţi din afara Europei în Polonia, ca o formă de „război hibrid”.
Şeful diplomaţiei poloneze Radoslaw Sikorski a declarat anterior că Varşovia nu exclude închiderea completă a graniţei, în timp ce preşedintele Andrzej Duda a discutat despre criza migranţilor la frontieră cu omologul său chinez Xi Jinping, subliniind impactul acesteia asupra comerţului cu Europa.
Polonia a închis patru dintre cele şase puncte de trecere a frontierei cu Belarus din cauza tensiunilor cu Minskul.
„Suntem pregătiţi pentru orice soluţie la această chestiune, pentru că nu vom permite ca această criză a migranţilor cauzată de Belarus să dureze la nesfârşit”, a declarat ministrul adjunct al apărării Cezary Tomczyk, citat de mass-media internațională.
Eforturile Poloniei de a rezolva criza au inclus lucrări de fortificare a graniţei şi o creştere a numărului poliţiştilor de frontieră, însă Varşovia transmite, de asemenea, un mesaj politic clar că situaţia actuală „nu poate dura la nesfârşit”, a spus Tomczyk.
Întrebat dacă China ar putea ajuta Polonia să pună capăt crizei, Tomczyk a afirmat că, în opinia sa, Beijingul nu doreşte o situaţie proastă la graniţă.
„China este un jucător global. China are interese globale în Europa. Şi trebuie să ajungă cumva în Europa”, a spus el.
Tomczyk a declarat, de asemenea, că speră ca membrii NATO să discute la summitul de la Washington dacă Polonia ar putea doborî rachetele ruseşti care se îndreaptă spre teritoriul NATO în timp ce acestea se află încă deasupra teritoriului ucrainean.
„Acest lucru este, desigur, complicat din punct de vedere juridic şi politic, dar se pare că aceasta este direcţia şi ar trebui discutată în detaliu de către NATO”, a mai spus el.

Relații complexe

Relațiile dintre China și Belarus au evoluat semnificativ în ultimele decenii, fiind marcate de o cooperare strânsă pe multiple planuri, inclusiv economic, politic și militar.

Relațiile diplomatice între China și Belarus au fost stabilite în 1992, după destrămarea Uniunii Sovietice. De atunci, cele două țări au construit treptat o relație solidă bazată pe interese comune și cooperare reciprocă.

China a devenit unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai Belarusului. Cele două țări au semnat numeroase acorduri comerciale și de investiții. Proiectele de infrastructură finanțate de China, cum ar fi parcul industrial „Great Stone” de lângă Minsk, sunt exemple concrete ale acestei cooperări.

Republica Belarus este un participant activ în Inițiativa Belt and Road (BRI) a Chinei, care vizează crearea unei rețele vaste de infrastructură pentru a facilita comerțul între Asia, Europa și Africa. Belarus joacă un rol strategic datorită poziției sale geografice, fiind un punct de tranzit important între Asia și Europa.

Atunci când vorbim despre relațiile politice, China și Belarus susțin adesea pozițiile și politicile reciproce în forumuri internaționale. De exemplu, China a oferit sprijin diplomatic Belarusului în contextul sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și SUA, iar Belarus a susținut politicile Chinei în ceea ce privește integritatea teritorială și alte chestiuni sensibile, precum drepturile minorităților ori independența Tibetului.

Vizitele reciproce ale liderilor celor două țări sunt frecvente. Aceste vizite contribuie la consolidarea legăturilor bilaterale și la semnarea unor noi acorduri de cooperare.

Belarus a achiziționat echipamente militare din China și cele două țări desfășoară exerciții militare comune. Acest tip de cooperare ajută la creșterea capacităților militare ale ambelor națiuni și la întărirea relațiilor strategice.

Cele două țări promovează activ schimburile culturale și educaționale. Studenții din Belarus au oportunitatea de a studia în China, inclusiv în instituțiile de învățământ militare ori aparținând serviciilor de informații de la Beijing.

Deși relațiile dintre China și Belarus sunt în general pozitive, există și provocări. Belarus este sub presiunea sancțiunilor occidentale, ceea ce face ca dependența sa de China să crească. În același timp, China trebuie să navigheze atent în relațiile sale cu țările occidentale, care privesc cu suspiciune apropierea de Belarus.

Relațiile dintre Beijing și Minsk sunt caracterizate de o cooperare strânsă și strategică, cu beneficii economice, politice și militare pentru ambele părți. Totuși, dinamica geopolitică globală și presiunile externe pot influența evoluția acestor relații în viitor.

Influență economică

Investițiile economice ale Chinei în Belarus sunt o parte importantă a strategiei Beijingului de a-și extinde influența economică și politică în Europa de Est. Aceste investiții sunt diverse și se manifestă în mai multe domenii, cum ar fi infrastructura, producția industrială, energia și tehnologia.

China a investit semnificativ în proiecte de infrastructură din Belarus. Un exemplu important este Parcul Industrial China-Belarus, cunoscut sub numele de „Marele Piatră” (Great Stone Industrial Park). Acesta este un proiect emblematic al Inițiativei Belt and Road (BRI) și se află în apropierea capitalei Minsk. Parcul industrial este destinat să devină un hub logistic și de producție, atrăgând investiții și companii din diverse sectoare.

Sectorul energetic este un alt domeniu de interes strategic pentru China în Belarus. Chinezii au finanțat și au participat la construirea unor centrale electrice și au investit în modernizarea infrastructurii energetice existente. De asemenea, există cooperări în domeniul energiei regenerabile, cum ar fi parcurile eoliene și solare.

China a investit în fabrici și unități de producție în Belarus. Aceste investiții nu doar că ajută la modernizarea industriei locale, dar creează și locuri de muncă și contribuie la transferul de tehnologie. De exemplu, au fost înființate mai multe întreprinderi mixte în domenii precum electronica, textilele și echipamentele de transport.

Companiile chineze sunt implicate activ în dezvoltarea sectorului de telecomunicații din Belarus. Huawei și ZTE, doi dintre cei mai mari furnizori de echipamente de telecomunicații din China, au colaborat cu operatorii locali pentru a moderniza rețelele de telecomunicații și pentru a introduce tehnologii avansate, inclusiv 5G.

China a acordat împrumuturi și finanțări pentru diverse proiecte în Belarus. Băncile chineze, precum Banca de Export-Import a Chinei (Exim Bank) și Banca Chineză pentru Dezvoltare (China Development Bank), au fost implicate în finanțarea unor proiecte majore de infrastructură și dezvoltare.

Investițiile chineze au vizat și sectorul transporturilor, inclusiv modernizarea și extinderea rețelelor feroviare și rutiere. Acestea sunt esențiale pentru a facilita comerțul între China și Europa, Belarus fiind un nod strategic pe ruta economică Belt and Road.

Impactul acestor investiții

Investițiile chineze în Republica Belarus au adus beneficii semnificative economiei locale, inclusiv crearea de locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii. Cu toate acestea, ele au stârnit și îngrijorări legate de creșterea influenței chineze și de riscurile asociate cu dependența economică de China.

În concluzie, investițiile economice ale Chinei în Belarus sunt variate și semnificative, acoperind o gamă largă de sectoare și contribuind la dezvoltarea economică a țării. Aceste investiții fac parte dintr-o strategie mai amplă a Chinei de a-și extinde prezența globală și de a consolida legăturile economice cu Europa de Est.

Estimările privind investițiile economice ale Chinei în Belarus sugerează că acestea se ridică la cel puțin câteva miliarde de dolari americani.

1. Parcul Industrial China-Belarus (Great Stone Industrial Park)

Investițiile inițiale și cele planificate pe termen lung sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de dolari. Până în prezent, aproximativ 1 miliard de dolari a fost deja investit.

2. Sectorul energetic

Investițiile chineze în modernizarea infrastructurii energetice și în construcția de centrale electrice sunt estimate la sute de milioane de dolari. De exemplu, proiectul de la Berezovskaya a primit finanțare chineză de aproximativ 340 de milioane de dolari.

3. Transport și logistică

Proiectele de infrastructură de transport, inclusiv modernizarea rețelelor feroviare și rutiere, sunt estimate la aproximativ 500 de milioane de dolari.

4. Telecomunicații

Investițiile în sectorul telecomunicațiilor, inclusiv implementarea tehnologiei 5G, sunt estimate la câteva sute de milioane de dolari, dar cifrele exacte sunt mai greu de determinat.

5. Împrumuturi și finanțare

Băncile chineze au acordat împrumuturi și finanțări pentru diverse proiecte de infrastructură și dezvoltare, estimate la câteva sute de milioane de dolari. De exemplu, în 2015, China a acordat un împrumut de 1,4 miliarde de dolari pentru proiecte de infrastructură în Belarus.

6. Proiecte adiționale

Alte proiecte industriale și de cooperare economică adaugă la totalul investițiilor, cu sume estimate la câteva sute de milioane de dolari.

Dacă adunăm toate aceste investiții, suma totală a investițiilor economice ale Chinei în Belarus se ridică la aproximativ10 miliarde de dolari americani, cu posibilitatea de a crește în viitor, pe măsură ce proiectele planificate se vor dezvolta.

Alianța NATO-Japonia

Intensificarea cooperării militare între Rusia şi Coreea de Nord a subliniat necesitatea pentru Japonia de a avea legături mai strânse cu NATO, pe măsură ce ameninţările regionale privind securitatea devin din ce în ce mai interconectate, a declarat premierul japonez Fumio Kishida, citat de mass-media internațională.
În declaraţii scrise înainte de participarea sa la summitul NATO de la Washington, Kishida a semnalat totodată îngrijorarea cu privire la presupusul rol al Beijingului în sprijinirea războiului Moscovei în Ucraina, deşi nu a numit în mod explicit China.
„Securitatea euro-atlantică şi cea indo-pacifică sunt inseparabile, iar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi cooperarea sa militară aprofundată cu Coreea de Nord sunt o reamintire puternică în acest sens”, a mai spus Kishida. „Japonia este hotărâtă să-şi consolideze cooperarea cu NATO şi partenerii săi”, a adăugat el.
Comunitatea internaţională nu ar trebui să tolereze încercările unor ţări de a perturba ordinea globală stabilită, a spus liderul japonez, reiterând un avertisment că Ucraina de astăzi ar putea fi Asia de Est mâine. El a făcut apel, de asemenea, la o mai mare cooperare pentru a face faţă noilor ameninţări de securitate care depăşesc graniţele geografice, precum atacurile cibernetice şi conflictele în spaţiu.
Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă, care împreună cu Japonia sunt cunoscute sub numele de Indo-Pacific Four (IP4), participă la summitul NATO din 10-11 iulie de la Washington.
Preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că intenţionează să discute la reuniunea NATO despre ameninţarea pe care Phenianul o reprezintă pentru Europa prin adâncirea legăturilor sale cu Rusia.
Liderul nord-coreean Kim Jong-Un a semnat luna trecută cu Rusia un acord de apărare reciprocă, în timpul primei vizite a preşedintelui Vladimir Putin la Phenian în 24 de ani, şi şi-a exprimat „sprijinul deplin” pentru războiul Rusiei în Ucraina.
Fără să numească China, Kishida a declarat că „unele ţări” ar fi transferat Rusiei bunuri cu dublă utilizare civilă şi militară, care au servit „ca un colac de salvare” pentru războiul său din Ucraina.
„Este necesar să confruntăm astfel de situaţii într-o manieră strategică şi multilaterală, având o viziune panoramică care ia în considerare întreaga serie de actori internaţionali care alimentează încercarea Rusiei de a schimba status quo-ul prin forţă”, a spus el.
„Graniţa geografică ‘euro-atlantică’ sau ‘indo-pacifică’ nu mai este relevantă pentru protejarea păcii şi securităţii globale. Japonia şi partenerii din regiunea indo-pacifică pot juca un rol important pentru aliaţii NATO din această perspectivă”, a mai spus el.
După zeci de ani de pacifism, Tokyo a fost reticent în a furniza ajutor militar Ucrainei.
Cu toate acestea, Japonia a oferit ajutor financiar Kievului, a condus eforturile de pregătire pentru reconstrucţia de după război şi a contribuit la fondul NATO pentru a furniza Ucrainei echipamente neletale, precum sisteme de detectare anti-drone.

NATO nu se extinde în Asia

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu se extinde în Indo-Pacific, dar are o oportunitate „largă” pentru o cooperare mai mare cu Coreea de Sud și alți parteneri regionali, a declarat ambasadorul Michael Carpenter, consilier principal pentru Europa în cadrul Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă. El a făcut aceste remarci în contextul în care președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol și liderii Japoniei, Australiei și Noii Zeelande au fost invitați la summitul NATO.

Agenda summitului include eforturi de aprofundare a parteneriatului NATO cu cei patru parteneri din Indo-Pacific, cunoscuți sub numele de IP4 sau IPP. Anul acesta marchează cea de-a 75-a aniversare a alianței transatlantice, care numără 32 de membri.

„NATO și partenerii noștri din Indo-Pacific au multe interese comune și există o oportunitate largă de a aprofunda cooperarea pe o gamă largă de probleme. Am menționat unele dintre ele, cum ar fi securitatea cibernetică, combaterea dezinformării și dezvoltarea bazelor noastre industriale de apărare,” a spus Carpenter în timpul unui briefing la Centrul de Presă Străină.

„NATO nu se extinde în Indo-Pacific. Nu există un proces de aderare. Toate capacitățile de apărare și descurajare ale NATO sunt localizate în zona euro-atlantică, pe teritoriul aliaților NATO,” a adăugat el.

Cu toate acestea, ambasadorul a subliniat importanța colaborării în domeniul securității cu țările IP4. „Evident, partenerii noștri din Indo-Pacific sunt extrem de importanți pentru toți aliații NATO,” a spus el. „Este o regiune importantă și securitatea Europei are legătură cu securitatea Indo-Pacificului… Așadar, acesta este un moment important pentru noi să putem coordona astfel de aspecte precum reziliența, combaterea dezinformării, cooperarea industrială de apărare și multe altele.”

Ambasadorul a numit Rusia o amenințare „principală” pentru aliații NATO, exprimându-și totodată îngrijorarea cu privire la sprijinul Chinei aparent destinat să ajute efortul de război al Rusiei în Ucraina. „China a oferit direct sprijin bazei industriale de apărare a Rusiei printr-o gamă largă de articole cu dublă utilizare care nu numai că au permis armatei ruse să țintească Ucraina… dar care au reprezentat, de asemenea, o amenințare pe termen lung pentru securitatea europeană,” a spus el.

„Așadar, aceasta este o chestiune de imensă preocupare pentru toți aliații NATO, dar este, de asemenea, o chestiune de preocupare pentru partenerii noștri din Indo-Pacific.”

Cooperarea dintre NATO și țările IP4 a căpătat o importanță mai mare pe măsură ce Rusia a fost acuzată că aprofundează cooperarea militară cu Coreea de Nord într-o alianță temută că va afecta securitatea în Indo-Pacific, precum și în Europa.

Ambasadorul a declarat că NATO este deschisă să colaboreze cu cât mai mulți parteneri din Indo-Pacific.

„Cu siguranță, există mai mulți parteneri în Indo-Pacific care sunt de mare valoare pentru alianța NATO,” a spus el. „Vom căuta să includem alți parteneri în alte evenimente viitoare. Aceștia sunt liderii care vin la acest summit.”

Coreea de Sud a aprofundat cooperarea cu NATO prin înființarea unei misiuni diplomatice la NATO în noiembrie 2022 și alte eforturi de colaborare în contextul amenințărilor militare persistente ale Coreei de Nord, asertivității crescânde a Chinei și altor provocări.

Preocupare americană

Statele Unite sunt „preocupate” de vizita premierului ungar Viktor Orban în China şi consideră că este „nu constructivă” pentru eforturile de a realiza o „pace justă” în Ucraina, a declarat luni un purtător de cuvânt al Casei Albe. Această călătorie „cu siguranţă nu pare a fi constructivă pentru ceea ce trebuie făcut în Ucraina şi pentru eforturile vizând a se ajunge la o pace justă”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe.
Viktor Orban, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene, s-a aflat luni la Beijing pentru o vizită neanunţată în cadrul „misiunii sale de pace”, care nu a fost asumată de restul UE şi în cadrul căreia s-a întâlnit săptămâna trecută, la Moscova, cu preşedintele rus Vladimir Putin şi, la Kiev, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Războiul declarațiilor

Ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, a afirmat luni că decizia Statelor Unite de a se retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) a fost luată astfel încât Washingtonul să poată începe să construiască arme pentru a intimida China.
Preşedintele american de la acea vreme, Donald Trump, a declarat în 2018 că Washingtonul se va retrage din Tratatul INF, semnat de Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov în 1987, ce interzicea dezvoltarea de către SUA şi Rusia de rachete nucleare şi convenţionale, cu lansare de la sol sau de croazieră, cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de kilometri, precum şi a sistemelor capabile să lanseze astfel de rachete. Washingtonul s-a retras oficial din tratat în august 2019.
Motivul deciziei Washingtonului „a fost acum dezvăluit cu o claritate absolută, de netăgăduit”, a declarat Riabkov pentru „International Life”, publicaţia oficială a Ministerului de Externe rus.
„Americanii au trebuit să se retragă din tratat pentru a crea astfel de sisteme pentru a intimida Republica Populară Chineză”, a mai spus Riabkov. „Şi nu este o coincidenţă că am avut recent o discuţie care s-a intensificat despre când şi unde ar putea americanii să înceapă să-şi desfăşoare armele cu rază medie de acţiune în regiunea Asia-Pacific. Ei bine, şi în Europa, dar mai ales în regiunea Asia-Pacific”, a mai spus oficialul rus.

Beijingul impune condiții

Comunitatea internaţională trebuie „să creeze condiţii pentru un dialog direct” între Rusia şi Ucraina şi „să asigure asistenţă” în acest sens, a declarat luni preşedintele Chinei, Xi Jinping, în cadrul unei întâlniri la Beijing cu premierul ungar Viktor Orban, care a subliniat că Beijingul va juca un rol-cheie în decizia privind încheierea războiului în Ucraina.
„Este în interesul tuturor părţilor să se caute o soluţie politică printr-o încetare rapidă a focului”, a afirmat Xi, potrivit unei declaraţii transmise de televiziunea de stat CCTV.
Liderul chinez i-a mulţumit lui Orban pentru „eforturile sale de a găsi o soluţie politică la criza din Ucraina” şi a dat asigurări că Beijingul şi Budapesta „împărtăşesc aceleaşi idei de bază” şi lucrează „în aceeaşi direcţie”.
„China a promovat în mod activ pacea şi negocierile de pace şi a încurajat şi sprijinit toate eforturile care duc la o soluţionare paşnică a ‘crizei'”, a declarat Xi, adăugând că, în acest stadiu al conflictului, accentul ar trebui pus pe faptul ca „ostilităţile să nu se extindă în alte locuri”, să se” evite o deteriorare a situaţiei” şi o „neincitare de către părţi terţe”.
„Doar atunci când marile puteri vor da dovadă de energie pozitivă, în loc de energie negativă, acest conflict va putea vedea licărirea speranţei unei încetări a focului cât mai repede posibil”, a afirmat Xi.
La rândul său, Orban a subliniat că China „nu numai că iubeşte pacea în faţa unei situaţii mondiale turbulente”, dar „a prezentat o serie de iniţiative constructive”, demonstrând că este o „forţă stabilizatoare pentru pacea mondială”, potrivit CCTV.
Premierul ungar i-a transmis lui Xi că Budapesta „acordă o mare valoare şi importanţă rolului şi influenţei Chinei”, afirmându-şi în acelaşi timp „disponibilitatea de a lucra îndeaproape” cu Beijingul în comunicarea şi colaborarea strategică. Orban a declarat că Ungaria „este în favoarea consolidării cooperării cu China” şi că „se opune formării de clici şi blocuri”.

Axa Beijing-Budapesta

Liderul ungar a explicat pe contul său oficial de pe reţeaua de socializare X că motivul vizitei sale în China este că această ţară „este o putere-cheie în crearea condiţiilor pentru pace în Ucraina”.
Orban a aterizat luni la Beijing pentru o vizită neanunţată în cadrul „misiunii sale de pace”, care nu a fost asumată de restul UE şi în cadrul căreia s-a întâlnit săptămâna trecută, la Moscova, cu preşedintele rus Vladimir Putin şi, la Kiev, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Controversata vizită a lui Orban la Moscova i-a iritat pe partenerii europeni ai Budapestei, care demonstrează un sprijin neclintit pentru Kiev şi au întrerupt toate legăturile cu Rusia după invazia acesteia în Ucraina în februarie 2022.
Întâlnirea cu Putin a fost „sinceră”, potrivit preşedinţiei ruse, în timp ce în timpul întâlnirii cu Zelenski, Orban i-a cerut acestuia să ia în considerare negocierea unei încetări a focului cu Rusia pentru a „accelera” negocierile de pace.
Beijingul şi Budapesta pledează pentru o rezolvare paşnică a conflictului şi menţin relaţii cu Kremlinul.
De la începutul conflictului, China a adoptat o poziţie ambiguă cu privire la războiul din Ucraina, făcând apel la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, inclusiv a Ucrainei, şi la respectarea „preocupărilor legitime de securitate” ale tuturor părţilor, cu referire la Rusia.
Cu ocazia întâlnirii cu premierul Viktor Orban, la Beijing, preşedintele chinez Xi Jinping a felicitat Ungaria pentru preluarea preşedinţiei semestriale, prin rotaţie, a Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, sub motto-ul „Make Europe Great Again”.
„Sperăm că Ungaria va juca un rol activ în promovarea dezvoltării sănătoase şi stabile a relaţiilor China-UE şi în realizarea unei interacţiuni pozitive între cele două părţi”, a subliniat Xi, adăugând că „nu există contradicţii politice sau conflicte fundamentale de interese între China şi UE”.
Xi a declarat că relaţia Beijing-Bruxelles „are o semnificaţie strategică şi un impact global şi ar trebui să fie menţinută stabilă şi sănătoasă pentru a face faţă împreună provocărilor globale”, potrivit unei declaraţii transmise de televiziunea de stat CCTV.
La rândul său, Orban a amintit de „vizita de succes” a lui Xi în Ungaria în urmă cu aproximativ două luni, în cadrul unui turneu european care l-a dus şi în Franţa şi Serbia, în timpul căruia s-au întâlnit.
Săptămâna trecută, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto îi îndemnase pe politicienii europeni să „îşi pună centurile de siguranţă” înainte de începerea următoarei etape a „misiunii de pace” a lui Orban.
China va decide, împreună cu SUA şi UE, cu privire la sfârşitul războiului declanşat de invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, a declarat Orban la sosirea în capitala chineză.
„În afară de părţile beligerante, există trei puteri mondiale care vor decide când se va încheia războiul ruso-ucrainean: SUA, Uniunea Europeană şi China”, a declarat Orban pe contul său de Facebook.

Supărare în UE

În scurta declaraţie, publicată pe reţeaua de socializare alături de logoul preşedinţiei rotative a Consiliului UE pe care Ungaria a preluat-o în urmă cu o săptămână, liderul ungar, punct de referinţă pentru extrema dreaptă internaţională, explică în mesaj că Beijingul este a treia oprire în „misiunea sa de pace”, după Kiev şi Moscova.
„Următoarea staţie, Washington”, a postat Orban pe Instagram, referindu-se la călătoria sa planificată în capitala SUA, unde va lua parte la summitul aniversar al NATO.
Liderii europeni s-au distanţat de vizita lui Orban în Rusia, deoarece aceasta nu a fost coordonată la nivelul UE, la fel ca şi vizita la Beijing sau orice altă „misiune de pace”, motiv pentru care, subliniază ei, şeful guvernului ungar nu are un mandat de negociere în numele UE.
Faptul că Budapesta deţine preşedinţia semestrială „nu implică nicio reprezentare externă a Uniunii”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell.
De asemenea, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum şi premierul estonian Kaja Kallas, pe care liderii UE au ales-o ca viitor şef al diplomaţiei europene în locul lui Borrell, au criticat deplasarea lui Orban la Moscova.
Premierul ungar este considerat cel mai apropiat aliat al Moscovei în cadrul UE, iar în urmă cu un deceniu a anunţat aşa-numita „deschidere către Est”, în special către puteri precum China, pentru a deveni o punte între Est şi Vest.

Kremlin, joc de glezne

Rusia este gata să ia în considerare propunerile ţărilor membre ale Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS) în vederea soluţionării conflictului în Ucraina, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin într-o intervenţie la summitul acestei organizaţii desfăşurat la Astana (capitala Kazahstanului), insistând în acelaşi timp asupra propunerilor sale de pace pe care le-a prezentat la 14 iunie, despre care Kievul a afirmat că i s-a cerut din nou „capituleze”, iar Occidentul le-a respins din start, catalogându-le drept un „ultimatum”.
Propunerile făcute de Rusia ar permite încetarea imediată a ostilităţilor dacă Kievul şi ţările occidentale le-ar accepta, a afirmat Putin, explicându-le omologilor săi din ţările membre OCS că „astfel s-ar pune capăt vărsării de sânge”. Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (OCS), creată în 2001, cuprinde în prezent China, India, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Tadjikistan şi Uzbekistan, iar la actualul summit Belarusul a devenit cel de-al zecelea membru al său.
„Le mulţumim membrilor OCS pentru propunerea de a rezolva acest conflict. Rusia este cu siguranţă pregătită să ia în considerare ideile şi iniţiativele dumneavoastră”, a spus preşedintele rus.

Putin a declarat că „Rusia a susţinut şi susţine o soluţie politico-diplomatică la situaţia din Ucraina, o criză care a apărut ca urmare a politicii absolut grosolane a Statelor Unite şi a sateliţilor lor”, după cum a explicat el.
„Am prezentat în mod repetat propuneri concrete în această privinţă. Vă reamintesc că la jumătatea lunii iunie a fost prezentată o altă variantă de soluţie care, dacă ar fi fost aprobată de partea ucraineană şi, mai ales, de sponsorii săi occidentali, ar fi făcut posibilă încetarea imediată a acţiunilor militare, salvarea de vieţi omeneşti şi începerea negocierilor”, a adăugat el.

Termeni pentru pacea rusească

Cu o zi înaintea începerii summitului pentru pacea în Ucraina în Elveţia (15-16 iunie), Vladimir Putin a propus Kievului să-şi retragă toate trupele din cele patru regiuni pe care Moscova le revendică în Ucraina – Doneţk şi Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie (în sud), să recunoască pierderea suveranităţii asupra lor ca şi asupra peninsulei Crimeea, să renunţe la aspiraţia de a adera la NATO şi la alte alianţe militare, precum şi să efectueze „denazificarea şi demilitarizarea” ţării. În acelaşi timp, Occidentul trebuie să ridice sancţiunile impuse împotriva Rusiei. În aceste condiţii, Moscova este gata să se aşeze la masa negocierilor „chiar şi mâine”, a declarat atunci Putin.
Aceste condiţii au fost respinse imediat de Kiev şi de către Occident, care şi-a reiterat sprijinul pentru cauza ucraineană.
„Este un mesaj ultimativ care nu se deosebeşte prin nimic de mesajele sale din trecut”, a reacţionat la vremea respectivă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, subliniind că Ucraina insistă asupra revenirii la frontierele sale recunoscute pe plan internaţional şi asupra retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Ucrainei.
Până şi candidatul republican Donald Trump, considerat un „fan” al lui Putin, le-a catalogat ca fiind „inacceptabile”, aminteşte portalul rus citat.
Într-un interviu acordat miercuri Bloomberg, preşedintele Volodimir Zelenski şi-a exprimat convingerea că Putin va lupta până la capăt în Ucraina, informează joi agenţia de presă Unian.
Potrivit lui Zelenski, dacă nu reuşeşte să cucerească Ucraina şi Belarus, Rusia îşi va pierde statutul de „imperiu”. Pentru a confirma „statutul de imperiu” al Rusiei, Putin are nevoi să cucerească cele două ţări vecine slave, a opinat liderul de la Kiev.
„Sunt sigur 100%: Rusia fără Ucraina este zero. Rusia fără Ucraina şi Belarus va fi o ţară mică (…) normală, nu un imperiu. Nu va fi niciodată un imperiu. De aceea Putin va lupta până la capăt pentru orice fel de posibilitate pentru a ocupa Ucraina”, a spus Zelenski.
Preşedintele ucrainean mai crede că deja anul acesta este posibil ca Rusia să fie forţată să oprească războiul împotriva Ucrainei. „Cu toţii putem forţa Rusia să pună capăt războiului anul acesta. Cu toţii suntem capabili de asta când suntem împreună şi demonstrând că fiecare dintre noi este un lider puternic”, a afirmat Zelenski în contextul alegerilor prezidenţiale din SUA, preconizate să se desfăşoare în noiembrie.
Zelenski a mai spus că el crede că Statele Unite şi China ar putea opri războiul dacă ar pune deoparte divergenţele şi şi-ar uni eforturile. În opinia sa, Beijingul poate juca un „rol uriaş” în acest sens, deoarece Moscova depinde de piaţa sa de export, conform Unian. Totodată, liderul ucrainean nu a exclus ca Putin să fie invitat la viitorul summit de pace pentru Ucraina, la care Kievul în prezent lucrează.

Ordine multipolară

Summitul regional al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), ce a reunit în Kazahstan mai multe ţări cu relaţii tensionate cu Occidentul, va promova o „ordine mondială multipolară echitabilă”, a declarat recent preşedintele rus Vladimir Putin.
În declaraţia lor finală, participanţii, printre care se numără liderii chinez, iranian şi indian, vor sublinia „angajamentul lor pentru formarea unei ordine mondiale multipolare echitabile, fondate pe rolul central al Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe dreptul internaţional şi aspiraţia statelor suverane la un parteneriat reciproc benefic”, a anunţat Vladimir Putin, în deschiderea şedinţei plenare.
Pentru preşedintele rus şi omologul său chinez Xi Jinping, prezent de asemenea la summit, această lume „multipolară” se doreşte o alternativă la hegemonia americană asupra problemelor lumii, hegemonie pe care ei o denunţă.
Vladimir Putin, în special după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, şi-a înmulţit eforturile pentru a reuni ţări din Asia, Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină în jurul acestei idei.
În marja acestui summit, preşedintele Putin a discutat cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan. În timpul întrevederii, Erdogan i-a transmis omologului său rus Vladimir Putin că Ankara ar putea contribui la stabilirea unei baze pentru a se pune capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia şi că este posibilă o pace echitabilă care să convină ambelor părţi.
De asemenea, Putin şi Erdogan au discutat despre războiul din Fâşia Gaza şi despre modalităţile de încheiere a conflictului din Siria, a afirmat preşedinţia turcă într-un comunicat emis la finalul întâlnirii dintre Erdogan şi Putin în marja summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS) din Kazahstan.
Membrii permanenţi ai OCS sunt Kazahstanul, India, China, Kîrgîzstanul, Pakistanul, Rusia, Tadjikistanul, Uzbekistanul şi, de un an, Iranul. Ele reprezintă în total jumătate din populaţia mondială.
Anul acesta, Republica Belarus a devenit de asemenea membră a OCS, o decizie anunţată în timpul summitului din 2023, organizată virtual de India. La finalul summitului de la Astana, China va prelua preşedinţia prin rotaţie a OCS pentru perioada 2024-2025.

Bloc anti-NATO

Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat la reuniunea şefilor de stat din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai, că statele membre trebuie să coopereze pentru a rezista „ingerinţelor externe” şi să se susţină cu fermitate unul pe celălalt.
„În faţa riscurilor reale ale strategiei ‘curţilor mici cu garduri înalte’ (o strategie a administraţiei Biden privind introducerea de restricţii stricte asupra investiţiilor şi comerţului într-un număr mic de tehnologii legate de securitatea naţională – n. .r.) trebuie să protejăm dreptul la dezvoltare”, a declarat Xi Jinping, potrivit televiziunii chineze de stat CCTV, la cea de a 24-a reuniune a Consiliului şefilor de stat al OCS de la Astana.
El a pledat, în context, pentru „promovarea comună a inovaţiei tehnologice” şi „menţinerea stabilităţii şi fluidităţii canalelor industriale şi de aprovizionare”, care ar urma să permită „realizarea obiectivelor de dezvoltare comune”.
„Trebuie să ne unim pentru a rezista ingerinţelor externe, să ne susţinem cu fermitate unii pe alţii, să fim atenţi la preocupările noastre reciproce, să gestionăm divergenţele interne făcând din pace prioritatea noastră”, le-a spus el omologilor din ţări precum India, Iran şi Rusia.
„Lumea se află din nou la o intersecţie”, a adăugat el şi „este extrem de important ca OCS să se plaseze de partea echităţii şi justiţiei”.

Întâlnire Vladimir Putin-Xi Jinping

Preşedinţii rus Vladimir Putin şi chinez Xi Jinping au început miercuri o întâlnire la Astana, capitala Kazahstanului, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat rusă, la o lună şi jumătate după ultimele lor discuţii din China, la mijlocul lunii mai 2024.
Această întâlnire dintre cei doi şefi de stat în Asia Centrală are loc în marja summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OSC), care are drept scop să contracareze ceea ce Beijingul şi Moscova consideră a fi „hegemonia” americană în afacerile internaţionale.
OSC „s-a impus ca unul dintre pilonii cheie ai unei ordini mondiale multipolare juste”, a declarat Putin, în timp ce Republica Islamică Iran, sub sancţiunile occidentale, s-a alăturat organizaţiei anul trecut, iar Belarusul, ostracizat de Occident, a devenit membru în acest an.
Liderul rus a făcut şi un scurt comentariu asupra stării relaţiilor ruso-chineze, care „traversează cea mai bună perioadă din istoria lor”.
„Ele se bazează pe principiile egalităţii, ale beneficiului reciproc şi respectului pentru suveranitatea fiecărei persoane”, a salutat Vladimir Putin, în timp ce axa Moscova-Beijing a fost întărită de la începutul invaziei ruse din Ucraina, în februarie 2022.
La rândul său, Xi Jinping a declarat că este „încântat să-şi revadă vechiul prieten”. „Confruntat cu situaţia internaţională şi volatilitatea lumii”, Xi, criticat de Occident pentru sprijinul tot mare pentru Moscova, şi-a exprimat speranţa că cele două ţări îşi vor consolida prietenia „pentru generaţiile viitoare”.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *