Apărarea antiaeriană, prioritatea zero pentru flancul estic la NATO

de | aug. 23, 2024 | Știri | 0 comentarii

Spre deosebire de comflictele de amploare din secolul al XX-lea, linia frontului modern are mai degrabă un caracter difuz, trupele nefiind în siguranță nici măcar cu zeci de kilometri distanță în spatele câmpului de luptă. În plus, facilitățile civile care contribuie indirect la efortul de război nu au fost nicicând mai vulnerabile în fața atacurilor […]

Spre deosebire de comflictele de amploare din secolul al XX-lea, linia frontului modern are mai degrabă un caracter difuz, trupele nefiind în siguranță nici măcar cu zeci de kilometri distanță în spatele câmpului de luptă. În plus, facilitățile civile care contribuie indirect la efortul de război nu au fost nicicând mai vulnerabile în fața atacurilor cu drone sau cu rachete. Războiul din Ucraina a subliniat o mulțime de carențe pe care le au armatele moderne în ceea ce privește capabilitățile necesare, iar probabil cel mai problematic aspect îl reprezintă numărul insuficient de echipamente de apărare antiaeriană care să poată proteja și trupele, dar și infrastructura civilă relevantă pentru efortul de război. Având în vedere că Federația Rusă utilizează frecvent în cadrul operațiunilor sale militare atacuri cu armament cu rază lungă, iar o parte dintre acestea ar putea amenința la un moment dat infrastructura unor țări învecinate neimplicate direct în conflictul din Ucraina, statele membre NATO din Estul Europei fac eforturi serioase pentru a-și consolida în cel mai scurt timp capabilitățile defensive antiaeriene.

Recent, Varșovia a semnat un acord în valoare de 1,13 miliarde de euro pentru producerea a 48 de lansatoare de rachete antiaeriene Patriot de proveniență americană, cu scopul de a întări apărarea țării. Conform acordului dintre compania americană Raytheon și grupul polonez Huta Stalowa Wola, lansatoarele M903 vor fi fabricate în Polonia și urmează să fie livrate armatei poloneze între 2027 și 2029.

Programul de înzestrare SHORAD/VSHORAD al României, destinat apărării antiaeriene pe rază scurtă și foarte scurtă, urmează să fie finalizat până la sfârșitul acestui an. Aceste sisteme vor juca un rol crucial în întărirea apărării antiaeriene a României, completând sistemele Patriot de rază lungă și înlocuind treptat echipamentele mai vechi, cum ar fi sistemele Hawk.

Conform cererii de aprobare din partea Parlamentului, România intenționează să achiziționeze 27 de sisteme antiaeriene SHORAD/VSHORAD, într-un program estimat la peste 2,7 miliarde de euro. În prezent, patru companii se află în competiție pentru a furniza aceste sisteme.

Gigantul european MBDA propune sistemele VL Mica și Mistral 3. Compania israeliană Rafael participă cel mai probabil cu sistemul de rază scurtă SPYDER și sistemul de rază medie I-Derby. Compania germană Diehl Defence oferă variantele IRIS-T SLS (rază scurtă) și IRIS-T SLM (rază medie). În final, compania sud-coreeană LIG Nex1 este posibil să propună noul sistem LIG Artillery Missile Defense (LAMD).

Mai la sud, forțele antiaeriene ale Bulgariei necesită de multă vreme o modernizare, deoarece depind încă de vechile sisteme sovietice S-200 și S-300, achiziționate în anii 1980. Recent, Bulgaria a surprins prin decizia de a achiziționa șapte baterii SLM IRIS-T de la Diehl Defense, în locul mult mai cunoscutelor sisteme Patriot.

Negocierile dintre Ministerul Apărării din Bulgaria și producătorul german Diehl Defense s-au desfășurat la finalul lunii iulie, iar în 6 august, parlamentul bulgar a aprobat achiziționarea unei prime baterii IRIS-T SLM, în valoare de 182 de milioane de euro. Dacă Bulgaria va continua cu planurile de a cumpăra cele șase baterii IRIS-T SLM suplimentare, valoarea totală a tranzacției ar putea ajunge la aproximativ 1,4 miliarde de dolari.

Principalul motiv pentru care Bulgaria a ales IRIS-T în loc de Patriot este diferența considerabilă de cost. O baterie IRIS-T SLM costă aproximativ 200 de milioane de dolari, mult mai puțin decât o baterie MIM-104 Patriot, care se ridică la aproximativ 1 miliard de dolari. Pentru nevoile sale de apărare aeriană, Bulgaria și-a planificat achiziționarea celor șapte baterii IRIS-T SLM până în 2032, pentru un cost total de 1,4 miliarde de dolari, ceea ce evidențiază clar avantajul economic al acestei opțiuni.

Un alt factor important în alegerea IRIS-T este legat de considerentele tactice. Sistemul SLM IRIS-T este conceput pentru a intercepta drone, elicoptere, avioane și rachete de croazieră la distanțe medii și scurte, fiind astfel mai potrivit pentru amenințările cu care se confruntă Bulgaria. În prezent, cea mai mare preocupare a Bulgariei în materie de securitate provine din partea Rusiei, în special din Marea Neagră. Deși posibilitatea unui atac cu rachete balistice există, atenția este concentrată mai mult pe rachetele de croazieră lansate din aer și de pe mare, care ar putea pune în pericol infrastructura energetică critică a Bulgariei.

Turcia, alt actor vital de pe flancul estic la NATO, are planuri extrem de ambițioase în ceea ce privește apărarea antiaeriană. Turcia se pregătește să dezvolte propriul sistem integrat de apărare antirachetă denumit „Domul de oțel”, conform unui anunț făcut de șeful Agenției pentru Industriile de Apărare a Președinției Turce. Haluk Gorgun, șeful agenției, a declarat că proiectul va facilita integrarea sistemelor turcești de apărare antiaeriană, a senzorilor și a armelor într-o rețea unificată. Acest proiect va beneficia de un sistem de suport bazat pe inteligență artificială.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri