Anul 2025 și noul cutremur geopolitic major

de | ian. 13, 2025 | Analize | 0 comentarii

Anul 2024 a fost unul plin de evenimente, un an cu răsturnări de prim ordin, înscriindu-se în tendința de schimbare majoră a ordinii geopolitice oarecum statice de după 1991, schimbare ce a început brusc în 2022, odată cu invazia în forță a Rusiei în Ucraina. De la acel moment din 2022 lumea alunecă pe o […]

Anul 2024 a fost unul plin de evenimente, un an cu răsturnări de prim ordin, înscriindu-se în tendința de schimbare majoră a ordinii geopolitice oarecum statice de după 1991, schimbare ce a început brusc în 2022, odată cu invazia în forță a Rusiei în Ucraina. De la acel moment din 2022 lumea alunecă pe o pantă a schimbării geopolitice majore care va schimba totul, întregul mapamond, față de cum o vedeam și percepeam noi în 2021. Lucrurile se schimbă cu o viteză amețitoare, iar majoritatea populației nu face față, nu reușește să conceapă gradul și viteza cu care se schimbă lumea pe care o știau ei ca și stabilă timp de mai bine de 30 de ani. În viitor, pentru istoricii viitorului, anul 2022 poate va fi considerat ca și începutul unui proces radical de schimbare a paradigmei strategice a lumii, iar anul 2024 va fi în mod sigur cel care va fi considerat ca și unul care accelerează această schimbare, prin cumulul de evenimente radicale care contribuie la această schimbare sau sunt catalizatoare ale schimbării, respectiv prin accelerarea ritmului acesteia.

Nepoții noștri, când vor studia istoria începutului de secol XXI, nu vor putea să treacă cu vederea anul 2022, acesta putând fi calificat ca și începutul primului cutremur geopolitic major din acest secol. Iar 2024 este continuarea și accelerarea lui. Dar pentru a explica asta, e nevoie să vorbim pe scurt despre cutremurele geopolitice.

Cutremure și cutremure geopolitice

Ca să exemplific situația actuală în care ne găsim, mă simt nevoit să fac unele comparații și paralele istorice, asta doar pentru o mai bună înțelegere a de înseamnă un cutremur geopolitic în mijlocul căruia ne aflăm astăzi.

Cutremurul este un fenomen natural, cauza fiind acumularea de tensiuni la nivelul scoarței terestre, în plăcile tectonice care se freacă una de alta, tensiuni care în momentul eliberării bruște transmit o undă de energie în sol care frământă suprafața Pământului începând cu epicentrul (punctul de suprafață deasupra hipocentrului, punctul de la adâncime) până când energia acumulată se eliberează. În cazul unui cutremur submarin, descătușarea de energie are ac rezultat formarea de valuri tsunami care pot fi devastatoare, la fel ca și cele din 26 decembrie 2004 în Oceanul Indian.

Fac această comparație cu geologia, fiindcă la fel se întâmplă și în cazul geopoliticii.

Cutremurele geopolitice se petrec aproape identic, atâta doar că în loc de plăci tectonice vorbim de mase de oameni, de state, națiuni, popoare, religii și civilizații. Dar un astfel de cutremur este tot rezultatul unor tensiuni acumulate în timp și dezlănțuite brusc, cu efect devastator. Ca și cutremurul clasic, care se petrece în câteva minute, cutremurul geopolitic se petrece la un timp relativ scurt la scară istorică, în răstimpul câtorva ani. Iar după un astfel de cutremur geopolitic, situația devine de nerecunoscut, în sensul că se petrec schimbări geopolitice de așa natură încât nimeni nu și le-ar fi putut imagina înainte de acest cutremur. La fel cum nimeni nu și-a putut imagina înainte de 2011 că centrala nucleară de la Fukushima ar fi putut fi atât de afectată de tsunamiul rezultat de la cutremurul din 11 martie 2011.

Iar rezultatele unui cutremur geopolitic sunt la fel de imprevizibile ca și în cazul unui cutremur clasic. În astfel de cazuri, poți doar să prevezi unele schimbări, dar nu ai cum să le prevezi pe toate, deoarece nici nu-ți dai seama că un cutremur geopolitic se petrece sub ochii tăi decât când este prea târziu. Este oarecum simplu, azi ești OK și privești panorama orașului tău. Mâine se întâmplă un cutremur, totul este prăbușit, nu mai este nimic ca și panorama pe care o priveai ieri. La fel în cazul unui cutremur geopolitic. Azi privim situația geopolitică actuală, știm clar care sunt alianțele, care este echilibrul de putere, fiecare cu potențialul său politic, militar, economic etc. Totul este clar, previzibil, știm cum stăm. Dar brusc intervine cutremurul geopolitic care schimbă totul, nimic nu este ca și înainte, fiindcă cutremurele geopolitice înseamnă o schimbare bruscă într-un timp relativ scurt, dar care afectează întreaga lume. Timpul relativ scurt, la scara istoriei, poate fi un an sau câțiva ani, dar foarte scurt comparativ cu deceniile în care se părea că nu se întâmplă nimic.

Dar lucruri se întâmplă, tensiuni se acumulează, iar descătușarea lor are loc sub forma unor cutremure geopolitice ce implică schimbarea bruscă a situației geopolitice într-un timp relativ scurt și cu efecte asupra întregii lumi. Iar aceste cutremure geopolitice pot fi majore, cu efecte pe întreg globul, sau minore, regionale, fără ca efectele lor să se răsfrângă asupra întregii lumi, de multe ori fiind ca niște replici ale celor majore.

Cutremurele geopolitice în istorie

Există o mare diferență de percepție dintre cutremurele geopolitice recente și cele mai vechi. În sensul că cele mai de demult se manifestă la o scară mai mică, respectiv regională, nu cu efecte asupra întregii lumi, deoarece lumea cunoscută se reducea doar la o regiune, regiuni întinse fiind izolate una de alta. Fiind izolate, neexistând contacte sau schimburi serioase, nu se puteau influența una pe alta. Spre exemplu, imperiul roman și cel chinez antic și-au dus existența independent unul de altul, fără a se influența reciproc fiindcă nu au intrat în contact unul cu altul. Astfel, căderea imperiului roman de apus la 476 a fost un cutremur geopolitic regional, a afectat profund lumea cunoscută de atunci, care se rezuma la regiunea extinsă a Mării Mediterane. La nivelul imperiului chinez, nu a avut niciun efect. Astfel, putem spune că acest eveniment de la 476 a fost un cutremur geopolitic regional, dar în același timp major pentru lumea cunoscută de atunci, dar nu a avut efecte asupra întregii lumi. Asta fiindcă informațiile circulau cu viteza calului și existau regiuni întinse care nu aveau contact sau aveau contact prea redus ca un eveniment major dintr-o regiune să aibă efecte vizibile în altă regiune mai îndepărtată.

Dar au exista astfel de efecte, dar în timp, decenii sau chiar secole, ceea ce ne duce la teoria aripii de fluture aplicată în trecut, atâta doar că efectele s-au văzut în decenii sau secole. Dau un exemplu, construirea zidului chinezesc începută de împăratul Chin a redus posibilitatea raidurilor călăreților stepelor din Mongolia în ținuturile Chinei, astfel că aceștia s-au îndreptat spre vest, împingându-se unii pe alții, ajungând să năvălească asupra Europei. Așa au apărut hunii lui Attilla la porțile Romei.

Dar odată cu marile descoperiri geografice percepția asupra lumii a evoluat vizibil, dar cel mai important a fost progresul în materie de transporturi și comunicații. Daca acum câteva sute de ani aveai nevoie de doi ani să parcurgi distanța între continente cu vasele cu pânze, acum o faci în câteva ore cu avionul. Iar toate țările lumii sunt practic interconectate, mai cu seamă economic, încât efectele aripii de fluture sunt aproape instantanee, pe motiv că informația circulă cu așa viteză încât toate evenimentele din lume pot fi urmărite în direct, iar majoritatea statelor sunt interconectate economic, lumea devenind un sat global, termen introdus în 1967 de Marshall McLuhan.

În acest context, putem considera că adevăratele cutremure geopolitice majore cu efecte directe pe întreg mapamondul sunt cele începând cu secolul XX. Primul a fost anul 1918, rezultat direct al primului război mondial dintre 1914-1918. Într-un timp extrem de scurt la scara istoriei, de câțiva ani, harta Europei și a lumii s-a schimbat radical. Patru imperii au dispărut practic peste noapte, cel german, cel austro-ungar, cel otoman și cel rusesc. Este simplu, putem privi harta în 1914 și cea din 1920, diferența este frapantă. Pe mare parte din teritoriile vechilor imperii au apărut state noi sau unele provincii s-au unit cu alte state, în afara Europei imperiul german și-a pierdut coloniile, iar teritorii ale imperiului otoman au devenit colonii ale statelor învingătoare. Harta lumii s-a schimbat radical în doar câțiva ani, de aceea putem considera anul 1918 ca primul cutremur geopolitic major al secolului XX. Dar schimbarea s-a petrecut cu prețul a milioane de morți în războiul mondial și în războaiele ce au urmat marelui război, ca și replici și reașezări în urma acestui mare cutremur geopolitic. Dar primele mișcări tectonice ale acestui cutremur geopolitic au apărut mai devreme, încă înainte de a se trage primele focuri în războiul mondial, în 1914. Tensiunile se acumulau încă de la sfârșitul secolului XIX, puțin a lipsit ca războiul mondial să izbucnească mai devreme, ca de exemplu în 1905 odată cu criza Marocului. Dar asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo a fost scânteia care a declanșat războiul și cutremurul geopolitic major. Există similitudini cu situația actuală, la fel cum există similitudini și cu situația premergătoare celui de-al doilea cutremur geopolitic major.

Al doilea mare cutremur geopolitic major îl reprezintă anul 1945, urmare a celui de-al doilea război mondial dintre 1939 și 1945, rezultat cu zeci de milioane de morți. E suficient să comparăm harta lumii în 1939 cu cea din 1945, respectiv 1947. Totul s-a schimbat, au apărut cele două blocuri antagoniste în jurul cărora, de voie, de nevoie, majoritatea țărilor lumii s-au aliniat. A urmat Războiul Rece între cele două blocuri, dar schimbările teritoriale sunt reduse față de cele lăsate de anul 1945, al doilea cutremur geopolitic major al secolului XX. Divizarea Europei și a lumii este rezultatul direct al acestui cutremur geopolitic.

Al treilea cutremur geopolitic major al secolului XX este anul 1991, de fapt perioada scurtă 1989 – 1991. Căderea comunismului în statele est-europene, urmată de disoluția URSS și apariția a 15 state noi pe teritoriul fostului imperiu sovietic au modificat radical harta lumii, plus consecințele, ca și niște replici la cutremurele clasice, cum ar fi dezmembrarea unor state europene ca și Cehoslovacia sau Iugoslavia, sau căderea unor regimuri din lumea a treia dependente de ajutorul unuia dintre cele două blocuri aflate timp de patru decenii și jumătate în conflict.

Dar lista cutremurelor geopolitice nu s-a încheiat, cum nu se încheie nici lista cutremurelor geologice ce vor urma.

Primul cutremur geopolitic al secolului XXI

Am făcut această incursiune mai lungă în teoria cutremurelor geopolitice, comparându-le cu cutremurele geologice clasice, pentru o mai bună înțelegere a vremurilor pe care le trăim în clipa de față, respectiv să înțelegem mai bine unde ne aflăm la acest moment.

Fiindcă suntem în pragul primului cutremur geopolitic major al secolului XXI, în urma căruia în mod sigur harta lumii se va schimba în mod radical, cum a făcut-o în timpul celorlalte trei cutremure geopolitice majore din secolul trecut. Întrebarea de bază este, cutremurul geopolitic major al acestui secol va fi ca rezultat a milioane de morți, ca și primele două din secolul XX, sau va fi ceva mai soft, ca și ultimul, cel din 1991?

Adevărul este că nimeni nu știe. Mulți compară situația actuală cu anul 1939, acordul de la Munchen, sau compară războiul ruso-ucrainean cu războiul civil spaniol (1936-1939), soldat cu peste un milion de morți, în care părțile și-au trimis trupe și armament în ajutorul fracțiunilor beligerante.

Despre ultima comparație, cea cu războiul civil spaniol, sunt multe asemănări și deosebiri. Germania și Italia fascistă au trimis ajutoare în trupe și material militar naționaliștilor lui Franco, pe când URSS și simpatizanții comuniști au furnizat ajutor militar și trupe socialiștilor. În războiul din Ucraina vedem cum Rusia este susținută cu armament din Iran, Coreea de Nord, inclusiv cu trupe de la aceasta din urmă, precum și cu ajutor mascat din partea Chinei. De partea cealaltă, Ucraina este susținută cu armament, consiliere și pregătire din partea NATO și al democrațiilor. Dar nu există confruntare directă pe frontul din Ucraina între Rusia și aliații săi contra rivalilor din NATO. Deci, comparația este discutabilă, dar merită reținută.

Un aspect demn de reținut este faptul că liderii mondiali, cei responsabili, desigur, se feresc ca de foc de un cutremur geopolitic major, deoarece rezultatul unui astfel de eveniment este pur și simplu imprevizibil. Credeți că împăratul german Wilhelm al II-lea ar fi mers la război în 1914 dacă ar fi știut că peste patru ani imperiul său se va prăbuși? Sau Hitler ar fi pornit războiul dacă ar fi știut că după mai puțin de șase ani ar fi fost nevoit să se sinucidă într-un buncăr din Berlin? Liderii responsabili au învățat din istorie și încearcă să evite repetarea acesteia, de aceea încearcă să evite cu orice preț un cutremur geopolitic major. Fiindcă urmările acestuia pot fi și sunt în mod sigur incalculabile, adică imposibil de cuantificat, la fel ca și în cazul cutremurelor clasice, când nu putem ști ce urmări ar avea un cutremur, cât de mari pot fi distrugerile. Spre exemplu, a putut cineva să facă o previziune despre efectele cutremurului urmat de tsunami în 2004 în Oceanul Indian sau în 2012 în Japonia? Nimeni, cu atât mai puțin despre efectele unui cutremur geopolitic major.

De aceea, cum spuneam, liderii mondiali responsabili încearcă să evite cu orice preț declanșarea unui astfel de cutremur geopolitic, fiindcă acesta ar scăpa în mod sigur de sub orice control lăsând urmări imposibil de cuantificat.

Din acest motiv, spre exemplu, au adoptat declarația de la Helsinki în 1975, referitor la interzicerea schimbării granițelor existente prin forță, declarație adoptată de majoritatea statelor lumii. Au încercat detensionarea prin negocieri, tratate, alianțe, cuprinderea în asociații, prin avantaje economice și comerciale, includerea în circuitul economic internațional cu beneficii economice, toate destinate de a reduce potențialii factori care ar putea destabiliza situația internațională predispusă să acumularea de tensiuni geopolitice care ar putea răbufni violent la un moment dat.

Ca un singur exemplu, URSS/Rusia a pierdut Războiul Rece. Niciodată în istorie un învins într-un război nu a beneficiat de un tratament ca și cel de care a beneficiat Rusia după terminarea Războiului Rece, practic un tratament poate mai favorabil ca și în cazul în care ar fi câștigat războiul. Avantaje economice de neimaginat, includerea în clubul select al puterilor mondiale, inclusiv accederea în G7 devenită G8 (din care a fost exclusă abia în 2014 după invadarea Crimeii), posibilitatea de a-și vinde produsele în țările învingătoare, participarea la toate deciziile mondiale. Nici un stat învins într-un război nu a avut astfel de beneficii.

Și totuși, în ciuda tuturor încercărilor mondiale de a detensiona situația pentru a evita un nou cutremur geopolitic major, tot se găsește un nebun care să arunce la gunoi tot acest efort de zeci de ani. Vorba proverbului, un prost aruncă o piatră în apă și zece înțelepți nu reușesc să o scoată. Desigur, numele acestui nebun este Vladimir Putin. Care, deși timp de 22 de ani a fost interlocutorul liderilor mondiali, fiind printre aceștia, a participat la luarea tuturor deciziilor importante, cuvântul lui a fost respectat și luat în calcul, toate acestea pentru a include Rusia, dovedită istoric ca și agresor, în clubul mondial pentru a o convinge de avantajele cooperării în dauna agresiunii. Douăzeci și doi de ani irosiți, fiindcă Vladimir Putin a decis să arunce toate aranjamentele și înțelegerile la gunoi pentru a invada Ucraina.

Și de aici s-a schimbat totul, fiindcă Vladimir Putin, prin gestul său, a distrus tot ce înseamnă negociere, înțelegeri, tratate semnate, tot ce înseamnă cuvântul dat, fiindcă nu a respectat nimic din acestea. Nu a respectat Declarația de la Helsinki din 1975, nu a respectat cuvântul dat și semnat de Rusia în Memorandumul de la Budapesta din 1994 și încă o lungă serie de tratate internaționale.

Ori, cum mai poți avea încredere în vreun act semnat de Rusia dacă aceasta le calcă în picioare cu seninătate? Cum ai putea avea încredere într-un eventual tratat de pace sau de încetare a focului în Ucraina semnat de Rusia lui Putin? Care a călcat în picioare toate tratatele existente ca să invadeze Ucraina?

Acest lucru dovedește că e nevoie doar de un nebun care nu respectă niciun act semnat pentru a arunca în aer întreaga arhitectură internațională de securitate. Adică, dacă Rusia nu respectă tratatele internaționale semnate și parafate, de ce ar face-o alții? Și dacă Rusia nu este sancționată drastic la nivel internațional, asta nu înseamnă că alții ar fi încurajați să nu respecte tratatele internaționale semnate? Spre exemplu, Egiptul ar putea ataca Israelul deși au semnat tratatul de pace în 1979. Este adevărat că Rusia este sancționată la nivel internațional, dar nu toate statele respectă aceste sancțiuni, dând un semn că se poate și altfel.

Situația actuală

Că suntem în pragul unui nou cutremur geopolitic major, primul din secolul XXI, nu încape îndoială. Există toate premisele și mai există multe similitudini, astfel că este foarte probabil să ne îndreptăm spre necunoscut, în sensul că nimeni nu poate previziona ce va fi în următorii ani, foarte puțini ani.

Cu Vladimir Putin la conducerea Rusiei, cu apetitul lui spre război contra Ucrainei, nu putem ști ce ne va rezerva viitorul. Iar 2025 va fi crucial pentru direcția ce o va urma. Fiindcă este o situație critică, nimeni nu are încredere în Vladimir Putin ca să încheie un tratat care să fie și respectat, având în vedere precedentele.

Iar primele zvârcoliri ale noului cutremur geopolitic ce vine spre noi se simt deja. Sunt cele mai de pe margine, nu chiar la epicentru, dar direct legate. Nagorno-Karabah, sau republica Artsakh, enclava armeană de pe teritoriul Azerbaidjanului, a fost desființată după 35 de ani de existență în 2023 în urma ofensivei azere, armenii fiind lăsați singuri fără protecția rușilor, aliații lor tradiționali, prinși în războiul din Ucraina. Regimul Assad din Siria, după 50 de ani de stăpânire a țării, după 13 ani de război civil, este alungat de ofensiva forțelor de opoziție. Asta după ce Rusia l-a susținut direct pe Bashar al Assad, fiul lui Hafez al Assad, timp de nouă ani, din 2015, prin intervenția directă a trupelor rusești în războiul civil din Siria. Trupele Wagner au fost esențiale în menținerea regimului Assad din 2015 încoace, dar implicarea și împotmolirea lor în războiul din Ucraina, mai cu seamă decimarea lor în asediul Bakhmutului, au făcut ca rușii să nu poată interveni și să asiste pasivi la căderea aliatului lor principal din Orientul Mijlociu, cu consecințe majore asupra bazelor militare rusești din Siria și posibilitatea aprovizionării mercenarilor ruși implicați în Africa, respectiv în Mali, Niger și alte părți.

Toate acestea sunt doar o mică parte din efectele vizibile, dar sunt multe ce vor veni. Dar toate depind de ce va fi în noul an 2025, care va fi mult mai complicat decât ne putem noi da seama acum.

Cutremurul geopolitic major al secolului XXI este pe cale să se întâmple, depinde doar de deciziile la nivel mondial de la începutul acestui an dacă se va produce sau va fi amânat, dar nu prea mult, poate doar cu câțiva ani. De ce spun asta? Fiindcă lucrurile încă nu au scăpat total de sub control, iar asta se datorează exclusiv rezistenței eroice și încăpățânate de până acum a Ucrainei.

Să facem un exercițiu de imaginație: dacă Ucraina ar fi căzut în câteva zile sau săptămâni în fața unui război fulger al Rusiei? Ce putea face Occidentul, sau ONU, sau oricare entitate de pe Terra? Să declare război Rusiei? Nici vorbă, Rusia ar fi ocupat Ucraina și ar fi putut face ce dorea în această țară. Iar faptul că a putut face așa ceva și să scape relativ nepedepsită (ca și în cazul anexării Crimeii în 2014, de exemplu) i-ar fi încurajat și pe alții să procedeze la fel. China ar fi invadat Taiwanul pentru a-l ocupa rapid și a pune lumea în fața faptului împlinit. SUA nu ar fi putut să declare război Chinei pentru a o scoate din Taiwan, ea poate face asta ca să apere Taiwanul, dar dacă e ocupat rapid, e prea târziu. Țărilor din vecinătatea Chinei, care se tem de ea, le-ar fi rămas două posibilități, să se pregătească de apărare, sau să se adapteze și să se alieze cu ea. E suficient ca una sau două să se alieze, iar China va considera o oportunitate să le invadeze pe celelalte. Desigur, se pot face speculații și scenarii, dar nu acesta este obiectivul articolului de față.

Ideea este că încă se poate frâna sau amâna acest nou cutremur geopolitic, iar anul 2025 este crucial în acest sens. După acest an, este prea târziu, lucrurile o pot lua pe o pantă tot mai abruptă ca și bulgărele de zăpadă, cu rezultate imprevizibile pentru întregul mapamond. Fiindcă asta face un cutremur geopolitic major.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri