Ankara, sub asediu diplomatic

de | mart. 15, 2010 | Alte regiuni, Știri, Turcia, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Republica Turcia si-a rechemat ambasadorul din Suedia in semn de protest fata de decizia Parlamentului Suediei care a aprobat rezolutia prin care uciderea din 1915 de catre fortele otomane a 1,5 milioane de armeni de pe teritoriul Turciei de astazi a fost numita „genocid”, in pofida nerecunoasterii la Ankara a acestor acuzatii armene, relateaza agentia de presa Agerpress, preluata de KARADENIZ PRESS

Premierul turc Recep Tayip Erdogan, suparat pe Suedia si SUA

Premierul turc Recep Tayip Erdogan, suparat pe Suedia si SUA

Republica Turcia si-a rechemat ambasadorul din Suedia in semn de protest fata de decizia Parlamentului Suediei care a aprobat rezolutia prin care uciderea din 1915 de catre fortele otomane a 1,5 milioane de armeni de pe teritoriul Turciei de astazi a fost numita „genocid”, in pofida nerecunoasterii la Ankara a acestor acuzatii armene, relateaza agentia de presa Agerpress, preluata de KARADENIZ PRESS. Decizia vine la cateva zile dupa ce Ankara si-a rechemat ambasadorul de la Washington, unde Comisia pentru relatii externe a Camerei Reprezentantilor a SUA a votat pentru a eticheta drept „genocid” masacrarea armenilor de catre fortele defunctului Imperiu Otoman si a fortelor paramilitare kurde.
Considerata de mass-media suedeza, citata de presa internationala, o adevarata surpriza, adoptarea rezolutiei in cauza s-a realizat cu 131 de voturi pentru la 130 de voturi impotriva, in cadrul adunarii de 349 de alesi, in conditiile in care 88 dintre parlamentari au absentat. Coalitia majoritara de centru dreapta de la guvernare s-a opus masurii, insa mai multi parlamentari ai ei au votat de partea opozitiei de stânga, initiatoarea proiectului legislativ.

Regret suedez

Ministrul suedez de externe Carl Bildt a declarat dupa eveniment ca regreta decizia Parlamentului deoarece, „din pacate, aceasta nu va avea un efect pozitiv asupra procesului de normalizare dintre Turcia si Armeni”. Primul ministru turc Tayyip Erdogan a comentat pe site-ul sau personal, la scurt timp dupa votul suedez: „condamnam puternic aceasta rezolutie, care este facuta din pricina unor calcule politice. Ea nu corespunde prieteniei dintre natiunile noastre. De aceea ne rechemam ambasadorul pentru consultari”. De asemenea el a anuntat „contramandarea summitului Turcia – Suedia din 17 martie”. Potrivit mass-media locale, partidele politice din Turcia se pregatesc sa cheme la un boicot general al produselor suedeze pe teritoriul Turciei.
Reamintim ca in Suedia locuiesc importante comunitati de imigranti armeni si kurzi, surse din cadrul Milli İstihbarat Teşkilatı (n.r.-MİT- principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia) acuzand autoritatile de la Stockholm ca permit organizatiilor teroriste, in principal PKK, sa foloseasca statul nordic drept refugiu si pentru finantarea operatiunilor teroriste indreptate impotriva Turciei.

Precedent american

Republica Turcia si-a rechemat saptamana trecuta ambasadorul de la Washington dupa ce Comisia pentru relatii externe a Camerei Reprezentantilor, un organism al Congresului american, a votat pentru a califica crimele din Primul Razboi Mondial contra armenilor ca fiind genocid. Premierul Recep Erdogan a declarat ca este profund preocupat ca rezolutia va dauna relatiilor dintre SUA si Turcia, iar ambasadorul a fost rechemat pentru consultatii.
Comisia pentru relatii externe a Camerei Reprezentantilor a votat pentru a eticheta drept „genocid” masacrarea armenilor de catre fortele turce, in pofida presiunii din partea administratiei Obama si a Turciei de a se renunta la aceasta chestiune. Rezolutia cere presedintelui Barack Obama sa se asigure ca politica americana se refera la masacru ca la un genocid, ceea ce il pune intr-o situatie delicata. Pe de o parte, Turcia este aliat NATO si respinge calificativul de genocid pentru acele evenimente. Republica Turcia a avertizat in mod repetat ca relatiile sale strategice cu SUA vor avea de suferit si eforturile Ankarei de a normaliza relatiile cu Armenia vor fi afectate daca rezolutia este adoptata.

Lobby vs. Ankara

Rezolutia a fost sustinuta de importantul lobby armeano-american si sustinatorii democrati si republicani ai acestuia din Congresul SUA inainte importantelor alegeri parlamentare din noiembrie 2010, considerate un test pentru presedintele SUA, Barack Obama, aflat la jumatatea mandatului. Anterior votului, secretarul american de stat i-a cerut presedintelui comisiei, congressman-ul democrat Howard Berman sa aiba in vedere ca masura ar putea dauna relatiilor turco-armene. Berman, parlamentar din California, este cunoscut membru al lobby-ului israelian din SUA, decizia comisiei amplificand speculatiile privind retragerea sprijinului de care se bucura Turcia pe scena politica americana din partea lobby-ului israelian. Speculatiile, larg comentate de mass-media israeliana, vin pe fondul inrautatirii relatiilor bilaterale dintre Israel si Turcia.
La randul sau, ministrul armean de Externe, Edward Nalbandian, citat de mass-media de la Ereven, preluata de KARADENIZ PRESS, a salutat decizia ca „o dovada suplimentara a devotamentului poporului american pentru valorile umane universale si un important pas spre prevenirea crimelor contra umanitatii”.

Relatii dificile

Reamintim ca Republica Turcia si Armenia au semnat anul trecut un protocol de normalizare a relatiilor diplomatice bilaterale, act care nu a fost aprobat de parlamentele de la Erevan si Ankara, pe fondul unei opozitii crescute din partea clasei politice din cele doua tari.
Turcia, stat laic, cu o populatie majoritar musulmana, accepta ca multi armeni crestini au fost ucisi de fortele otomane, dar neaga ca ar fi murit aproape 1,5 milioane persoane si ca ar fi vorba de genocid, termen adoptat de multi istorici occidentali. La randul lor, acestia estimeaza ca intre 1 milion si 1,5 milioane de armeni au fost ucisi de turcii otomani in preajma Primului Razboi Mondial. Autoritatile de la Ankara, puternic sustinute de comunitatea academica turca si alte state, neaga ca ar fi fost vorba de un genocid si mai sustine ca cifrele au fost mult umflate, victimele in numar de doar 400.00 – 500.000 fiind rezultatul razboiului civil si al tulburarilor generalizate, in care au fost implicati trupe regulate si paramilitare otomane, tariste rusesti, kurde si armene.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *