Ankara, imună la amenințările UE

, , , , ,
 
Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Autoritățile din Turcia au declarat că măsurile punitive ale Uniunii Europene împotriva sa “nu vor afecta în niciun fel” activităţile de foraj ale Ankarei în estul Mediteranei, în largul Ciprului, relatează mass-media turcă, citând Ministerul de Externe de la Ankara, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministerul de Externe turc a transmis marţi că acţiunile blocului comunitar “arată cât de multe prejudecăţi are UE şi cât de părtinitoare este în legătură cu Cipru, pentru că nu face nicio referire la ciprioţii turci, care au drepturi egale asupra resurselor naturale ale insulei”.

Sancțiuni comunitare

Miniştrii de externe din UE au aprobat luni măsuri împotriva Turciei, în contextul în care blocul comunitar consideră ilegale operaţiunile de explorare în largul Ciprului, stat membru al UE.

Miniştrii au convenit să suspende negocierile asupra unui acord din domeniul aviaţiei, să anuleze reuniuni politicile la nivel înalt, să reducă fondurile UE prevăzute pentru Turcia şi să restricţioneze creditele puse la dispoziţie de Banca Europeană de Investiţii.

Nicosia a cerut UE să ia măsuri după ce Turcia a trimis două nave să foreze în apele considerate de Cipru ca făcând parte din zona sa economică exclusivă. Ankara susţine în schimb că activităţile sale de prospecţie de gaze sunt în acord cu dreptul internaţional.

Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord

Turcia are câteva zeci de mii de militari în Republica Turcă a Ciprului de Nord

Comoară energetică

Experţii estimează că pe fundul mării, în largul Ciprului, se află depozite de circa 227 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, reprezentând o miză importantă într-o zonă cunoscută pentru instabilitatea politică.

Din 1974, insula Cipru este împărţită între sudul predominant grecesc şi nordul turcesc, a cărui suveranitate este recunoscută doar de Ankara. Cipru a aderat la UE în 2004.

Eforturile în vederea reconcilierii celor două comunităţi cipriote – turcă şi greacă – nu au avut succes, iar descoperirea resurselor maritime de gaze a complicat şi mai mult negocierile.

Ankara nu are relaţii diplomatice cu guvernul de la Nicosia şi susţine că unele porţiuni din zona economică exclusivă a Ciprului se află sub jurisdicţia Turciei sau a ciprioţilor turci, care şi-au proclamat în nordul insulei propriul stat, recunoscut doar de Turcia.

Sâmbătă, guvernul turco-cipriot a propus ambelor părţi să exploreze în comun rezervele offshore.

Explicații turcești

Ministerul de externe de la Ankara a comunicat că nava turcească Fatih a început forajul în Mediterana, la vest de Cipru, la începutul lui mai, iar un alt vas, Yavuz, a ajuns recent la est de insulă şi va desfăşura operaţiuni similare.Yavuz a ancorat luni la sud de peninsula cipriotă Karpasia, atrăgând astfel proteste din partea autorităţilor cipriote şi europene.

În iunie, liderii UE avertizaseră Turcia să înceteze forajele în jurul Ciprului şi ameninţaseră că în caz contrar Bruxellesul va lua măsuri. La rândul lor, Egiptul şi SUA s-au declarat marţi îngrijorate de noile proiecte de foraj ale Turciei.

“Respingem declaraţiile ministerului grec de externe şi ale oficialilor europeni care descriu aceste activităţi ale ţării noastre ca nelegitime”, arată un comunicat al ministerului de externe al Turciei.

Erdogan, nemulțumit depoziția UE

Erdogan, nemulțumit depoziția UE

Amenințări a la Erdogan

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat anterior marile companii petroliere străine împotriva oricărei explorări de gaze în largul Ciprului, calificându-i pe cei care sfidează Ankara drept “răufăcători”, care merită acelaşi tratament ca teroriştii în Siria. “Este absolut inacceptabilă uzurparea resurselor naturale în estul Mediteranei, prin excluderea Turciei şi a RTCN” (“Republica Turcă a Ciprului de Nord”), a adăugat el.

Republica Cipru, membră a Uniunii Europene şi care îsi exercită autoritatea numai în cele două treimi din sudul ţării, a semnat în ultimii ani contracte de explorare cu giganţi de hidrocarburi, cum ar fi firma italiană Eni, compania franceză Total sau grupul american ExxonMobil.

Zangănit de arme

“În acelaşi mod în care i-am făcut pe terorişti să plătească în Siria, nu le vom da câştig de cauză nici răufăcătorilor”, a declarat Erdogan în cadrul ceremoniei de livrare a TCG Burgazada, a treia navă de luptă de tip corvetă construită de Turcia în cadrul programului său amplu de echipamente militare (Milgem).

Descoperirea gazelor în estul Mediteranei generează speranţe mari, dar şi tensiuni într-o regiune deja explozivă. În februarie, un vas închiriat de ENI pentru a efectua foraje în largul Ciprului a trebuit să renunţe, după ce a fost blocat de nave de război turceşti. Ulterior, autoritățile de la Ankara au menționat că vor demara construcția unei baze militare navale turcești în Republica Turcă a Ciprului de Nord. Concomitent, flota acestui stat nerecunoscut va fi consolidată prin transmiterea unor nave de patrulare de către flota turcă.

Aceasta nu a împiedicat Ciprul să invite la începutul lunii octombrie Total, Eni şi ExxonMobil să liciteze pentru un nou bloc de gaze offshore, Blocul 7, situat în “Zona economică exclusivă” a insulei. Blocul 10 a fost deja acordat companiei ExxonMobil şi Qatar Petroleum.

Compania texană Noble Energy a fost prima care a descoperit în 2011 zăcăminte de gaze în largul Ciprului, în câmpul Afrodita (Blocul 12), ale cărui rezerve sunt estimate la 127,4 miliarde metri cubi de gaze. În 2015, descoperirea unui uriaş zăcământ offshore Zohr în Egipt a alimentat speranţa că rezerve importante de gaze ar putea fi extrase în largul Ciprului. (M.B.)

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *