Turcia „a pus în gardă” Rusia după ce recent au fost trase focuri de avertizare asupra unui cargou al unei companii turceşti care se îndrepta spre portul Ismail din sudul Ucrainei. Demersul părții turce vine pe fondul organizării unei întâlniri dintre președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. Locul acestei întrevederi nu a fost încă decis, iar serviciul de presă al președintelui turc a declarat anterior că, până în prezent, nu se poate spune nimic concret despre o potențială întâlnire în persoană între Erdogan și Putin și că administrația va „informa mass-media imediat ce vor fi disponibile detalii”. 

Summit crucial

Președintele turc Erdogan a declarat la sfârșitul lunii iulie că speră să se întâlnească cu Putin în luna august, în Turcia. Pe 16 august, mass-media a relatat, citând surse oficiale, că Putin și Erdogan s-ar putea întâlni pe 31 august, fără a preciza locul potențialelor discuții. Pe 3 august, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că locul și data exactă a unei întâlniri între cei doi președinți vor fi coordonate prin canale diplomatice. Cu o zi înainte, Peskov a declarat că „locul întâlnirii va fi negociat” și că „nu este neapărat Turcia”. Putin a spus că acum este momentul să rămână în țară, prin urmare este dificil pentru el să facă vizite, a adăugat Peskov.

În aceste zile, autoritățile de la Ankara au declarat că „interlocutorii din Rusia au fost puşi în gardă pentru a evita acest tip de iniţiativă ce ar putea creşte tensiunile în Marea Neagră”, rupând tăcerea asupra unui caz implicând o navă care aparţine, deşi arborează pavilionul Palau, unei companii turceşti.

„Pentru a forţa vasul să se oprească, au fost trase focuri de avertizare cu arme uşoare automate de pe o navă de război rusească”, a anunţat la rândul său Ministerul rus al Apărării. La mijlocul lunii iulie, Moscova a pus capăt acordului ce permitea cerealelor ucrainene, din vara trecută, să părăsească porturile din sudul ţării, în ciuda blocadei instituite de Rusia.

Câteva zile mai târziu, la 19 iulie, Moscova a avertizat că orice navă care se îndreaptă spre sau părăseşte porturile ucrainene va fi considerată o potenţială ţintă.

Blocadă forțată

Primul cargou care a părăsit Ucraina după încetarea acordului privind transportul de cereale a sosit recent la Istanbul în pofida blocadei ruseşti, potrivit site-urilor de transport maritim. Nava a parcurs „un nou coridor umanitar” stabilit de Kiev, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în condiţiile în care, la sfârşitul săptămânii, Rusia a tras focuri de avertizare asupra unui vas cargo care se îndrepta spre Izmail, port la Dunăre din sudul Ucrainei.
Moscova şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene la Marea Neagră şi Dunăre după retragerea sa din acordul privind cerealele, încheiat sub egida ONU şi a Turciei, intrat în vigoare în vara anului trecut.
Comunitatea internaţională încearcă să găsească o modalitate de a asigura rute pentru transportul cerealelor către restul lumii în timp util pentru recolta din această toamnă, Ucraina şi Rusia fiind principalii exportatori la nivel mondial.
Acordul de anul trecut a contribuit la scăderea preţurilor la alimente la nivel mondial şi le-a oferit ucrainenilor venituri semnificative. Kievul exportă acum o mare parte din produsele sale agricole pe Dunăre.
Potrivit Wall Street Journal, oficialii americani sunt în discuţii cu Turcia, Ucraina şi vecinii săi cu privire la creşterea traficului de-a lungul Dunării. Unul dintre aceşti oficiali a afirmat că Washingtonul va studia toate opţiunile, inclusiv aceea a însoţirii militare a navelor comerciale ucrainene. Însă un oficial al Ministerului turc al Apărării a părut să respingă joi această iniţiativă. „Eforturile noastre sunt concentrate pe reactivarea acordului privind cerealele”, a declarat el pentru postul privat turc NTV.

Dezastru regional

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat asupra riscului unui „dezastru” regional dacă războiul dintre Rusia şi Ucraina se extinde la Marea Neagră, subliniind din nou că, în opinia sa, reluarea acordului privind cerealele depinde de Occident. „Dacă războiul se extinde la Marea Neagră, ar fi un dezastru total pentru întreaga noastră regiune”, a declarat el într-un discurs rostit la conferinţa anuală a ambasadorilor turci de la Ankara, care se încheie miercuri.

Declaraţiile preşedintelui turc, făcute la câteva zile după ce drone maritime ucrainene au atacat şi avariat mai întâi o navă de război şi apoi un petrolier al marinei ruse în Marea Neagră, la est de Crimeea.

Ucrainenii susţin utilizarea dronelor navale în Marea Neagră pentru a hărţui, de asemenea, porturile ruseşti din peninsula anexată Crimeea şi din Rusia continentală, cu scopul de a-i obliga pe ruşi să plece din apele lor teritoriale,

„Am prevenit până acum o astfel de tragedie (răspândirea războiului până la ţărmurile turceşti) prin aplicarea meticuloasă a Convenţiei de la Montreux”, a declarat Erdogan, referindu-se la tratatul din 1936 care interzice navelor de război ale naţiunilor beligerante să treacă prin Dardanele şi Bosfor. El a promis că Turcia va continua să lucreze pentru a ajuta la „scoaterea ambelor părţi din vârtej” şi la reducerea tensiunilor.

În acelaşi timp, Erdogan a subliniat că reactivarea acordului de export de cereale prin Marea Neagră, semnat în urmă cu un an la Istanbul şi suspendat luna trecută, depinde de ţările occidentale.

El a reamintit în acest context că a ascultat „încă o dată cererile şi aşteptările Rusiei” în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său rus, Vladimir Putin, săptămâna trecută. „Fără îndoială, rezolvarea acestei chestiuni, fără a continua pe un drum fără ieşire, depinde de respectarea de către ţările occidentale a promisiunilor lor”, a spus şeful statului turc.

Plângeri rusești

Liderul turc făcea referire la solicitările Kremlinului, care a refuzat să accepte prelungirea valabilităţii pactului atâta timp cât nu sunt îndeplinite cerinţele care permit exportul de alimente şi îngrăşăminte ruseşti.

Moscova se plânge că, urmare a sancţiunilor impuse de Occident pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei, nu s-a facilitat descărcarea în porturile europene a navelor de transport cu cereale sau îngrăşăminte ruseşti şi nici plata acestor mărfuri prin sistemul bancar, deşi erau incluse în acordul menţionat.

„În ultima perioadă, din păcate, principiul onorării acordurilor nu a fost respectat. Nu s-au făcut paşii diplomatici pentru a transforma atmosfera pozitivă a Iniţiativei (cerealelor) de la Marea Neagră mai întâi într-un armistiţiu şi apoi într-o pace pe termen lung”, a deplâns Erdogan.

„În loc să se facă acest lucru, acum se alimentează flăcările”, a conchis preşedintele turc, care încearcă să menţină o poziţie de echilibru între Moscova şi Kiev, insistând asupra necesităţii de a apăra integritatea teritorială a Ucrainei, dar fără a aplica sancţiuni Rusiei. 

Pacea saudită?

Arabia Saudită a găzduit anterior o întâlnire consacrată războiului din Ucraina în care au avut loc discuţii deloc uşoare, potrivit unui reprezentant al Kievului, într-un context diplomatic în care Riadul a acordat spaţiu puterilor emergente apropiate de Moscova. Această decizie a nemulțumit Ankara, care dorește să joace rolul principal în orice demers menit să aducă pacea în Ucraina 

Întâlnirea de la la Jeddah, port pe malul Mării Roşii, s-a încheiat după câteva ore de discursuri ale delegaţiilor prezente şi o lungă discuţie cu uşile închise, au spus participanţii.

Aşa cum era de aşteptat, nu va fi emisă nicio declaraţie finală, dar o sursă europeană a raportat un punct de vedere comun cu privire la punctele cheie, în special cu privire la respectarea „integrităţii şi suveranităţii teritoriale” ale Ucrainei, care trebuie să fie „în centrul oricărui acord de pace”.

Potrivit diplomaţilor, la întâlnire au participat reprezentanţi a 40 de ţări, cu excepţia Rusiei, Kievul fiind la originea acestor discuţii.

Apropiată atât de Moscova, cât şi de Washington, Arabia Saudită a ţinut să să primească la reuniuni reprezentanţi din partea Braziliei, Indiei, Chinei şi Africii de Sud, puteri emergente membre ale BRICS (din care face parte şi Rusia) care, spre deosebire de Occident, nu s-au alăturat Ucrainei, fără a sprijini totuşi invazia rusă.

„China a participat activ şi s-a arătat deschisă la ideea unei noi întâlniri”, a declarat o sursă europeană după întâlnire. „Eforturile converg pentru a crea condiţiile unei negocieri valide (…) Întâlnirea de astăzi creează aceste condiţii? Clar că nu. Este un efort pe termen lung”, a declarat o sursă diplomatică franceză.

Însă Brazilia consideră că „orice negociere reală trebuie să includă toate părţile”, inclusiv Rusia, potrivit unei declaraţii făcute sâmbătă de Celso Amorim, consilier al preşedintelui Lula da Silva, care a participat la întâlnire.”Deşi Ucraina este victima cea mai importantă, dacă vrem cu adevărat pacea, trebuie să implicăm Moscova în acest proces într-o formă sau alta”, a spus el.

Ucraina insistă

Într-un discurs recent, preşedintele Volodimir Zelenski, a indicat, la rândul său, că delegaţia ucraineană şi-a prezentat planul de pace în zece puncte, care prevede retragerea totală a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. „Discuţiile nu vor fi uşoare, dar adevărul este de partea noastră”, a recunoscut Andrii Yermak, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene prezent la Jeddah.

Criticată de Occident pentru refuzul său de a condamna Rusia, China, reprezentată de emisarul său pentru Ucraina, Li Hui, s-a declarat hotărâtă să contribuie la „o soluţionare politică a crizei ucrainene”.

Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui Joe Biden, a condus delegaţia americană, în timp ce Franţa a fost reprezentată de Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al preşedintelui Emmanuel Macron.

Ucraina şi Statele Unite au criticat Riadul că face jocul Rusiei, aflată sub sancţiunile occidentale, prin realizarea în comun a unei politici petroliere ce vizează creşterea preţurilor pe pieţele mondiale.

Implicată şi în discuţiile privind conflictul din Sudan, Arabia Saudită încearcă să se afirme pe scena internaţională ca mediator pentru pace, după câţiva ani de politici neclare. Regatul saudit şi-a îmbunătăţit relaţiile cu foşti rivali, precum Qatar şi Turcia, iar anul acesta chiar cu Iran şi Siria. În încercarea de a se impune ca putere mondială mijlocie, Arabia Saudită speră de asemenea să facă uitate unele dintre eşecurile sale din trecut, cum ar fi intervenţia în Yemen sau asasinarea în 2018 a jurnalistului Jamal Khashoggi, a declarat pentru AFP Joost Hiltermann, responsabilul pentru Orientul Mijlociu din cadrul ONG-ul specializat International Crisis Group.

Volatilitatea pieţelor energetice generată de războiul din Ucraina a oferit însă o oportunitate Arabiei Saudite de a reveni în prim-planul scenei diplomatice. La ONU, Arabia Saudită a susţinut rezoluţii de denunţare a invaziei ruse, precum şi a anexării proclamate a teritoriilor din estul Ucrainei. În mai, regatul saudit l-a invitat pe preşedintele Volodimir Zelenski la un summit al Ligii Arabe. 

Dilema rusă

Lipsa de nave a Rusiei şi apetitul tot mai scăzut al comercianţilor de cereale din Occident pentru a face afaceri cu Moscova se adaugă la creşterea costurilor de transport al grâului rusesc, într-un moment în care războiul din Ucraina s-a extins periculos de aproape de rutele vitale de aprovizionare din Marea Neagră, relatează Reuters, citată de mass-media.

Preşedintele Vladimir Putin a promis să înlocuiască grâul ucrainean cu transporturi ruseşti către Africa, după ce Moscova a pus capăt, în iulie, unui aranjament care oferea încărcăturilor alimentare ale Ucrainei o trecere sigură prin Marea Neagră. Moscova a impus o blocadă de facto vecinului său şi i-a atacat instalaţiile de depozitare şi porturile, într-o escaladare a războiului.

Răspunsul Ucrainei, atacurile cu drone maritime asupra unui petrolier rusesc şi a unei nave de război de la baza navală Novorossiisk, aflată lângă un important port pentru cereale şi petrol, s-a adăugat acestor noi pericole pentru transportul în Marea Neagră. În plus, Ucraina a anunţat că se simte îndreptăţită să riposteze şi a anunţat că va lua, la rândul său, la ţintă navele ruseşti de pe Marea Neagră.

Eduard Zernin, şeful Uniunii exportatorilor de cereale din Rusia, se teme de o potenţială agravare a ceea ce el a numit „sancţiuni ascunse” care „ar putea duce la o creştere a costurilor de transport şi de asigurare” pentru Rusia. Acest lucru „se va reflecta în nivelul preţurilor la grâu şi la alte cereale pe piaţa mondială”, a declarat Zernin pentru Reuters.

Chiar dacă exporturile de produse agricole nu fac obiectul sancţiunilor directe impuse de Europa şi SUA după ce Rusia a invadat Ucraina anul trecut, Moscova spune că restricţiile impuse băncilor şi persoanelor fizice ruseşti sunt „sancţiuni ascunse” asupra comerţului cu alimente.

Riscurile financiare şi de securitate asociate comerţului cu Rusia – agravate de prăbuşirea acordului care asigura un coridor pe Marea Neagră – cresc costurile de transport de marfă pentru Moscova şi o împing spre nave mai vechi şi mai mici, conduse de operatori de transport maritim mai puţin stabili, arată Reuters, care a stat de vorbă cu 10 asigurători, comercianţi şi companii de transport maritim.

Situaţia ridică îndoieli cu privire la capacitatea Rusiei de a menţine un ritm record al exporturilor şi, dacă nu este rezolvată, ar putea împinge preţurile globale la grâu şi mai sus. Deja, înainte de expirarea acordului, transportatorii de cereale şi firmele pentru mărfuri şi-au redus expunerea faţă de Rusia.
Terminalele ruseşti din Marea Neagră gestionează aproximativ 70% din exporturile de cereale ale ţării. Acestea includ porturile Novorossiisk şi Taman.

În pofida tensiunilor, preţurile globale la grâu rămân mult sub nivelul maxim înregistrat după invazia Rusiei de anul trecut, care a declanşat temeri privind o criză alimentară globală. Eliminarea mai multor cereale ucrainene de pe piaţa mondială ar putea spori presiunea asupra ofertei, cu excepţia cazului în care exporturile ruseşti sau recoltele mari de la alţi producători vor compensa diferenţa.

Două surse au declarat că escaladarea tensiunilor din Marea Neagră va avea probabil un impact asupra cifrelor de export ale Rusiei şi descurajează companiile de transport maritim să aducă nave în porturile ruseşti, în special navele mai noi care transportă mai mult.Compania rusă de stat de leasing agricol Rosagroleasing, deţinută de stat, a declarat în luna martie a acestui an că a plasat comenzi pentru o flotă de nave pentru cereale pe care intenţionează să le lanseze în termen de trei ani.