ANALIZĂ: Cum pune Rusia paie pe foc la Comrat în „rebeliunea” contra Chișinăului

de | feb. 16, 2018 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Bătălia politico-mediatică dintre Chișinău și Moscova s-ar putea amplifica și își mută centru de greutate într-o zonă în care Moscova are toate butoanele necesare pentru destabilizarea R. Moldova. Este vorba minorități și mai precis despre UTA Găgăuzia, regiune care începe să joace un rol din ce în ce mai greu în tot mai tensionatele relații […]

Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, încadrată de președintele R. Moldova Igor Dodon și ambasadorul rus la Chișinău, Farit Muhametșin

Bătălia politico-mediatică dintre Chișinău și Moscova s-ar putea amplifica și își mută centru de greutate într-o zonă în care Moscova are toate butoanele necesare pentru destabilizarea R. Moldova. Este vorba minorități și mai precis despre UTA Găgăuzia, regiune care începe să joace un rol din ce în ce mai greu în tot mai tensionatele relații dintre state.

Cu o populație și clasă politcă covârșitor favorabilă Rusiei, problemele s-ar putea acutiza pentru Chișinău, în cazul în care Rusia va apasa și mai tare acest punct de presiune. Modul de operare este același din partea Moscovei: o periferie minoritară strigă după ajutor, iar centrul intervine în favoarea etnicilor ruși sau a minorităților proruse de pe teritoriul altor state.

Așa se întâmplă și în cazul Găgăuziei, care devine tot mai vocală în tendințele sale centrifuge față de Chișinău.

Răzmerița de la Comrat a început odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Audiovizualului, cunoscută mai larg drept „legea anti-propagandă”, care anulează transmisia programelor informative și de analiză politică în Republica Moldova.

Rusia nu este semnatară a Convenţiei Europeane privind Televiziunea Transfrontalieră în domeniul retransmiterii programelor unei țări peste hotare, motiv pentru care intră sub incidența acestei legi.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) a aplicat, în cadrul ședinței din 12 februarie curent, amenzi de câte 5.000 de lei moldovenești mai multor posturi de televiziune, radio și distribuitori de servicii pentru neprezentarea noilor concepții generale a serviciilor de programe, așa cum prevedea decizia CCA din 15 ianuarie 2018.

Printre acestea s-au aflat și o serie de instituții media din Găgăuzia. Amenzile pot merge gradual și se poate ajunge chiar la pierderea licenței.

Amendamentele la Codul Audiovizaului, cunoscute ca Legea anti-propagandă, au fost adoptate de Parlamentul de la Chișinău pe 7 decembrie 2017 și a intrat în vigoare pe 12 februarie.

Conform acestora, posturile de televiziune şi de radio din Republica Moldova pot să difuzeze programe de ştiri, informativ-analitice, politice şi militare doar SUA, UE şi Canada, precum şi din ţările care au ratificat Convenţia Europeană privind Televiziunea Transfrontalieră.

Pentru încălcarea acestor prevederi este prevăzută o amendă în valoare între 40.000 și 70.000 lei moldovenești Pentru încălcarea repetată, amenda ajunge la 100 de mii de lei, iar în final – retragerea licenţei de emisie.

De asemenea, PSRM susține că adevăratul scop al acestei legi ar fi eliminarea posturilor TV rusești de pe piața media din Republica Moldova. Cu toate acestea, PSRM care are afiliate și el o serie de posturi de televiziune, nu pomenește nici despre propaganda internă făcute de posturile TV controlate de politicieni.

Nesupunere față de Chișinău

Încă de dinainte de aplicarea legii, din decembrie 2017, Başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, anunţa că UTA Găgăuzia nu se va conforma noilor prevederi ale Codului Audiovizualului, ce presupun ca emisiunile politico-analitice şi militare ruseşti să fie interzise pe posturile de televiziune din ţară, în vederea combaterii propagandei Federaţiei Ruse.

„Această decizie încalcă dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la libera informare şi în mod special îi afectează auditoriul de limbă rusă din Găgăuzia”, preciza ea prin intermediul unui comunicat.

Rusia ațâță focul pe plan internațional

În paralel, Duma de Stat de la Moscova, împreună cu diplomația rusă au făcut mai multe demersuri pe lângă instituțiile internaționale occidentale de a interveni în acest demers al Chișinăului, considerat „rusofob” și care este, spuneau ei, îndreptat împotriva minoritarilor ruși sau rusofoni.

Reprezentantul permanent al Rusiei la OSCE, Aleksandr Lukaşevici, a cerut pe OSCE-ului 7 februarie „să dea o aprecierelegii de modificare a Codului audiovizualului (legea anti-propagandă) în Republica Moldova – care restricţionează difuzarea canalelor tv ruseşti.

Moscova caracterizează legea ca fiind discriminatorie la adresa mass-media ruse în Republica Moldova.

În paralel cu demersul dău deschis, Lukaşevici a adoptat o retorică și mai tăiasă pe contul său de Facebook cum forţele rusofobe din Parlamentul R. Moldova şi-au impus încă o dată voinţa asupra populaţiei, încălcând dreptul fundamental la acces liber la informaţie”.

Intervenția diplomației ruse „în apărarea” Găgăuziei

Pe tot acest fundal tensionat, diplomația rusă a ieșit la rampă joi și a afirmat că presa de limbă rusă este supusă unor presiuni foarte mari. Declarația îi aparține purtătoarei de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.

Ea a susținut că aceste amendamente au „un caracter discriminatoriu şi unele posturi TV, în special Televiziunea publică din Găgăuzia, au avut deja de suferit de pe urma acestora”.

De altfel, posturile TV și radio din UTA Găgăuzia au anunțat că nu se vor conforma noii legi.

„În pofida declaraţiei deputaţilor Dumei de Stat privind inadmisibilitatea discriminării faţă de mass-media rusă în Moldova şi apelului către ONU, Consiliului Europei şi OSCE pentru a evalua legea adoptată în Moldova, comunitatea internaţională preferă să nu facă deocamdată nimic”, a declarat ea.

„Amendamentele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova reprezintă un act de încălcare gravă a principiului internaţional fundamental al libertăţii şi exprimării opiniei, precum şi independenţei mass-media. Acţiunile autorităţilor Republicii Moldova sunt îndreptate spre legalizarea cenzurii şi curăţirea spaţiului informaţional al republicii de punctele de vedere care nu-i convin Chişinăului, ceea ce este inadmisibil în condiţiile unei societăţi democratice moderne”, a spus Zaharova, citat de agenția Infotag.

Declarațiile oficialul rus vin în contextul în care Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, se află la un forum economic la Sankt Petersburg în Rusia.

Ce se întâmplă la Comrat

Pe fundalul sprijinului acordat de la Moscova, operatorii de cablu din Găgăuzia au precizat că nu se conforma legii și că licența lor a fost emisa de autoritățile locale de la Comrat, și nu de CCA-ul de la Chișinău.

Ștefan Piron, reprezentantul celui mai important operator de cablu din Găgăuzia, a declarat pentru portalul gagauzinfo.md că nimic nu s-a schimbat și că se operează ca și înainte de intrarea în funcțiune a legii pe 12 februarie.

Întrebat despre pericolele nesupunerii la această lege, acesta a spus că „nu există oameni nevulnerabili în acest stat” și că licența cu care operează este dată în baza legilor locale găgăuze.

În tot acest tăvălug al declarațiilor și acțiunilor etapizate, liderii din UTA Găgăuzia au reînceput să reînvie retorica separatistă față de Chișinău. Fie că este vorba despre acțiunile unioniste care deranjează la Comrat, fie că este vorba de apărarea intereselor rusești de orice fel însușite de valorile proprii de către etnicii găgăuzi, descendeți ai neamurilor turcice, dar cu vădit atașament de valorile și limba rusă.

Ceea ce este cert la Comrat este că s-a revenit la retorica anilor `90, privind posibilitatea activării clauzei de salvargare” și de desprindere a Găgăuziei, în cazul unei uniri a R. Moldova cu România. De altfel, deputați locali precum Nicolai Ivanciuc au adoptat rapid retorica tezelor rusești ventilate încă de pe vremea URSS în R. Moldova, cum că o eventuală unire ar însemna „război civil”.

În fapt, ne aflăm într-un an electoral, iar politicienii cu apucături cleptomane vor încerca din nou să ațâțe jocul discordiei în termenii binecunoscuți ai clivajului identitar, în lipsa unor proiecte contructive de dezvoltare. Evident, Rusia va sufla în el pentru a nu lasa să se stingă jarul care menține spiritele încinse într-o contraproductivitate perpetuă pentru cea mai săracă și coruptă țară a Europei.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *