Banca Mondială a evaluat la începutul anului 2023 costul total al reconstrucției Ucrainei la 411 circa miliarde de dolari. Acest proces necesită surse de finanțare care, aparent, ar proveni din Occident, în special Statele Unite și Uniunea Europeană. Însă, eșecul contraofensivei ucrainene, stoparea ajutorului american din cauza lipsei unui acord politic din Congresul american, precum și reducerea disponibilității Europei de a direcționa fonduri pe fondul prelungirii războiului și al apariției oboselii cetățenilor săi de a susține cauza Kievului, au readus în discuție găsirea banilor necesari pentru ca Rusia să nu învingă. Așa s-a relansat, la începutul lui 2024, ideea folosirii activelor internaționale confiscate ale Rusiei pentru reconstrucția Ucrainei.

După ce Kremlinul a atacat Ucraina în februarie 2022, Statele Unite și aliații săi au interzis tranzacțiile cu Banca Centrală și Ministerul de Finanțe al Rusiei, blocând circa 300 de miliarde de dolari de active rusești suverane plasate în Occident.

Banca centrală a Rusiei a confirmat, la rându-i, că active în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari au fost înghețate în Occident. La acea vreme rezervele totale de valută străină și aur ale Rusiei erau de 612 miliarde de dolari. Așadar, aproximativ jumătate din aceste rezerve însemnând principalele valute, aur și obligațiuni guvernamentale, erau deținute în Occident.

Statele Unite au propus ca grupurile de lucru din Grupul celor 7 mari națiuni industrializate (G7) să caute modalități de a sechestra acești bani iar ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a apreciat că întreaga valoare a activelor rusești ar putea acoperi peste 80% din costurile de refacere ale țării sale.

Washingtonul, Bruxelles-ul și Kievul au discutat ultimii doi ani despre modalități legale de canalizare a acestor fonduri pentru a ajuta eforturile de reconstrucție ale Ucrainei dar un astfel de demers implică o serie de capcane juridice și economice, mai ales că, în vara anului 2023, un grup de lucru special al UE a stabilit că nu există niciun temei legal pentru o astfel de acțiune. În ciuda apelurilor făcute de o serie de congresmani americani, Casa Albă a ezitat în privința confiscării definitive a activelor, nu doar din rațiuni juridice, ci și din cauză că o astfel de acțiune ar crea mari complicații cu Federația Rusă.

Rusia, la rândul ei a avertizat în mod repetat că ar încălca dreptul internațional și va submina sistemul financiar global.

La sfârșitul lunii decembrie 2023, Dmitri Peskov, Secretarul de Presă al Kremlinului, a avertizat că încercările de a utiliza activele înghețate ale Rusiei ca fonduri pentru Ucraina vor avea consecințe. Kremlinul a catalogat intenția Occidentului de direcționare a fondurilor drept un adevărat complot de furt de fonduri rusești.

Peskov a mai spus că Rusia va răspunde pe măsură: „Cei care încearcă să inițieze acest lucru și cei care îl vor implementa trebuie să înțeleagă că Rusia nu îi va lăsa niciodată singuri pe cei care au făcut asta. Și își va exercita în mod constant dreptul la contestație juridică, internațională, națională. Și asta, desigur, va avea – atât europenii, cât și americanii înțeleg acest lucru foarte bine – va avea consecințe juridice pentru cei care l-au inițiat și au implementat.”

Cu toate aceste tensiuni și ezitări, noutatea este că administrația președintelui american Joe Biden susține legislația care ar permite confiscarea unor fonduri rusești înghețate și direcționarea lor către Ucraina, a informat Bloomberg pe 10 ianuarie 2024, citând trei documente pe care le-a obținut de la Consiliul de Securitate Națională (NSC) al SUA trimise către Comitetul pentru Relații Externe a Senatului în care se salută, „în principiu”, un proiect de lege care ar permite confiscarea fondurilor,.

Așadar, devine foarte atractivă ideea de a folosi banii rușilor în loc de banii americanilor pentru refacerea Ucrainei. „Proiectul de lege ar oferi autoritatea necesară puterii executive pentru a sechestra activele suverane ale Rusiei în beneficiul Ucrainei”, se spune în document.

Oficialii Congresului, citați tot de Bloomberg, au remarcat că măsura ar putea fi inclusă în pachetul suplimentar propus de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, deși ambele camere ale Congresului ar trebui să susțină proiectul.

Reacția Rusiei nu a întârziat. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un briefing de presă pe 12 ianuarie 2024, citată de Reuters, a acuzat Statele Unite că încearcă să creeze „acoperire legală” pentru a fura activele suverane ale Rusiei. „Furtul de proprietate de stat, privată și publică a devenit o marcă comercială a anglo-saxonilor”, a declarat oficialul rus.

Acuzele au continuat: „Washington și Londra o fac de zeci de ani. Înainte se numea piraterie, dar apoi a fost legalizată. Acum este pirateria secolului 21, după părerea mea.”

De asemenea, ea a acuzat Washingtonul că încearcă să înarmeze puternic Uniunea Europeană pentru a semna același plan de confiscare a activelor dar Moscova va reacționa dur dacă activele i-ar fi furate.

„Vor fi luate măsuri de răzbunare și vor fi astfel încât să fie văzute și simțite. Vor fi dureroase”, a amenințat ea.