Amenințarea estică determină accelerarea pregătirii NATO în zona Mării Negre

de | nov. 14, 2024 | Știri | 0 comentarii

Avansul constant, deși lent, al forțelor rusești a impulsionat o mobilizare semnificativă a statelor membre NATO, care și-au intensificat investițiile în apărare. Statele NATO au crescut bugetele militare, conștiente de amenințarea crescândă din partea Rusiei și de necesitatea consolidării securității colective. Îngrijorările au sporit după realegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite, având […]

Avansul constant, deși lent, al forțelor rusești a impulsionat o mobilizare semnificativă a statelor membre NATO, care și-au intensificat investițiile în apărare. Statele NATO au crescut bugetele militare, conștiente de amenințarea crescândă din partea Rusiei și de necesitatea consolidării securității colective.

Îngrijorările au sporit după realegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite, având în vedere scepticismul său față de angajamentele americane tradiționale în cadrul NATO. Sub o nouă administrație Trump, există temeri că Washingtonul ar putea să își reducă rolul de „garant al securității europene,” ceea ce ar putea amplifica nevoia țărilor europene de a se baza pe propriile capacități de apărare. În acest context, atât sporirea resurselor destinate apărării, cât și coordonarea între statele NATO devin cruciale pentru a contracara o amenințare percepută ca tot mai iminentă din partea Rusiei. Zona cea mai vulnerabilă în fața acțiunilor Kremlinului este de departe Marea Neagră, unde România, prin intermediul parteneriatului strâns cu SUA, reprezintă principalul pol de stabilitate regional.

Șeful Statului Major al Apărării din România, generalul Gheorghiță Vlad, a subliniat că, în contextul actual de securitate, pacea pe continentul european nu mai poate fi considerată o certitudine, un avertisment oferit cu prilejul aniversării a 165 de ani de la înființarea Statului Major. El a remarcat că acțiunile Rusiei, care contravin normelor dreptului internațional umanitar, contribuie la accentuarea amenințărilor și riscurilor de securitate în regiune, generând o situație de criză la nivelul apărării în zona Mării Negre, zonă de interes strategic pentru NATO.

Generalul a menționat că, în acest context, Armata României a reconfigurat arhitectura defensivă și și-a recalibrat capacitatea de reacție, consolidând structurile responsabile de serviciul permanent de luptă, poliția aeriană și vigilența în fața amenințărilor. De asemenea, au fost îmbunătățite capabilitățile de monitorizare și avertizare timpurie, pentru a asigura o cunoaștere mai detaliată și rapidă a situației. Generalul Vlad a subliniat că parteneriatele strategice ale României, în special relațiile euro-atlantice și colaborarea cu SUA, reprezintă pilonii principali ai posturii de descurajare și apărare a României în regiunea Mării Negre.

Recent au mai avut loc două evenimente extrem de importante pentru capacitatea defensivă a României. După 15 ani de inactivitate, uzina Arsenal Reșița, închisă în 2008, a fost repornită pentru a relua producția de obuze de 152 mm, folosite intens în conflictul din Ucraina. Decizia vine în contextul amplificării cerințelor de apărare din regiune, determinând autoritățile române să reactiveze industria de armament pentru a contribui la capacitatea militară atât națională, cât și regională. Arsenal Reșița, înființată în 1972 pentru a sprijini politica de apărare a României, era specializată în producția de produse de artilerie de calibru mare și mediu. În perioada de vârf, uzina avea peste 2.000 de angajați și juca un rol central în industria de apărare.

Prefectul județului Caraș-Severin, Ioan Dragomir, a precizat că primele produse militare vor ieși pe poarta uzinei până la sfârșitul lunii, odată cu finalizarea retehnologizării. Această reluare a producției este cu atât mai importantă în contextul angajamentului Uniunii Europene de a furniza muniție de artilerie Ucrainei. Deși inițial UE și-a propus să trimită 1 milion de obuze până în martie 2024, capacitatea limitată de producție a întârziat obiectivul, conform șefului diplomației europene, Josep Borrell. Până în prezent, au fost livrate Ucrainei aproximativ 980.000 de obuze, iar UE intenționează să depășească pragul de 1 milion până la sfârșitul anului. Reluarea producției la Arsenal Reșița ar putea contribui la îmbunătățirea capacității de aprovizionare pentru Ucraina și la consolidarea sectorului de apărare românesc în contextul geopolitic actual.

Pe lângă capitolul artilerie a mai avut loc un eveniment major legat de capabilitățile aeriene ale României. Pe 12 noiembrie, Parlamentul României a adoptat legea necesară pentru a demara Programul F-35, un proiect strategic prin care România își propune să achiziționeze avioane multirol de generația a V-a. Această decizie vine în urma aprobării recente a proiectului de către Guvern.

România justifică această achiziție prin faptul că F-35 este, în prezent, singura aeronavă de generația a V-a disponibilă, cu tehnologii avansate, precum capacitatea stealth, integrarea senzorilor de ultimă generație, capacitatea de schimb de informații în timp real și utilizarea munițiilor de mare precizie. Programul va fi derulat în două faze cu un total de 48 de aeronave.

Costul estimat al acestei prime faze este de aproximativ 6,5 miliarde dolari, finanțarea fiind asigurată din bugetul Ministerului Apărării Naționale și prin împrumuturi de la SUA. Prețul acoperă achiziția motoarelor, sprijin logistic, instruire, simulatoare de zbor, muniții aer-aer și aer-sol. Primele avioane F-35 sunt așteptate să fie livrate până în anul 2031.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri