Comunitatea internaţională trebuie „să creeze condiţii pentru un dialog direct” între Rusia şi Ucraina şi „să asigure asistenţă” în acest sens, a declarat luni preşedintele Chinei, Xi Jinping, în cadrul unei întâlniri la Beijing cu premierul ungar Viktor Orban, care a subliniat că Beijingul va juca un rol-cheie în decizia privind încheierea războiului în Ucraina. „Este în interesul tuturor părţilor să se caute o soluţie politică printr-o încetare rapidă a focului”, a afirmat Xi, potrivit unei declaraţii transmise de televiziunea de stat CCTV.

Orban, portavocve pentru Rusia?

Liderul chinez i-a mulţumit lui Orban pentru „eforturile sale de a găsi o soluţie politică la criza din Ucraina” şi a dat asigurări că Beijingul şi Budapesta „împărtăşesc aceleaşi idei de bază” şi lucrează „în aceeaşi direcţie”.
„China a promovat în mod activ pacea şi negocierile de pace şi a încurajat şi sprijinit toate eforturile care duc la o soluţionare paşnică a ‘crizei'”, a declarat Xi, adăugând că, în acest stadiu al conflictului, accentul ar trebui pus pe faptul ca „ostilităţile să nu se extindă în alte locuri”, să se” evite o deteriorare a situaţiei” şi o „neincitare de către părţi terţe”.
„Doar atunci când marile puteri vor da dovadă de energie pozitivă, în loc de energie negativă, acest conflict va putea vedea licărirea speranţei unei încetări a focului cât mai repede posibil”, a afirmat Xi.
La rândul său, Orban a subliniat că China „nu numai că iubeşte pacea în faţa unei situaţii mondiale turbulente”, dar „a prezentat o serie de iniţiative constructive”, demonstrând că este o „forţă stabilizatoare pentru pacea mondială”, potrivit CCTV.
Premierul ungar i-a transmis lui Xi că Budapesta „acordă o mare valoare şi importanţă rolului şi influenţei Chinei”, afirmându-şi în acelaşi timp „disponibilitatea de a lucra îndeaproape” cu Beijingul în comunicarea şi colaborarea strategică.
Orban a declarat că Ungaria „este în favoarea consolidării cooperării cu China” şi că „se opune formării de clici şi blocuri”.
Liderul ungar a explicat pe contul său oficial de pe reţeaua de socializare X că motivul vizitei sale în China este că această ţară „este o putere-cheie în crearea condiţiilor pentru pace în Ucraina”.
Orban a aterizat luni la Beijing pentru o vizită neanunţată în cadrul „misiunii sale de pace”, care nu a fost asumată de restul UE şi în cadrul căreia s-a întâlnit săptămâna trecută, la Moscova, cu preşedintele rus Vladimir Putin şi, la Kiev, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Controversata vizită a lui Orban la Moscova i-a iritat pe partenerii europeni ai Budapestei, care demonstrează un sprijin neclintit pentru Kiev şi au întrerupt toate legăturile cu Rusia după invazia acesteia în Ucraina în februarie 2022.

Make Europe Great Again

Întâlnirea cu Putin a fost „sinceră”, potrivit preşedinţiei ruse, în timp ce în timpul întâlnirii cu Zelenski, Orban i-a cerut acestuia să ia în considerare negocierea unei încetări a focului cu Rusia pentru a „accelera” negocierile de pace.
Beijingul şi Budapesta pledează pentru o rezolvare paşnică a conflictului şi menţin relaţii cu Kremlinul. De la începutul conflictului, China a adoptat o poziţie ambiguă cu privire la războiul din Ucraina, făcând apel la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, inclusiv a Ucrainei, şi la respectarea „preocupărilor legitime de securitate” ale tuturor părţilor, cu referire la Rusia.
Cu ocazia întâlnirii cu premierul Viktor Orban, la Beijing, preşedintele chinez Xi Jinping a felicitat Ungaria pentru preluarea preşedinţiei semestriale, prin rotaţie, a Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, sub motto-ul „Make Europe Great Again”.
„Sperăm că Ungaria va juca un rol activ în promovarea dezvoltării sănătoase şi stabile a relaţiilor China-UE şi în realizarea unei interacţiuni pozitive între cele două părţi”, a subliniat Xi, adăugând că „nu există contradicţii politice sau conflicte fundamentale de interese între China şi UE”, potrivit EFE.
Xi a declarat că relaţia Beijing-Bruxelles „are o semnificaţie strategică şi un impact global şi ar trebui să fie menţinută stabilă şi sănătoasă pentru a face faţă împreună provocărilor globale”, potrivit unei declaraţii transmise de televiziunea de stat CCTV.
La rândul său, Orban a amintit de „vizita de succes” a lui Xi în Ungaria în urmă cu aproximativ două luni, în cadrul unui turneu european care l-a dus şi în Franţa şi Serbia, în timpul căruia s-au întâlnit.
Săptămâna trecută, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto îi îndemnase pe politicienii europeni să „îşi pună centurile de siguranţă” înainte de începerea următoarei etape a „misiunii de pace” a lui Orban.
China va decide, împreună cu SUA şi UE, cu privire la sfârşitul războiului declanşat de invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, a declarat Orban la sosirea în capitala chineză. „În afară de părţile beligerante, există trei puteri mondiale care vor decide când se va încheia războiul ruso-ucrainean: SUA, Uniunea Europeană şi China”, a declarat Orban pe contul său de Facebook.

Următoarea staţie, Washington

În scurta declaraţie, publicată pe reţeaua de socializare alături de logoul preşedinţiei rotative a Consiliului UE pe care Ungaria a preluat-o în urmă cu o săptămână, liderul ungar, punct de referinţă pentru extrema dreaptă internaţională, explică în mesaj că Beijingul este a treia oprire în „misiunea sa de pace”, după Kiev şi Moscova.
„Următoarea staţie, Washington”, a postat Orban pe Instagram, referindu-se la călătoria sa planificată în capitala SUA, unde va lua parte la summitul aniversar al NATO.
Liderii europeni s-au distanţat de vizita lui Orban în Rusia, deoarece aceasta nu a fost coordonată la nivelul UE, la fel ca şi vizita la Beijing sau orice altă „misiune de pace”, motiv pentru care, subliniază ei, şeful guvernului ungar nu are un mandat de negociere în numele UE.
Faptul că Budapesta deţine preşedinţia semestrială „nu implică nicio reprezentare externă a Uniunii”, a subliniat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell.
De asemenea, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum şi premierul estonian Kaja Kallas, pe care liderii UE au ales-o ca viitor şef al diplomaţiei europene în locul lui Borrell, au criticat deplasarea lui Orban la Moscova.
Premierul ungar este considerat cel mai apropiat aliat al Moscovei în cadrul UE, iar în urmă cu un deceniu a anunţat aşa-numita „deschidere către Est”, în special către puteri precum China, pentru a deveni o punte între Est şi Vest.

Primire grandioasă

Premierul Ungariei, Viktor Orban, un apropiat al Kremlinului, a sosit luni în China pentru a se întâlni cu preşedintele chinez Xi Jinping în continuarea a ceea ce el numeşte o „misiune de pace” cu privire la Ucraina, după ce săptămâna trecută a vizitat Kievul şi Moscova.
Deplasarea sa surpriză la Beijing intervine după vizita sa controversată de vineri la Moscova, cu care Budapesta a menţinut relaţii strânse în pofida ofensivei ruse în Ucraina, denunţată drept o invazie de către aliaţii occidentali ai Kievului. În capitala rusă, premierul ungar s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin cu care a abordat cu precădere problema războiului în Ucraina şi un posibil acord de încetare a focului.
Orban, a cărui ţară exercită pentru şase luni preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene, i-a înfuriat pe partenerii europeni ai Budapestei, care demonstrează un sprijin constant pentru Kiev şi au rupt relaţiile cu Rusia de la invazia acesteia în Ucraina în februarie 2022, liderii UE delimitându-se de demersul premierului ungar şi ţinând să sublinieze că acesta nu are mandat din partea UE pentru a negocia cu Vladimir Putin.
De altfel, Viktor Orban este singurul lider din UE care a rămas apropiat Kremlinului.
„Misiunea de pace 3.0”, a transmis Orban pe reţeaua de socializare X, la sosirea sa luni în aeroportul din Beijing, unde a fost întâmpinat de Hua Chunying, viceministru de externe şi purtătoare de cuvânt a diplomaţiei chineze.
Şeful guvernului ungar a fost primit în cursul dimineţii de către preşedintele Xi Jinping, a relatat agenţia de presă Xinhua care nu a oferit detalii despre această întâlnire deocamdată. Cei doi lideri au avut deja ocazia să discute în privat în luna mai în cadrul vizitei de stat a lui Xi Jinping în Ungaria.
Cu acea ocazie, preşedintele chinez a salutat un „parteneriat strategic” exemplar în UE, făcând apel la Ungaria să joace „un rol mai important” în „dezvoltarea” relaţiilor între Beijing şi Bruxelles.
Beijingul şi Budapesta se află pe aceeaşi lungime de undă în problema ucraineană, pledând pentru o soluţionare paşnică a conflictului, rămânând în acelaşi timp apropiate Kremlinului.
Înainte de Beijing şi Moscova, Viktor Orban a făcut o călătorie la Kiev pe 2 iulie, prima de la începerea războiului în Ucraina, în februarie 2022, pentru a se întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski.

Misiune de pace

China, care şi-a consolidat legăturile cu Rusia, încearcă să convingă ţările să susţină planul său de pace în şase puncte prezentat în luna mai împreună cu Brazilia.
„Misiunea de pace a prim-ministrului Viktor Orban continuă”, a declarat directorul de comunicare al lui Orban agenţiei oficiale de presă MTI din Ungaria.
La Kiev, premierul ungar a făcut apel la o „încetare a focului”, contrar poziţiei ucrainenilor şi aliaţilor lor europeni. Liderul ucrainean a respins această idee, apreciind că Moscova se va folosi de această pauză pentru a-şi completa şi consolida capacităţile.
Proiectul ucrainean prevede o retragere totală a trupelor ruse din ţară, inclusiv din peninsula Crimeea anexată de Moscova în 2014, şi plata daunelor provocate de invazia pe scară largă declanşată de Moscova în februarie 2022.
Ucraina are o nevoie crucială de ajutor occidental pentru a rezista Rusiei, iar Washingtonul, principalul său susţinător, a anunţat un pachet suplimentar de 2,3 miliarde de dolari, în special pentru sistemele de apărare antiaeriană.
Premierul ungar se remarcă prin opoziţia faţă de această asistenţă, notează AFP. La începutul anului, el s-a opus prin veto unui pachet de asistenţă în valoare de 50 de miliarde de euro din partea UE, care a fost validat în cele din urmă cu întârziere.
Spre deosebire de unele ţări din cadrul UE, care încearcă să se elibereze de dependenţa lor economică de China, Ungaria a devenit un partener comercial important al celei de-a doua economii ca mărime a lumii, comentează Reuters.

Alianță de dreaptă

O nouă alianţă de extremă dreapta în Parlamentul European, lansată cu doar o săptămână în urmă de premierul ungar Viktor Orban, are suficiente partide pentru a obţine statutul de grup în legislativul european, informează duminică dpa.
AFP menționează că liderul naţionalist ungar, a cărui ţară deţine de la 1 iulie numit „Patrioţi pentru Europa”, cu partidul de extremă dreapta austriac şi mişcarea centristă a fostului prim-ministru ceh Andrej Babis.
De atunci, cinci partide din diferite ţări şi-au anunţat aderarea: Partidul pentru Libertate (PVV) al olandezului Geert Wilders, partidele portughez Chega, spaniol VOX şi – ultimele care şi-au anunţat intrarea sâmbătă – Partidul Popular Danez şi partidul de extremă dreapta separatist flamand Vlaams Belang.
Ceea ce înseamnă că şapte ţări sunt acum reprezentate în alianţa intitulată „Patrioţi pentru Europa”, o condiţie importantă pentru a forma un grup parlamentar în viitoarea legislatură europeană. Orban a anunţat că luni va avea loc la Bruxelles o întâlnire cu partidele care formează acest nou grup.
Potrivit premierului ungar, urmează ca partidul de extremă dreaptă francez Adunarea Naţională (RN) să-şi facă la rândul său cunoscută decizia „
Dacă RN ar decide să se alăture grupului, ar prelua de facto conducerea din punct de vedere al numărului de deputaţi, cu cei 30 de europarlamentari ai săi. Partidul Liga al politicianului italian Matteo Salvini şi-a arătat interesul faţă de noua mişcare, dar nu şi-a confirmat participarea.
Noua alianţă avea nevoie de sprijinul partidelor din şapte ţări pentru a fi recunoscută ca grup de sine stătător în Parlamentul European.
Viktor Orban, al cărui partid Fidesz este neafiliat de când a părăsit Partidul Popular European (PPE, dreapta) în 2021, speră astfel să poată exprima o viziune diferită, împotriva sprijinului militar pentru Ucraina, împotriva „imigraţiei ilegale” şi în favoarea ”familiei tradiţionale”. „Începe o nouă eră”, a proclamat el, adăugând că noul grup „va schimba politica europeană”.

Avertisment european

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell i-a amintit sâmbătă premierului ungar Viktor Orban, prezent la summitul Organizaţiei Statelor Turcice din oraşul Şuşa, în regiunea azeră Karabah, că el reprezintă Ungaria şi nu Uniunea Europeană, a cărei preşedinţie rotativă a fost preluată de către Budapesta la 1 iulie.
„Participarea prim-ministrului Viktor Orban la summitul informal al Organizaţiei Statelor Turcice de la Şuşa din 5 şi 6 iulie a avut loc exclusiv în cadrul relaţiilor bilaterale dintre Ungaria şi această organizaţie”, a subliniat Borrell într-un comunicat de presă.
Acest avertisment vine după o vizită la Moscova a lui Viktor Orban care a provocat scandal la Bruxelles. „Avem voie să luăm cina sau ne trebuie un mandat de la Consiliul European şi pentru asta?”, a răspuns imediat ironic directorul politic al lui Orban pe platforma X.
Organizaţia Statelor Turcice este o organizaţie internaţională a statelor vorbitoare de limbi turcice, fondată sub denumirea de Consiliul Turcic în 2009 de Azerbaidjan, Kazahstan, Kîrgîzstan şi Turcia. Ungaria a devenit stat observator în 2018. În opinia lui Orban, această organizaţie apropiată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, este „un pilon esenţial al cooperării Est-Vest”, a declarat unul dintre colaboratorii săi pe X.
UE a respins declaraţiile Turciei în 2022 privind aderarea autoproclamatei Republici Turce a Ciprului de Nord în calitate de membru observator al organizaţiei.
„Uniunea Europeană respinge încercările Organizaţiei Statelor Turcice de a legitima entitatea secesionistă turco-cipriotă, aşa-numita ‘Republică Turcă a Ciprului de Nord’, nerecunoscută la nivel internaţional, în calitate de observator” în cadrul organizaţiei, a reiterat sâmbătă Borrell.

Ofensivă rusă

Rusia a anunţat sâmbătă că forţele sale au cucerit un sat în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, în timp ce Moscova continuă să avanseze încet pe câmpul de luptă. Ministerul rus al Apărării a declarat că trupele sale au „eliberat satul Sokil”, la circa 30 de kilometri nord-vest de oraşul Doneţk, capitala regiunii omonime a cărei anexare este revendicată de Moscova din septembrie 2022.
Forţele ruse, care profită de dificultăţile armatei ucrainene în a-şi completa efectivele şi a obţine mai multe arme şi muniţii din partea Occidentului, ocupă cu paşi mici teren în Ucraina. Kievul consideră că cele mai grele lupte au loc în prezent în regiunea Doneţk.
Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin şi-a reiterat principala condiţie pentru pace: retragerea trupelor ucrainene din regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson. Pe lângă retragerea forţelor Kievului din cele patru regiuni, trebuie îndeplinite şi alte condiţii, care pot face obiectul unor discuţii detaliate în cadrul unei „posibile activităţi comune”, a adăugat Vladimir Putin, în timp ce îl primea pe prim-ministrul ungar Viktor Orban, pe care el a pretins că îl vede ca pe un reprezentant al Uniunii Europene, în pofida dezminţirii Bruxellesului.
Ungaria consideră preşedinţia semestrială a Uniunii Europene drept o misiune de pace, a declarat premierul Viktor Orban, în timp ce UE a respins imediat iniţiativa sa şi a subliniat că premierul Ungariei nu o reprezintă ca negociator cu Kremlinul.

Semnal german

Ungaria a anulat o întâlnire a şefului diplomaţiei de la Budapesta cu omologul său german, programată pentru luni la Budapesta, din motive tehnice, nu politice, a anunţat sâmbătă Ministerul de Externe ungar.
„Din cauza unei schimbări neprevăzute în calendarul ministrului, Ministerul de Externe a solicitat ca vizita să aibă loc la o dată ulterioară, sperăm în viitorul apropiat”, a transmis ministerul ungar. „Motivul este pur tehnic şi nu politic”, a adăugat sursa citată.
Ministerul de Externe german a declarat vineri că a fost „uimit” de anulare şi că este nevoie de o discuţie „serioasă şi sinceră”, după ce prim-ministrul ungar Viktor Orban s-a întâlnit vineri cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Întâlnirea de la Moscova a fost prima a unui lider UE cu Putin la Moscova din aprilie 2022, când se împlineau două luni de când Moscova lansase o invazie pe scară largă asupra Ucrainei. Întâlnirea i-a înfuriat pe unii lideri ai Uniunii Europene care au avertizat împotriva încercărilor de calmare a Moscovei şi au insistat că Orban nu a vorbit în numele UE.
Pe de altă parte, grupul parlamentar al formaţiunii de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a salutat vizita controversată a premierului ungar Viktor Orban la Moscova, numind-o o „iniţiativă de pace”.
„Ungaria deschide calea şi vorbeşte cu ambele părţi implicate direct în conflict încă din prima zi în care a preluat preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Aceasta a fost o cerere fundamentală a grupului parlamentar AfD încă de la începutul războiului”, a declarat Matthias Moosdorf, purtător de cuvânt pe probleme de politică externă al fracţiunii din Bundestag.
Orban este singurul lider european care are în continuare canale deschise de dialog cu preşedintele rus Vladimir Putin, a adăgat el.
„Grupul parlamentar AfD salută faptul că această posibilitate a unei încetări timpurii a focului în scopul negocierilor de pace este acum prioritizată la cel mai înalt nivel european. Făcând acest lucru, Orban demască UE şi personalul său drept belicoşi care nu acţionează în interesul european”, a mai afirmat Moosdorf.

Demers slovac

Premierul populist slovac Robert Fico, rănit într-un atentat în mai, a declarat vineri că l-ar fi însoţit pe omologul său ungar, Viktor Orban, în vizita sa controversată la Moscova, dacă sănătatea i-ar fi permis.
„Dacă sănătatea mi-ar fi permis să merg acolo, mi-ar fi plăcut foarte mult să îl însoţesc”, a declarat Fico în prima sa apariţie publică de când a fost împuşcat, cu ocazia unei sărbători slovace.
Orban s-a întâlnit vineri la Moscova cu preşedintele rus Vladimir Putin, care a pretins că îl vede pe premierul ungar drept reprezentant al Uniunii Europene, în ciuda dezminţirilor de la Bruxelles.
Ambiguitatea pălăriei duble a lui Orban, şeful al guvernului ungar şi preşedinte al Consiliului UE, i-a iritat pe partenerii europeni ai Budapestei, care se afişează ca susţinători de neclintit ai Kievului şi au rupt legăturile cu Rusia de la invazia Ucrainei în februarie 2022.
Ungaria şi Slovacia refuză să ajute militar Ucraina, poziție criticată de statele aliate din NATO și Uniunea Europeană.
Victor Orban a vizitat marţi capitala Ucrainei, unde preşedintele Volodimir Zelenski a reamintit cererile sale de retragere completă a ruşilor de pe teritoriul ucrainean şi plata unor despăgubiri. „Vreau să-mi exprim admiraţia pentru premierul ungar care nu a ezitat să meargă la Kiev şi Moscova”, a mai declarat Fico. „Nu există niciodată suficiente discuţii despre pace sau iniţiative” pentru a ajunge la aceasta, a spus el.
Fico, de 59 de ani, a fost împuşcat cu patru gloanţe trase de la mică distanţă pe 15 mai, în timp ce îşi saluta susţinătorii la finalul unei şedinţe a guvernului în oraşul Handlova din centrul ţării.
În urma atentatului, presupusul trăgător, identificat de presa slovacă drept poetul Juraj Cintula, 71 de ani, a fost acuzat de atac terorist şi plasat în arest preventiv.

Extrema dreaptă europeană, având postelectoral

Liderul olandez de extremă dreaptă Geert Wilders a anunţat vineri că se va alătura grupului parlamentar european pe care premierul ungar Viktor Orban a spus că vrea să-l formeze. „Suntem patrioţi din PVV (Partidul pentru Libertate), ne iubim naţiunea”, a declarat Wilders într-un comunicat.
„Puternic şi suveran. Să rezistăm imigraţiei ilegale. Apărăm pacea şi libertatea. Şi să susţinem Ucraina. Ne protejăm moştenirea iudeo-creştină. Şi familiile noastre”, a continuat el.
„Dorim să ne unim forţele în Parlamentul European şi ne vom alătura cu mândrie Patrioţilor pentru Europa!”, a adăugat Wilders. Victor Orban a anunţat duminică intenţia sa de a forma un nou grup parlamentar european, numit „Patrioţi pentru Europa”, împreună cu partidul de extremă dreaptă austriac şi mişcarea centristă a fostului premier ceh Andrej Babis.
Partidul lui Geert Wilders, care până în prezent făcea parte din grupul Identitate şi Democraţie (ID), are şase locuri în Parlamentul European.
Mare învingător al alegerilor legislative din Olanda, PVV condus de Wilders este în fruntea coaliţiei guvernamentale recent formată. Wilders a rămas şeful grupului său parlamentar la Haga.

Casa Albă, preocupată

Casa Albă este „preocupată de alegerea făcută de premierul (ungar) Viktor Orban de a face această călătorie la Moscova”, a declarat vineri purtătoarea de cuvânt Karine Jean-Pierre. Această deplasare a liderului ungar în Rusia „nu va promova cauza păcii şi este contraproductivă pentru sprijinirea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi independenţei Ucrainei”, a adăugat ea.
Orban s-a deplasat anterior în Ucraina pentru prima dată de la începutul invaziei militare a Rusiei în această ţară, o premieră în pofida relaţiilor reci între cele două state, în special din cauza indulgenţei Budapestei faţă de invazia rusă în Ucraina. La Kiev, Viktor Orban s-a întâlnit cu preşedintele Volodimir Zelenski.
Premierul ungar – care suscită iritare în rândul ţărilor europene prin complezenţa sa faţă de Kremlin – a prezentat într-o postare ambele călătorii drept o „misiune” de a obţine pacea între Ucraina şi Rusia.

Pace rusească

Preşedintele rus Vladimir Putin a insistat vineri în faţa premierului ungar Viktor Orban asupra propunerii sale pentru a rezolva „criza” în Ucraina care prevede retragerea completă a forţelor ucrainene din patru regiuni pe care Moscova le revendică în estul şi sudul Ucrainei.
„Este vorba despre retragerea completă a tuturor forţelor ucrainene din ‘republicile populare’ Doneţk şi Lugansk, precum şi din regiunile Zaporojie şi Herson”, a afirmat liderul rus într-o declaraţie de presă la finalul discuţiilor sale cu Orban, evocând mijloacele de „rezolvare a crizei” din Ucraina şi o discuţie „francă şi utilă”cu premierul ungar.
Putin a mai spus că Rusia nu caută o „simplă încetare a focului” sau o pauză în conflict, ci doreşte soluţionarea „completă şi definitivă” a acestuia.
Viziunea Moscovei cu privire la încheierea războiului a fost prezentată în urmă cu câteva săptămâni – 14 iunie, înaintea summitului pentru pace în Ucraina din Elveţia – a amintit liderul rus.
Pe lângă retragerea forţelor Kievului din regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, anexate de Rusia în septembrie 2022, trebuie îndeplinite şi alte condiţii, care pot face obiectul unor discuţii detaliate în cadrul unei „posibile activităţi comune”, a adăugat el.
Vladimir Putin a declarat că Viktor Orban a prezentat poziţia Occidentului cu privire la conflictul din Ucraina, „inclusiv din punctul de vedere al intereselor Kievului”. „Cu toate acestea, îi mulţumim prim-ministrului ungar pentru vizita sa la Moscova. O vedem ca pe o încercare de a restabili dialogul şi de a-i da un impuls suplimentar”, a spus el.
La rândul său, premierul de extrema dreaptă al Ungariei, Viktor Orban, a declarat că mai sunt „mulţi paşi de făcut” pentru „încheierea războiului” în Ucraina şi „stabilirea păcii”.
„Am constatat că poziţiile sunt extrem de îndepărtate”, a adăugat el în faţa jurnaliştilor la conferinţa de presă comună cu Putin. „Dar pentru restabilirea dialogului, primul pas important a fost făcut astăzi şi voi continua această muncă”, a spus el.
Şeful guvernului de la Budapesta a declarat că vizita sa surpriză de vineri la Moscova a avut ca scop aflarea opiniilor lui Putin cu privire la trei puncte de mare importanţă pentru punerea pe drumul cel bun a procesului de pace.
„Să ştiu ce crede despre iniţiativele de pace existente în prezent, ce crede despre încetarea focului şi negocierile de pace, în ce ordine ar trebui să aibă loc, iar al treilea lucru care m-a interesat a fost viziunea sa asupra Europei de după război”, a subliniat Orban. „Îi mulţumesc preşedintelui pentru conversaţia sa sinceră şi onestă”, a spus el.
Premierul ungar a subliniat că „ceea ce deosebeşte această reuniune este faptul că are loc în mijlocul unui război, într-un moment în care Europa are nevoie de pace”. „Pentru Europa, pacea este cel mai important lucru”.
Ungaria consideră preşedinţia semestrială a Uniunii Europene drept o misiune de pace, a declarat premierul Viktor Orban, în timp ce UE a respins imediat iniţiativa sa şi a subliniat că premierul Ungariei nu o reprezintă ca negociator cu Kremlinul.
Orban a subliniat şi importanţa rolului de mediator al Ungariei, care este singura ţară din UE capabilă să dialogheze cu ambele părţi ale conflictului.
Aceasta urmează vizitei sale în Ucraina de acum trei zile, unde a discutat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski despre posibilitatea unei încetări a focului pentru a facilita negocierile de pace dintre Moscova şi Kiev.
Cu puţin timp înainte de sosirea premierului ungar la Moscova, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat că Orban „nu reprezintă UE în niciun fel” în acestă vizită. „Deşi Ungaria este în prezent statul membru al UE care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului până la 31 decembrie, aceasta nu implică nicio reprezentare externă a Uniunii”, a subliniat şeful diplomaţiei europene într-un comunicat.
Vizita lui Orban în Rusia este prima a unui lider occidental în Rusia în ultimii doi ani.

Orban, critici pe bandă rulantă

Premierul ungar Viktor Orban nu reprezintă NATO la Moscova, ci propria ţară, a declarat vineri, la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a precizat că premierul ungar a informat Alianţa în avans despre vizita sa în capitala Rusiei.
„Orban nu reprezintă NATO la Moscova, ci propria sa ţară”, a spus Stoltenberg în conferinţa de presă premergătoare summitului NATO de la Washington de săptămâna viitoare. El a precizat că premierul ungar a informat NATO în avans despre vizita la Moscova şi că este sigur că vor avea loc discuţii pe această temă şi la summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Washington.
Stoltenberg a reiterat faptul că Ungaria a sprijinit în trecut mai multe declaraţii care condamnau invazia Rusiei asupra Ucrainei. „Este important ca toţi aliaţii, inclusiv Ungaria, să fie de acord că Rusia este agresoarea şi este responsabilă pentru război”, a subliniat secretarul general al NATO.

Putin, declarații de dragoste pentru Putin

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat vineri în prezenţa premierului ungar Viktor Orban, aflat în vizită la Moscova, că îl primeşte nu doar ca partener al Rusiei, ci şi ca preşedinte al Consiliului Uniunii Europene.
„Stimate prim-ministru, dragi colegi, bine aţi venit la Moscova. Înţeleg că de data aceasta aţi ajuns nu doar ca vechi partener al nostru, ci şi ca preşedinte al Consiliului Uniunii Europene”, a declarat Putin la începutul întâlnirii de la Kremlin, transmisă în direct de televiziunea de stat rusă.
„Sper să avem ocazia să facem un schimb de opinii cu privire la relaţiile bilaterale în această situaţie dificilă. Şi, bineînţeles, să vorbim despre perspectivele de dezvoltare a celei mai mari crize europene, mă refer la Ucraina”, i-a transmis Putin lui Orban.
Şeful de la Kremlin a apreciat că Orban cunoaşte deja propunerea rusă de încetare a focului în Ucraina şi l-a invitat pe premierul ungar „să dezbată nuanţele acesteia”. Putin a mai declarat că este gata să asculte poziţia premierului ungar asupra Ucrainei şi să fie pus la curent de către Orban cu privire la opiniile altor parteneri europeni.
La rândul său, la întâlnirea de la Kremlin cu Putin, premierul Ungariei a apreciat că ţara sa este una dintre puţinele care se află în prezent în situaţia de a media între Rusia şi Ucraina.
„Numărul ţărilor care pot vorbi cu ambele părţi este redus drastic, iar în curând Ungaria ar putea deveni singura care poate face acest lucru”, a susţinut Orban la începutul întâlnirii cvu şeful statului rus.
Premierul ungar i-a mulţumit lui Putin pentru că a acceptat să-l primească „în condiţii atât de grele” şi a amintit că întâlnirea anterioară a avut loc în februarie 2022, cu puţin timp înainte de începerea invaziei ruse din Ucraina.
„Aceasta este deosebirea dintre aceste două întâlniri”, a apreciat Orban, care a subliniat caracterul special al întâlnirii din această vineri. „Aş dori să profit de această ocazie pentru a discuta cu dumneavoastră o serie de probleme importante. Şi aş dori să ştiu poziţia dumneavoastră cu privire la o serie de probleme importante pentru Europa”, i-a transmis Orban lui Putin.
În declaraţii de presă acordate agenţiei locale MTI, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Bertalan Havasi, a anunţat chiar vineri sosirea lui Orban la Moscova în aceeaşi zi.
Considerat liderul european cel mai apropiat de Moscova, şeful guvernului ungar a avut o întrevedere marţi la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a cerut să ia în calcul posibilitatea de a negocia cu Rusia o încetare a focului care să permită „accelerarea” discuţiilor de pace.
Cu puţin timp înainte de sosirea premierului ungar la Moscova, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat că Orban „nu reprezintă în niciun fel UE”.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat vineri că Orban nu reprezintă NATO la Moscova şi a informat că premierul ungar a notificat Alianţa Atlantică în prealabil despre vizita sa la Moscova. În acest context, secretarul general al NATO i-a amintit lui Orban că Ungaria a sprijinit multe declaraţii de condamnare a invaziei ruse în Ucraina.
Ultima vizită a lui Orban la Moscova a avut loc în septembrie 2022, când şeful guvernului ungar a participat la funeraliile ultimului preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, iar ultima sa întâlnire cu preşedintele rus s-a petrecut în februarie 2022, cu puţin timp înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

Îngrijorare europeană

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi premierul polonez, Donald Tusk, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la informaţiile de presă evocând o vizită vineri la Moscova a prim-ministrului ungar, Viktor Orban, care tocmai a preluat preşedinţia UE.
„Preşedinţia prin rotaţie a UE nu are mandat pentru a se angaja în dialog cu Rusia în numele UE”, a scris Charles Michel joi pe X. „Poziţia Consiliului European este clară: Rusia este agresorul, Ucraina este victima. Nicio discuţie nu poate avea loc fără Ucraina”, a adăugat el.
Donald Tusk a reacţionat şi el: „Viktor Orban, zvonurile despre vizita dumneavoastră la Moscova nu pot fi adevărate, nu-i aşa?”, a scris el pe aceeaşi reţea socială.
Un oficial al UE de la Bruxelles a declarat pentru AFP că „numerele încercări” pentru a confirma rapoartele privind vizita lui Orban „au fost fără succes”. Orban „nu a informat despre o călătorie la Moscova”, a declarat oficialul, adăugând că, dacă prim-ministrul ungar ar fi pus întrebarea, „preşedintele Michel l-ar fi sfătuit cu fermitate împotriva unei asemenea vizite”.
În pofida războiului, Ungaria şi-a întărit legăturile politice şi economice cu Kremlinul. Viktor Orban s-a întâlnit, de altfel, cu Vladimir Putin la Beijing în octombrie 2023, pentru a discuta despre cooperarea energetică.
El dezaprobă sancţiunile adoptate împotriva Rusiei şi se remarcă şi prin opoziţia faţă de orice ajutor militar acordat Kievului, blocând în mod regulat eforturile europene în acest domeniu.
Acest responsabil eurosceptic, aflat la putere fără întrerupere din 2010, s-a mai opus cu înverşunare oricăror discuţii privind aderarea Ucrainei la UE, considerând că această ţară nu este pregătită. El a acceptat în cele din urmă să părăsească masa summitului celor 27 în decembrie, astfel încât ceilalţi 26 de lideri să decidă deschiderea negocierilor.

Orban la Kiev

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi premierul ungar Viktor Orban au avut săptămâna trecută o întâlnire inedită la Kiev, marcată de cordialitate după numeroasele momente de tensiune bilaterală şi axată pe iniţiativele propuse de ambele părţi pentru a avansa pe o cale diplomatică spre încheierea războiului provocat de invazia rusă asupra Ucrainei.
După ce i-a mulţumit pentru prima vizită pe care o efectuează în Ucraina de la începutul războiului şi pentru că a ales Kievul în prima sa deplasare externă după ce Ungaria a preluat luni preşedinţia semestrială a Consiliului UE, Zelenski i-a spus lui Orban că mizează pe „leadership-ul” ungar pentru organizarea „în lunile următoare” a unui al doilea „summit pentru pace”, după reuniunea internaţională desfăşurată în Elveţia pe 15-16 iunie.
Acea reuniune, organizată la cererea Ucrainei şi denumită „summit pentru pace”, a avut ca obiectiv obţinerea de către Kiev a unui sprijin internaţional cât mai larg pentru „formula de pace” enunţată de preşedintele Zelenski în toamna anului 2022, un document în zece puncte care cere retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, puncte respinse de Moscova, care a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
La solicitarea Kievului, Rusia nu a fost invitată la conferinţa care a avut loc în Elveţia, iar China a refuzat să participe, în condiţiile absenţei Rusiei. Respectiva reuniune, descrisă de Moscova drept inutilă în lipsa ei, s-a încheiat cu o declaraţie finală ce menţionează că „dialogul între toate părţile” şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei reprezintă calea de urmat pentru a pune capăt războiului declanşat de Rusia, solicitând totodată măsuri umanitare şi pentru asigurarea securităţii alimentare şi a centralelor nucleare. Declaraţia a fost semnată de 78 de ţări şi patru instituţii europene, dar mai multe puteri emergente au refuzat să o semneze, printre acestea numărându-se Brazilia, India, Indonezia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite sau Africa de Sud.
Oficiali de la Kiev au semnalat recent că Rusia ar putea fi invitată la următoarea ediţie a „summitului pentru pace” impulsionat de Kiev, iar preşedintele Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina va pregăti până la sfârşitul acestui an un plan de pace detaliat care să poată fi prezentat Moscovei după ce documentul va primi sprijinul aliaţilor Kievului.
Mesajul lui Zelenski către Orban de a se implica în organizarea unei conferinţe de continuare a celei desfăşurate în Elveţia sugerează că Ucraina este pregătită să conteze pe Ungaria ca facilitator al unui proces diplomatic în care de data aceasta să participe şi Rusia.

Ton conciliant

Vorbind pe un ton conciliant la o conferinţă de presă comună cu Zelenski, Orban şi-a declarat aprecierea faţă de iniţiativele acestuia pentru pace, dar a avertizat că ar putea trece mult timp până la materializarea lor, motiv pentru care i-a propus să ia în calcul o încetare a focului de comun acord cu Rusia care să permită avansarea mai rapidă în procesul de pace.
„Căile diplomaţiei internaţionale sunt lente şi complicate (…) I-am cerut domnului preşedinte (Zelenski) să se gândească la posibilitatea de a merge pe o cale oarecum diferită, de a face o pauză, de a înceta focul şi apoi de a începe, de a continua negocierile”, iar aceasta să fie „o încetare a focului legată de un termen limită (pentru încheierea unui acord), întrucât aceasta ar putea accelera ritmul negocierilor”, a argumentat premierul ungar, care a susţinut de la începutul războiului ideea negocierilor şi s-a opus furnizării de arme către Ucraina.
Pe lângă posibilii paşi către sfârşitul acestui război, cei doi lideri au abordat de asemenea teme spinoase în relaţiile bilaterale dintre ţările lor, mai ales cea a drepturilor minorităţii maghiare din Transcarpatia.
Orban a spus că a venit la Kiev de asemenea pentru a obţine progrese în aceste relaţii şi a descris discuţiile cu Zelenski drept constructive. „Încercăm să lăsăm în urmă discuţiile din trecut şi să ne concentrăm pe viitor”, a indicat premierul ungar, adăugând că vizita sa la Kiev a fost mult timp întârziată din cauza multitudinii problemelor care au nevoie de soluţionare.
El şi-a manifestat în acest sens dorinţa de a semna cu Ucraina un acord cuprinzător de cooperare, după modelul acordurilor de acest fel încheiate de Ungaria cu toţi ceilalţi vecini ai săi, idee agreată de Zelenski, care a precizat că este vorba despre „comerţ, cooperare transfrontalieră, infrastructuri şi energie”.
„Conţinutul dialogului nostru de astăzi asupra tuturor acestor chestiuni poate servi drept fundament pentru un nou acord bilateral între ţările noastre care să reglementeze toate relaţiile noastre”, a spus preşedintele ucrainean.
Acesta din urma i-a propus premierului ungar crearea unei şcoli în Ungaria pentru copiii refugiaţi ucraineni şi care să fie finanţată de guvernul de la Budapesta, solicitare acceptată de Orban. Ungaria va finanţa şcolile „şi va crea atâtea câte sunt necesare. Dacă este nevoie de una, atunci va fi una, dacă este nevoie de zece, vor fi zece”, a asigurat premierul ungar, care a mai spus că, în ce priveşte situaţia minorităţii maghiare din Ucraina, vede şanse de progres în urma întrevederii sale cu Zelenski.

Presiuni maghiare

Premierul ungar Viktor Orban, care a efectuat marţi prima sa vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse, l-a îndemnat pe Volodimir Zelenski să ia în calcul cât mai rapid o încetare a focului pentru a ajunge la pace cu Rusia, în timp ce preşedintele ucrainean a insistat asupra unei „păci juste” şi asupra continuării ajutorului militar european pentru ţara sa.
Viktor Orban a subliniat că obiectivul vizitei sale la Kiev este de a afla ce posibilităţi de pace vede guvernul ucrainean. „Noi (Ungaria) suntem foarte favorabili păcii. Aş dori să înţelegeţi că aceasta este misiunea mea, de a înţelege cum vedeţi oportunităţile de pace”, a declarat Orban la o conferinţă de presă comună cu Zelenski.
„Obiectivul prezenţei mele aici este de a înţelege cum putem ajuta Ucraina în următoarele şase luni şi de asemenea cum putem ajuta comunitatea maghiară” din Ucraina, a explicat premierul ungar, a cărui ţară a preluat la 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
„I-am cerut preşedintelui să ia în considerare posibilitatea unei încetări a focului rapide”, care să fie „limitată în timp şi să permită accelerarea negocierilor de pace”, a continuat el la conferinţa de presă cu Zelenski. Acesta din urmă a apreciat că vizita lui Orban ilustrează „priorităţile europene comune, prin urmare este importantă obţinerea unei păci juste pentru Ucraina şi pentru întreaga Europă”.
„Este de asemenea important pentru noi toţi în Europa ca sprijinul Europei pentru Ucraina să rămână la un nivel suficient, inclusiv pentru apărarea noastră împotriva terorii ruse”, a adăugat Zelenski, după ce Orban s-a împotrivit în interiorul UE şi NATO ajutorului militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia.
Posibilitatea unei întrevederi Orban-Zelenski a fost evocată de la sfârşitul anului trecut, o întrevedere pregătitoare în acest scop având loc în ianuarie între miniştrii de externe ungar şi ucrainean, Peter Szijjarto şi Dmitro Kuleba. Ulterior, şeful diplomaţiei ungare a declarat la începutul lui martie că răspunsul Ucrainei faţă de un document în 11 puncte ce i-a fost prezentat de Ungaria pe tema drepturilor minorităţilor naţionale nu aduce mai aproape restabilirea acestor drepturi ale minorităţii maghiare.
Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta sunt tensionate, guvernul ungar acuzând încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia. Aceste relaţii s-au degradat şi mai mult după ce Viktor Orban a refuzat orice sprijin militar pentru Kiev şi a avertizat că Ungaria nu va sprijini Ucraina în niciun for internaţional atât timp cât nu sunt restabilite drepturile minorităţii maghiare.
Potrivit guvernului ungar, numeroşi etnici maghiari din Ucraina care au fost înrolaţi în armata ucraineană au murit pe front. În iunie 2022, Rusia a transferat către Ungaria 11 prizonieri de război ucraineni de etnie maghiară, această înţelegere a Budapestei cu Moscova provocând iritarea Kievului.

Ungaria merge pe mâna Moscovei

Totuşi, Viktor Orban a declarat marţi la Kiev că doreşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Ucraina şi să semneze un acord extins de cooperare bilaterală. De partea sa, Volodimir Zelenski a estimat că discuţiile avute cu premierul ungar pot servi ca bază pentru un viitor acord între Ucraina şi Ungaria.
„S-a lucrat mult pentru această vizită. Discuţii importante despre viitorul Europei, securitate, dreptul internaţional şi Formula de Pace” a preşedintelui Zelenski, a scris pe social media şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, făcând referire la formula de pace a preşedintelui Zelenski.
Aceasta constă într-un document în zece puncte care cere în special retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti. Rusia consideră aceste puncte ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul şi a cerut Kievului să recunoască „noile realităţi de pe teren”, respectiv pierderea Crimeei şi a celorlalte teritorii ucrainene ocupate de Rusia.
De partea sa, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată, respinsă între timp de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luna trecută retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, ca pas premergător reluării negocierilor între Moscova şi Kiev pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în martie-aprilie 2022 la Istanbul.
Zelenski a declarat anterior că lucrează la un nou plan pentru a pune capăt războiului, în timp ce Ucraina continuă în acelaşi timp să se consolideze militar pentru a putea forţa Rusia să accepte o „pace justă”.
„Avem numeroşi răniţi şi morţi pe câmpul de luptă şi printre civili. Nu vrem ca războiul să mai dureze ani de zile, de aceea noi vom pregăti acest plan în comun, pentru a-l pune pe masă în timpul unui al doilea summit pentru pace”, a adăugat Zelenski, referindu-se la conferinţa internaţională care a avut loc luna trecută în Elveţia şi la care Rusia nu a fost invitată.
Preşedintele ucrainean a declarat joi, la Bruxelles, că planul asupra căruia lucrează Ucraina, împreună cu susţinătorii săi, ar trebui să fie prezentat la un al doilea summit. Potrivit Kievului, Rusia ar putea eventual să fie invitată la o asemenea reuniune.