Alegerile austriece și Schengen: România rămâne ostatica Vienei

de | oct. 1, 2024 | Analize, ROMANIA | 0 comentarii

Partidul Libertăţii din Austria (FPO), de extremă dreapta, a câştigat alegerile parlamentare din Austria cu 29,2% din voturi, conform rezultatelor oficiale preliminare anunţate de Ministerul de Interne. Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă câştigă alegerile parlamentare în Austria. Victorie istorică Partidul Popular Austriac […]

Partidul Libertăţii din Austria (FPO), de extremă dreapta, a câştigat alegerile parlamentare din Austria cu 29,2% din voturi, conform rezultatelor oficiale preliminare anunţate de Ministerul de Interne. Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă câştigă alegerile parlamentare în Austria.

Victorie istorică

Partidul Popular Austriac (OVP), conservator, din guvernul de coaliţie în exerciţiu, a fost împins pe locul al doilea, cu 26,5% din voturi. OVP a pierdut 11 puncte procentuale faţă de alegerile din 2019, în timp ce FPO a câştigat 13 puncte procentuale după ce a fost dat afară din guvern într-un scandal de corupţie din 2019.
Social-democraţii (SPO) au obţinut al treilea cel mai mare număr de voturi, cu 21,1% (în scădere cu 0,1 puncte procentuale), conform rezultatelor preliminare.
Partidul liberal NEOS a primit 9% din voturi, o creştere de 0,9 puncte procentuale. Verzii, care au fost anterior la guvernare cu conservatorii, au primit doar 8% din voturi, o scădere de 5,9 puncte procentuale.
Rezultatul preliminar include majoritatea voturilor prin corespondenţă. Se aşteaptă ca numărarea tuturor buletinelor de vot să se încheie joi.

Probleme pentru România

Victoria Partidului Libertății, de extremă dreapta, un critic virulent al Uniunii Europene și al sprijinului occidental pentru Ucraina, a fost salutată copios de mass-media guvernamentală din Federația Rusă și canalele de telegram din regiune.

Partidul Libertății, formațiune care se opune aderării depline a României și Bulgariei la spațiul Schengen, propunând chiar desființarea acestui mecanism, a obținut o victorie așteptată, chiar dacă amploarea acesteia trezește îngrijorare nu numai în Austria, dar și în alte state europene unde vor avea în curând alegeri, precum Bulgaria și România.

Victoria reprezentanților extremei drepte dn Austria vine la câteva săptămâni după victorii similare în țări precum Olanda, Franța și Germania, ultimele două fiind considerate state locomotivă ale UE.

Este puțin probabil ca Partidul Libertății să fie cooptat la guvernare, într-o Austrie cu o tradiție a coalițiilor politice. Principalele partide tradiționale vor evita să intre într-o coaliție condusă de controversatul Herbert Kickl. Acesta a lansat acuzații dure la adresa altor partide parlamentare de la Viena, dorind să evite aplicarea unui model francez, când extrema-dreaptă a fost izolată de celelalte partide.

15 miliarde

România pierde anual o sumă semnificativă din cauza neaderării la spațiul Schengen, în special în domenii precum transportul, turismul, comerțul și investițiile. Estimările variază, dar pierderile sunt de ordinul miliardelor de euro.

Transportatorii români sunt afectați de controalele la frontiere, ceea ce crește costurile și timpii de așteptare. Se estimează că România pierde între 10 și 15 miliarde de euro anual din cauza întârzierilor și cheltuielilor suplimentare, cum ar fi combustibilul, taxele de staționare și taxele de trecere a frontierei.

Turismul suferă din cauza limitărilor impuse călătoriilor între statele membre Schengen și România, afectând numărul turiștilor care aleg să viziteze țara. Neaderarea la Schengen scade atractivitatea României pentru turiștii străini, în special din țările membre Schengen, reducând astfel veniturile din acest sector.

Lipsa accesului la Schengen face ca exporturile și importurile să fie mai lente și mai costisitoare, afectând competitivitatea României pe piețele internaționale. Controalele suplimentare la granițe generează costuri suplimentare pentru companiile care exportă și importă bunuri.

Neaderarea la Schengen afectează și fluxurile de investiții străine directe, deoarece investitorii pot fi reticenți în a investi în România din cauza lipsei de mobilitate și a infrastructurii logistice mai slabe comparativ cu alte țări membre ale Uniunii Europene care fac parte din Schengen.

În concluzie, pierderile totale din aceste domenii ar putea depăși 15 miliarde de euro pe an, conform unor estimări neoficiale, afectând economia națională și reducând oportunitățile de dezvoltare.

Reformă dură

Pentru București se anunță vremuri grele, partidele care vor forma guvernul de la Viena urmând să adopte o politică dură în problema imigrația ilegală. România rămâne o victimă colaterală a jocurilor de putere de la Viena și a influenței crescânde a Moscovei în statul european. Lipsa unei strategii coerente a autorităților de la București în relația cu clasa politică austriacă a condus la un eșec de proporții de politică externă al României în condițiile în care austriacul Magnus Brünner a fost numit comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație în noua Comisie Europeană.

Este de așteptat ca Viena să folosească acest portofoliu pentru a împinge către o reformă în sensul înăspririi politicilor privind acceptarea migranților extra-europeni. O astfel de reformă va afecta în mod direct și funcționarea spațiului Schengen, complicând demersurile României care dorește să obțină un rezultat pozitiv cât mai rapid.

Liderul FPO: Alegătorii au pus piciorul în prag

Liderul FPO, Herbert Kickl, consideră că rezultatul alegerilor va aduce o schimbare pentru Austria. „Alegătorii au pus piciorul în prag astăzi”, a spus Kickl, precizând că victoria proiectată pentru partidul său este o „declaraţie clară că lucrurile nu pot continua aşa în această ţară”.
Cu toate acestea, niciun alt partid austriac nu este dispus în prezent să formeze un guvern cu actualul FPO. Partidul conservator al actualului cancelar austriac Karl Nehammer şi-a reluat promisiunea de a nu lucra cu extrema dreaptă sub Kickl.
„Întindem o mână în toate direcţiile”, a spus Kickl, al cărui partid eurosceptic şi prorus încearcă să stabilească o „fortăreaţă austriacă” de politică antiimigranţi.
Cu toate acestea, preşedintele austriac Alexander Van der Bellen nu trebuie neapărat să ofere mandatul de a forma un guvern partidului cu cele mai multe voturi, iar acest fost lider al Partidului Verzilor a criticat în mod repetat poziţiile politice ale FPO faţă de UE, migraţie şi războiul din Ucraina.

Cordon sanitar

Prin urmare, este probabil ca actualul cancelar Nehammer să primească sarcina de a forma o coaliţie de guvernare. Alternativa pentru FPO este SPO. Cu toate acestea, o alianţă este considerată dificilă, deoarece liderul SPO, Andreas Babler, i-a mutat pe social-democraţi mult spre stânga, prin cereri precum o săptămână de lucru de 32 de ore.
Dacă Babler va putea rămâne la şefia partidului având în vedere rezultatul este una dintre întrebările care vor apărea acum.
Rezultatul alegerilor reprezintă un punct de cotitură pentru Austria din mai multe puncte de vedere. Niciodată până acum OVP şi SPO nu au fost atât de slabe în acelaşi timp. Social-democraţii s-au clasat doar pe locul trei pentru prima dată, în timp ce OVP condus de Nehammer a înregistrat unul dintre cele mai slabe rezultate electorale.
Potrivit cercetătorilor electorali, FPO a beneficiat enorm de marea nemulţumire a populaţiei. Austria se află în mijlocul unei crize economice, iar şomajul este în creştere, în timp ce ţara a suferit o inflaţie deosebit de ridicată în ultimii ani. Atitudinea strictă antimigraţie a FPO este, de asemenea, considerată populară.

Afacere Ibiza

Ziua de duminică a marcat cea mai mare victorie a extremei drepte austriece de la aşa-numita afacere Ibiza, care a declanşat investigaţii asupra politicienilor OVP pentru presupuse falsificări de sondaje şi colaborări media discutabile.
Într-o înregistrare video secretă făcută în Ibiza în 2019, liderul FPO de atunci i-a promis presupusei nepoate a unui oligarh viitoare contracte de stat în schimbul sprijinului.
Imigraţia a fost un subiect central al campaniei. Extrema dreaptă intenţionează să ia măsuri împotriva imigraţiei cu toată forţa dacă va prelua guvernul şi va accelera expulzările.
Sub conducerea lui Kickl, FPO a renunţat la distanţa sa anterioară faţă de aşa-numiţii adepţi ai mişcării identitare, clasificaţi ca extremişti de dreapta care promovează supremaţia albilor.
În manifestul său electoral, FPO a militat pentru o politică de migraţie extrem de restrictivă sub sloganul „Fortăreaţa Austria – Fortăreaţa Libertate”.
Partidul cere ca migranţii să fie returnaţi în ţările lor de origine şi doreşte mai multă „omogenitate” în societate, ca alternativă la diversitatea adesea căutată la nivel internaţional.

Tendință europeană

Câştigurile semnificative ale FPO sunt în concordanţă cu tendinţa de dreapta din întreaga Europă, în special cu Geert Wilders şi formaţiunea sa radicală de dreapta Partidul Libertăţii din Olanda, partidul italian de extremă dreapta Fratelli d’Italia (Fraţii Italiei) condus de premierul Giorgia Meloni şi formaţiunea naţionalistă de dreapta Rassemblement National a lui Marine Le Pen în Franţa.
Între timp, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania a obţinut un mare succes în alegerile din landurile Saxonia, Turingia şi Brandenburg din Germania, înregistrând prima victorie a extremei drepte în alegeri de land de la căderea Germaniei naziste.

Recunoașterea înfrângerii

Cancelarul austriac Karl Nehammer a recunoscut că formaţiunea sa, Partidul Popular Austriac (OeVP) nu a reuşit să ajungă din urmă Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, în alegerile legislative de duminică, în urma estimărilor indicând victoria acestuia din urmă.
Nehammer a declarat, adresându-se susţinătorilor săi, că OeVP trebuie să-şi respecte angajamentele preelectorale, fără a explica dacă se referă şi la frecventa sa afirmaţie că nu se va alătura unui guvern din care face parte şi liderul FPOe Herbert Kickl.
În ce-l priveşte, acesta din urmă a asigurat pe postul public de televiziune ORF că formaţiunea sa este „gata să conducă un guvern”.

Cancelarul conservator austriac Karl Nehammer, un fost militar şi fost ministru de interne, urmăreşte reconfirmarea sa în acest post în urma alegerilor legislative şi în campania cărora a promis fermitate în faţa migraţiei, promisiune menită să combată ascensiunea extremei drepte aflată în creştere de popularitate.
„Pentru un centru puternic şi stabilitate în Austria !”, acesta este sloganul sub care Nehammer se prezintă la alegeri în fruntea Partidului Popular austriac (OeVP). Ajuns şef al guvernului în 2021 în mijlocul unei crize politice care a forţat demisia fostului cancelar Sebastian Kurz, Karl Nehammer nu a reuşit niciodată de atunci să egaleze popularitatea lui Kurz şi nici să-şi redreseze partidul, care guvernează acum într-o coaliţie cu Verzii.

Guvern de coaliție

Totuşi, comentatorii estimează că OeVP va face aproape sigur parte şi din viitorul guvern, întrucât este singurul partid care nu exclude o alianţă cu FPOe, deşi o condiţionează de absenţa din executiv a liderului acestui partid, controversatul Herbert Kickl.
„Nu putem forma guvernul cu cineva care se pierde în teorii ale conspiraţiei. Herbert Kickl este un risc pentru securitatea ţării noastre”, a scris Karl Nehammer pe platforma socială X despre cel care i-a precedat la conducerea Internelor. Dar amândoi încearcă să atragă voturile celor care cer oprirea intrării migranţilor ilegali în Austria, în timp ce se acuză reciproc că nu ştiu cum să facă acest lucru.
O altă temă majoră de campanie a fost situaţia economică, respectiv măsurile de impulsionare a creşterii economice şi de reducere a inflaţiei. Nehammer a promis la acest capitol că nu va creşte fiscalitatea şi ca va reduce impozitul pe venit, printre alte măsuri.

Tensiuni europene

Situaţia generată de controalele suplimentare introduse de Germania la frontiere generează anumite tensiuni la nivelul mecanismelor de coordonare din spaţiul Schengen, dar nu cred că aceste tensiuni ar trebui să afecteze România şi aderarea noastră pe cale terestră la zona de liberă circulaţie, a susţinut recent eurodeputatul Victor Negrescu (S&D).
În urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală. Autorităţile germane introduseseră deja controale la graniţele cu mai multe ţări, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca.
”În primul rând, trebuie explicat faptul că aceste filtre pe care le-a introdus Germania sunt posibile mult mai uşor ca urmare a revizuirii regulamentelor Schengen şi, în contextul acesta, practic Germania aplică noile prevederi legale. Vorbim de controale temporare, care sunt realizate doar atunci când există suspiciuni rezonabile privind posibilitatea traversării frontierei într-o manieră ilegală de anumite persoane, inclusiv de imigranţi care ajung ilegal în spaţiul Uniunii Europene. Eu sper ca aceste controale să nu dureze foarte mult, pentru că este evident că acest mecanism nu poate conduce la o scădere a fluxului de migranţi. Mai degrabă este nevoie de o abordare comună, mult mai coerentă. Avem un nou Pact european pentru migraţie şi azil care trebuie să fie implementat şi în acelaşi timp trebuie să securizăm frontierele noastre externe”, a afirmat eurodeputatul român.

Buget 2025

Potrivit acestuia, Parlamentul European solicită, în contextul discuţiilor privind bugetul Uniunii Europene pentru 2025, o suplimentare a fondurilor pentru agenţiile care se ocupă de securizarea frontierelor externe şi îmbunătăţirea instrumentelor utilizate în acest scop.
”În calitatea de negociator-şef al Parlamentului European (pentru bugetul UE pe 2025, n.red.), am susţinut acest punct de vedere şi sunt îngrijorat că, în ciuda problemelor pe care le întâmpinăm statele membre la nivel de Consiliu, culmea, vor chiar să reducă aceste fonduri atât de necesare pentru rezolvarea acestei situaţii”, a spus Negrescu în declaraţia acordată mass-media.
În opinia sa, România a dovedit, prin aderarea pe cale aeriană şi maritimă la spaţiul Schengen, că poate îndeplini cu brio cerinţele acestei zone de liberă circulaţie. ”Mai mult decât atât, am finalizat o serie de proiecte-pilot împreună cu Comisia Europeană, cu rezultate excelente privind combaterea migraţiei ilegale, mai ales la frontiera noastră cu Serbia, unde au existat înainte anumite probleme semnalate de executivul european. De aceea, cred că România poate să fie parte din soluţia comună la această problemă, la care trebuie să găsim o rezolvare”, a explicat el.

Speranțe la Bruxelles

Pe de altă parte, eurodeputatul social-democrat se aşteaptă ca viitorul comisar european privind afacerile interne, austriacul Magnus Brunner, să respecte angajamentul ferm, asumat de Ursula von der Leyen în programul său, în legătură cu sprijinirea aderării complete a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, astfel ca până la finalul acestui an să fie luată o decizie pozitivă în această privinţă.
”Cred că viitorul comisar nu are niciun argument pentru a frâna acest această nouă etapă privind procesul nostru de adera la spaţiul Schengen şi cred că, evident, trebuie să ducă la îndeplinire această misiune asumată de Ursula von der Leyen atunci când a primit votul Parlamentului European în acest sens. În funcţie de rezultatul alegerilor din Austria, vom şti în ce măsură România are şanse pentru a avea în acest an o decizie privind intrarea în Schengen şi cu frontierele terestre. Eu cred că există aceste şanse. Mi-aş dori ca în Austria să avem o coaliţie pro-europeană care să-şi asume acest obiectiv şi, în sensul acesta, în continuare cred că există şanse pentru ca această ţintă a României să fie îndeplinită în cursul acestui an”, a încheiat Victor Negrescu.
Potrivit normelor UE privind azilul (aşa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.

Sprijin din partea Comisiei Europene

Comisia Europeană şi-a reafirmat recent poziţia conform căreia România şi Bulgaria sunt pe deplin pregătite pentru aderarea deplină la spaţiul Schengen.
”Referitor la poziţia Comisiei despre ridicarea controalelor la frontierele interne pentru Bulgaria şi România, aceasta rămâne clară, aşa cum preşedinta Ursula von der Leyen a afirmat în orientările politice pentru următoarea Comisie Europeană (2024-2029): Bulgaria şi România şi-au demonstrat capacitatea legată de gestionarea frontierelor şi returnări. Ele sunt pregătite şi ar trebui să beneficieze integral din spaţiul Schengen”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, citat de mass-media internațională.
El a răspuns astfel unei întrebări referitoare la consecinţele introducerii controalelor la graniţele interne de către mai multe state din Schengen asupra extinderii acestei zone prin integrarea deplină a Bulgariei şi României, inclusiv cu frontierele terestre.
”Consiliul va trebui să ia o decizie suplimentară pentru a stabili o dată pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre interne între Bulgaria, România şi alte ţări Schengen. Comisia va continua să furnizeze tot sprijinul necesar preşedinţiei Consiliului pentru a asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în 2024”, a adăugat purtătorul de cuvânt citat.

Regulament Dublin

În urmă cu zece zile, Germania a introdus, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală.
Autorităţile germane introduseseră deja controale la graniţele cu mai multe ţări vecine, iar din 16 septembrie aceste măsuri au fost extinse şi la frontierele cu Luxemburg, Belgia, Olanda şi Danemarca.
Potrivit normelor UE privind azilul (aşa-numitul regulament Dublin), cererile de azil trebuie să fie procesate în ţara membră unde migrantul intră prima dată în blocul comunitar.
Spaţiul Schengen este zona de liberă circulaţie a Uniunii Europene care include majoritatea celor 27 de state membre ale UE. La sfârşitul lunii martie a acestui an România, alături de Bulgaria, a aderat la această zonă parţial – doar cu frontierele aeriene şi maritime din cauza lipsei unanimităţii în Consiliul UE, iar o decizie privind eliminarea controalelor la frontierele terestre încă este aşteptată.

Presiuni maghiare

Guvernul naţionalist de la Budapesta a anunţat recent că va solicita ca Ungaria să fie scutită de la respectarea normelor de migraţie şi azil ale Uniunii Europene (UE), urmând exemplul Ţărilor de Jos.
„La Strasbourg, ministrul Afacerilor Europene, Janos Boka, a confirmat că Ungaria, la fel ca Ţările de Jos, consideră că este necesar să ia măsuri drastice pentru a reduce migraţia ilegală şi va solicita exceptarea de la normele UE privind migraţia”, a declarat secretarul de stat pentru comunicare, Zoltan Kovacs, pe pagina Abouthungary.hu.
Janos Boka a dat asigurări că guvernul de la Budapesta va adopta măsurile legale şi administrative necesare şi a adăugat că ţara este şi va continua să fie un „membru angajat” al spaţiului Schengen de liberă circulaţie a persoanelor.
Deşi Comisia Europeană a sugerat că obţinerea unor astfel de derogări ar putea fi amânată, Ungaria „rămâne fermă pe poziţia sa”, a mai declarat ministrul.
Guvernul Ungariei consideră că „imigraţia ilegală reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale”, iar cotele de imigranţi „subminează stabilitatea” ţărilor membre UE, a spus secretarul de stat pentru comunicare.

Sancțiuni europene

Comisia Europeană a raportat miercuri că va scădea 200 de milioane de euro din plăţile comunitare către Ungaria, în condiţiile în care Budapesta nu a plătit amenda aplicată de Curtea de Justiţie a UE (CJUE) pentru încălcarea regulilor europene de azil, conform unei hotărâri anterioare.
În luna iunie, CJUE a decis că Budapesta nu a pus în mod deliberat în aplicare hotărârea din 2020, impunându-i o penalitate de 200 de milioane de euro, precum şi o penalitate de 1 milion de euro pentru fiecare zi de întârziere a executării acestei hotărâri.
De atunci, guvernul de la Budapesta a reiterat că nu va plăti amenda, recunoscând însă că Bruxelles-ul o va putea deduce din fondurile ce îi revin Ungariei.
„I-am spus clar comisarului Ylva Johansson că Ungaria nu va plăti această amendă, aşa că acestea sunt informaţiile primite de Comisie”, a declarat Boka pentru portalul economic Portfolio.hu.
Guvernul premierului Viktor Orban se opune ferm migraţiei, o problemă ce reprezintă una din priorităţile actualei preşedinţii rotative a Consiliului UE, exercitată de Ungaria.

Decizie germană

Germania a restabilit luni, pentru o perioadă de şase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigraţia ilegală, dar cu riscul unui efect de domino şi al unor noi tensiuni cu restul Uniunii Europene.
De luni, controale de poliţie mobile şi staţionare vor fi în vigoare la graniţele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, pe lângă cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia.
În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în spaţiul Schengen, dar în cazul unor ameninţări la adresa ordinii sau securităţii publice, ele pot fi introduse pe o perioada de şase luni, cu o prelungire totală care nu depăşeşte doi ani.
Măsura îi îngrijorează pe primarii din regiunile de frontieră, precum oraşele Kehl şi Strasbourg, legate de o parte şi de alta a Rinului prin ”Podul Europei”. Primarii au cerut ca aceste controale ”să nu împiedice şi să nu restrângă mobilitatea, coabitarea şi viaţa” locuitorilor.
Acţionând pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua oraşe, poliţia germană a promis ”controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii”, potrivit lui Daniel Rosin, un purtător de cuvânt. ”Nu vrem să perturbăm traficul de cele două părţi”, a spus el.

Securitate internă

În extremitatea estică a ţării, pe axa rutieră care leagă Germania de Polonia, un mic grup de manifestanţi afişa, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, pancarte pe care scria ”Viitorul nu este închiderea” sau ”Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise”.
Comisia Europeană a reamintit că măsuri de acest fel ”trebuie să rămână strict excepţionale”, şi a pledat ca ele să fie ”proporţionale”.
Berlinul a invocat necesitatea ”protejării securităţii interne împotriva ameninţărilor actuale ale terorismului islamist şi criminalităţii transfrontaliere”.
În ultimele săptămâni, Germania a fost lovită de o serie de atacuri islamiste comise de străini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cuţitul la Solingen, comis de un sirian şi revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic.
De atunci, guvernul cancelarului Olaf Scholz a înăsprit măsurile împotriva imigraţiei ilegale, într-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternică a extremei drepte în scrutinele regionale din Turingia şi Saxonia la începutul lui septembrie.
Germania a dus ani de zile o politică de azil deschisă, primind peste un milion de refugiaţi, mai ales sirieni, în 2015-2016, şi peste un milion de ucraineni după declanşarea invaziei ruse în 2022.
Dar, sub presiunea politicii interne, Berlinul dă acum înapoi. ”Nicio ţară din lume nu poate primi nelimitat refugiaţi”, a justificat ministrul de interne Nancy Faeser, chiar dacă numărul total al cererilor de azil în primele opt luni (160.000) a scăzut cu 21,7% pe un an.

Precedent pentru alte state

”@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit în club!”, a lansat pe reţeaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, principalul promotor de mai mulţi ani în UE al unei linii dure faţă de migranţi.
În Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restricţii drastice în materie de azil. Coaliţia la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, vrea să înceapă astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene în materie.
În Austria, ministrul de interne a prevenit deja că ţara sa ”nu va accepta persoanele respinse de Germania”.
Grecia, ţară aflată în prima linie a migraţiei, a apreciat că ”răspunsul nu poate fi desfiinţarea unilaterală a Schengen şi pasarea mingii către ţările care au frontiere cu exteriorul UE”. La rândul său, Varşovia a vorbit despre o măsură ”inacceptabilă”.

Germania, inima Europei

Şi lucrătorii transfrontalieri se tem de obstacolele în calea liberei treceri. SSW, partidul minorităţii daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o măsură ”de acţionism pur”, cu efecte dezastruoase pentru cei în jur de 12.800 de lucrători care trec în fiecare zi frontiera.

Cu Germania intensificând controalele la frontieră la începutul acestei luni și alte țări din UE contemplând reguli de migrație mai stricte, zona Schengen de liberă circulație – și fără controale la granițele interne – pare să se destrame.

La mijlocul lunii septembrie, Germania a extins controalele la frontierele cu toți cei nouă vecini ai săi, în speranța de a reduce fluxul de migranți ilegali, de a combate amenințările grupărilor teroriste islamiste și ale organizațiilor criminale transfrontaliere. Această mișcare a declanșat proteste din partea altor membri ai UE.

Germania se află în inima Europei și a zonei Schengen fără vize, care este concepută pentru a permite libera circulație a persoanelor și bunurilor, o idee de bază a proiectului european.

După atacurile mortale cu cuțit din orașele germane Mannheim și Solingen, care au stârnit indignare și oroare, dezbaterile de lungă durată despre modul de gestionare a migranților care caută azil în Germania s-au intensificat în ultimele săptămâni.

Plângeri europene

Polonia, Austria și Grecia se numără printre țările care s-au plâns de introducerea controalelor la frontieră, care sunt programate să dureze inițial șase luni.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a condamnat măsura ca fiind „inacceptabilă”, iar omologul său grec Kyriakos Mitsotakis a declarat într-un interviu pentru Talk Radio că „abolirea unilaterală a Schengen” nu este soluția.

Ministrul ceh de Interne Vit Rakušan a spus că nu se așteaptă la nicio schimbare la granița ceho-germană.

Controalele la frontieră cu Polonia, Republica Cehă, Austria și Elveția erau deja în vigoare anterior și au fost extinse la frontierele cu Franța, Luxemburg, Olanda, Belgia și Danemarca.

Cu alegerile naționale iminente în Germania anul viitor, atacurile din țară exercită o presiune politică intensă asupra guvernului cancelarului Olaf Scholz de a înăspri poziția față de migranți și solicitanții de azil.

Dar aceasta nu este o problemă exclusivă a Germaniei: succesul partidelor de extremă dreapta în alegerile din țări europene importante determină chiar și guvernele centriste și de stânga să înăsprească politicile privind migrația, creând fisuri în unitatea europeană și stârnind îngrijorare printre activiști.

Experții: Controalele la frontieră nu vor reduce migrația ilegală

Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a declarat pentru cotidianul german Stuttgarter Zeitung că există „alternative la măsurile restrictive”, precum respingerea migranților la frontieră. „Fixarea pe controalele la frontieră nu va descuraja pe cei cu adevărat disperați”, a spus Grandi.

„Reintroducerea controalelor temporare la frontierele interne în zona Schengen este aproape consecința automată a lipsei unei înțelegeri comune asupra cine are voie să intre și în ce scop”, a declarat Jean-Louis De Brouwer, director pentru afaceri europene la Institutul Regal Egmont pentru Relații Internaționale din Bruxelles, citat de mass-media de la București.

În opinia sa, reintroducerea controalelor la frontierele interne în Schengen ar fi, într-un fel sau altul, „dăunătoare pentru piața internă”. El crede că foarte curând – poate la următorul Consiliu European – statele membre vor trebui să răspundă la o întrebare foarte dificilă: dacă vor să păstreze Schengen sau nu.

Cercetătorul în migrație Gerald Knaus nu se așteaptă ca extinderea controalelor la toate frontierele terestre ale Germaniei să ducă la o scădere semnificativă a numărului de solicitanți de azil. „Oricine se așteaptă ca controalele la frontieră să ducă la o reducere a migrației ilegale creează o așteptare nerealistă”, a spus el la postul de radio Deutschlandfunk.

Controalele la frontieră nu erau, de asemenea, un mijloc de prevenire a terorismului islamist, de exemplu, deoarece mulți dintre autori s-au radicalizat în Germania, a adăugat cercetătorul.

Ce este Schengen și cine face parte din el?

Zona fără frontiere Schengen permite libera circulație a peste 425 de milioane de cetățeni ai UE și cetățeni non-UE care locuiesc, muncesc, călătoresc sau studiază legal în Uniunea Europeană.

Numită după un mic sat din Luxemburg, zona Schengen a început ca un proiect interguvernamental cu cinci țări în 1985: Luxemburg, Germania, Franța, Belgia și Olanda.

În valuri succesive, zona Schengen s-a extins și acum include majoritatea țărilor UE – cu excepția Ciprului și Irlandei – precum și statele non-UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Astăzi, este cea mai mare zonă de liberă circulație din lume.

Potrivit Consiliului Uniunii Europene, 3,5 milioane de oameni trec frontierele interne în fiecare zi.

Deși decizia Germaniei a stârnit controverse, nu este singurul membru Schengen care are controale la frontieră în vigoare. Austria, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Slovenia și Suedia au, de asemenea, măsuri temporare în vigoare.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis în 2022 că un stat membru poate extinde controalele temporare la frontieră doar dacă se confruntă cu o nouă amenințare care afectează ordinea publică sau securitatea internă, diferită de amenințarea identificată inițial.

Bulgaria și România: Pe jumătate înăuntru, pe jumătate afară?

Începând cu 31 martie 2024, Bulgaria și România au aderat parțial la zona Schengen. Controalele pentru călătoriile interne pe mare și aer au fost eliminate, în timp ce controalele la frontierele terestre rămân. Oficialii UE așteaptă o decizie privind aderarea completă la Schengen până la sfârșitul anului.

În decembrie anul trecut, Austria a fost singura țară din UE care nu a susținut abolirea completă a controalelor la frontierele Schengen ale Bulgariei și României.

Țări precum Spania și Slovacia sunt în favoarea ca Bulgaria și România să devină membri cu drepturi depline ai zonei Schengen.

„Sunt foarte mulțumit că în 2024 controalele interne pe cale aeriană și maritimă între Bulgaria, România și celelalte țări Schengen vor deveni o chestiune a trecutului, după doisprezece ani de negocieri”, a declarat ministrul de interne spaniol Fernando Grande-Marlaska anul trecut, în timpul președinției Spaniei a Consiliului Uniunii Europene.

În timpul unei vizite în Austria, președintele Slovaciei, Peter Pellegrini, a afirmat că aderarea la Schengen a celor două țări este „importantă” pentru investiții și, de asemenea, pentru protecția eficientă a frontierelor externe ale UE.

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în Bulgaria, Yordanka Chobanova, a declarat, marți la Sofia, că o decizie privind aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen pe cale terestră este așteptată până la sfârșitul acestui an.

În iulie, un raport al Institutului de Cercetări Economice al Academiei Bulgare de Științe a arătat că pierderile directe pentru Bulgaria cauzate de întârzierea aderării complete la Schengen s-au ridicat la peste 400 de milioane de euro.

Schengen și migrația

Austria nu va mai putea folosi problema migrației ca pretext pentru a bloca aderarea Bulgariei și României la Schengen, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, care este vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), citat de BTA.

„Austria a primit portofoliul de comisar pentru migrație și afaceri interne, așa că are acum instrumentul necesar pentru a rezolva problemele de migrație. Soluția la această problemă va depinde de propriul lor comisar”, a spus Mureșan.

Comisarul desemnat al Austriei pentru UE este ministrul de finanțe Magnus Brunner, care este membru al Partidului Popular Austriac (ÖVP). ÖVP face parte din PPE, un grup de centru-dreapta în Parlamentul European.

Decizia președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a-i atribui lui Brunner portofoliul migrației a stârnit unele controverse la Bruxelles, deoarece acesta are puțină experiență în acest domeniu.

Ținând cont de opoziția Austriei față de aderarea României și Bulgariei la Schengen și de faptul că portofoliul migrației și afacerilor interne a fost atribuit unui austriac, un purtător de cuvânt al Comisiei a declarat că comisarii nu reprezintă statul lor membru de origine, ci contribuie la proiectul european, în interesul tuturor cetățenilor europeni.

Noii comisari europeni urmează să treacă printr-o „evaluare” de către Parlamentul European înainte ca noua Comisie să poată fi confirmată în mod oficial. Istoric vorbind, nu toți candidații trec această evaluare, ceea ce înseamnă că țările lor trebuie să nominalizeze o nouă persoană.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri