Kremlinul a negat acuzaţiile privind amestecul Rusiei în procesul electoral din Republica Moldova, denunţând în schimb acţiuni de persecuţie împotriva partidelor şi presei proruse. Acuzațiile dure au fost lansate înaintea alegerilor prezidenţiale şi referendumului asupra opţiunii aderării la UE care vor avea loc duminică.
„Sunt acolo (în Republica Moldova) multe partide politice, mulţi cetăţeni, care doresc relaţii bune cu Rusia. Dar li se neagă acest drept”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la conferinţa sa de presă zilnică.

Acuzații dure

Răspunzând acuzaţiilor venite atât din partea Chişinăului cât şi a Comisiei Europene, Peskov a insistat că autorităţile Republicii Moldova împiedică cetăţenii proruşi să aibă propriile partide politice şi presa să informeze asupra procesului electoral. Mai mult, a adăugat el, în Republica Moldova „politicienii sunt privaţi de dreptul de a spune că susţin stabilirea unor relaţii bune cu Rusia”.
„Din nefericire, acestea sunt procesele la care asistăm astăzi la Chişinău”, a continuat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin. „Dar acestea nu sunt încercări ale noastre de a ne amesteca” în procesul electoral din Republica Moldova, ţară unde „sunt multe forţe politice şi mulţi cetăţeni care doresc relaţii bune cu Rusia, dar li se neagă acest drept”, a mai spus Peskov.
Preşedinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, care urmăreşte să obţină un nou mandat la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, dată la care a convocat şi un referendum privind opţiunea aderării la UE, acuză Rusia de tentative de destabilizare, în timp ce autorităţile de la Chişinău au blocat numeroase posturi de televiziune, agenţii de ştiri şi pagini web proruse.

Încălcări electorale

De asemenea, Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins înregistrarea blocului electoral de opoziţie prorus „Victorie-Pobeda”, condus de oligarhul fugar Ilan Şor. Trei activişti ai acestui bloc au fost arestaţi joia trecută, în ziua vizitei efectuate la Chişinău de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a promis investiţii europene de 1,8 miliarde de euro în anii următori în Republica Moldova. În acest timp, parchetul de la Chişinău afirmă că zeci de mii de alegători moldoveni ar fi fost plătiţi prin conturi dintr-o bancă rusească în încercarea de a torpila ziua alegerilor.

Republica Moldova va avea de ales între consolidarea parcursului european sau reluarea legăturilor cu Moscova, la scrutinul prezidenţial decisiv de duminică, într-un context tulburat de războiul din Ucraina vecină.
Actuala președintă Maia Sandu, care a întors cu hotărâre această fostă republică sovietică spre Occident, este favorită, în cursă fiind înscrişi 11 candidaţi.
Dar autorităţile avertizează împotriva încercărilor de destabilizare din partea Rusiei, care este acuzată că vrea să submineze referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană organizat în acelaşi timp.
Ea a produs o surpriză prin amploarea succesului său din 2020. De data aceasta, Maia Sandu, o fostă economistă în vârstă de 52 de ani, începe cu un avantaj clar.

Negocieri cu UE

Ea este creditată cu 36% din intenţiile de vot în primul tur, conform unui sondaj recent realizat de think tank-ul moldovenesc WatchDog, experţii mizând pe victoria ei „probabilă” în turul al doilea pe 3 noiembrie.
În opinia preşedintei, care şi-a creat o statură internaţională în patru ani şi a obţinut deschiderea negocierilor cu UE, „nu trebuie să ne oprim la jumătatea drumului”.
Ieşită de sub oligarhii corupţi, „generaţia noastră are misiunea de a integra o Moldovă liberă şi democratică în marea familie europeană”, insistă ea.
De cealaltă parte, Alexandr Stoianoglo, un fost procuror în vârstă de 57 de ani susţinut de socialiştii pro-ruşi, este cu mult în urmă, fiind cotat cu 10% din intenţiile de vot.
Problema puterii de cumpărare ar putea fi şi ea o temă decisivă în alegeri, pe fondul inflaţiei record din ultimii ani.
În ceea ce priveşte referendumul care vizează înscrierea în Constituţie a obiectivului european, aproape 54% se declară favorabili, iar 35% sunt împotrivă, aproximativ jumătate percepând Rusia ca pe o ameninţare, conform aceluiaşi sondaj.
De la informaţii false şi până la un sistem masiv de cumpărare de voturi, „interferenţa rusă a atins un nivel fără precedent”, notează un studiu al New Strategy Center, cu sediul în România.
Rusia „şi-a schimbat strategia folosind un şir de candidaţi, dintre care unii pretind că sunt pro-europeni, pentru a desfăşura o campanie complexă de dezinformare” care vizează în principal referendumul, a cărui rată de participare la vot va fi atent analizată.

Bătălia din 2025

Partidele pro-ruse au lansat o campanie de boicot şi, dacă nu se atinge pragul de 33% din alegătorii înregistraţi necesar pentru validarea rezultatelor, traseul european al Moldovei ar fi fragilizat. „Bătălia finală sunt alegerile legislative din 2025”, care sunt foarte incerte în acest moment, consideră o serie de experți locali de la Chișinău.
În fruntea acestei campanii de boicot se află oligarhul exilat Ilan Şor, condamnat anul trecut în lipsă pentru fraudă. Pe reţeaua de socializare Telegram, el critică în mod regulat, de la Moscova, „statul poliţienesc” moldovenesc, care a devenit o „marionetă supusă” Occidentului.
Pe lângă acest „război hibrid” denunţat de la Washington şi până la Paris, Republica Moldova se confruntă cu prezenţa de decenii a trupelor ruse în regiunea separatistă Transnistria.
După începerea ofensivei ruse în Ucraina în februarie 2022, temerile privind o prelungire a conflictului au fost mari.
Republica Moldova, o ţară mică şi săracă de 2,6 milioane de locuitori, a suferit din plin consecinţele, în special în ceea ce priveşte energia.
De atunci, Republica Moldova şi-a redus dependenţa de Moscova şi a ieşit în evidenţă.
Secretarul de stat american Antony Blinken a vizitat din nou Chişinăul în luna mai, iar recent preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a aflat în Republica Moldova pentru a anunţa un ajutor record de 1,8 miliarde de euro.
Acest lucru va întări rezistenţa Republicii Moldova în faţa „agitaţiei” permanente create de Moscova, fără a înlătura definitiv posibilitatea unei lovituri de stat.