La 1 mai 2025, a avut loc deschiderea oficială a aeroportului Suhumi, marcând primul pas către reluarea zborurilor comerciale în regiune după mai bine de trei decenii de izolare aeriană. Acest eveniment, deși prezentat de oficialii locali ca un gest de „normalizare” și „dezvoltare economică”, capătă o semnificație mult mai largă atunci când este privit în contextul geopolitic al regiunii Caucazului de Sud și a normelor dreptului internațional. Departe de a fi un demers logistic și economic, redeschiderea aeroportului vine pe fundalul unui conflict înghețat între Georgia și regiunea Abhazia, susținută activ de Federația Rusă. Această analiză își propune să evalueze implicațiile politice și geopolitice ale redeschiderii aeroportului din Suhumi, luând în calcul reacțiile actorilor regionali și internaționali precum și semnificația atât simbolică, cât și strategică a evenimentului.

Originea inițiative

Ideea redeschiderii aeroportului din Suhumi nu este una nouă, însă a căpătat contur în ultimii ani odată cu creșterea continuă a dependenței Abhaziei față de Federația Rusă. În noiembrie 2020, subiectul a fost abordat în timpul unei întâlniri între președintele rus Vladimir Putin și liderul de facto al Abhaziei, Aslan Bzhania, la Soci. Ulterior, la 16 iunie 2023, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, Rusia și Abhazia au semnat un acord privind reconstrucția aeroportului Suhumi. Conform estimărilor preliminare ale Ministerului rus al Transporturilor și ale Agenției Federale a Transportului Aerian costul primei faze a proiectului este de aproximativ 6,5 miliarde de ruble. Astfel, această investiție nu a fost văzută la Moscova și Suhumi ca una exclusiv economică, ci cu o puternică dimensiune geopolitică.

Semnificația pentru Rusia

Pentru Kremlin, proiectul redeschiderii aeroportului din Suhumi reprezintă un instrument de consolidare a influenței în Caucazul de Sud. , prin implicarea directă în acest proces, Rusia își
atinge o serie de mici obiective în regiune cum ar fi întărirea dependenței economice și politice a Abhaziei, contrabalansarea influenței occidentale în zonă, în special în contextul aspirațiilor până de curând euroatlantice ale Georgiei și noua politică externă de la Erevan. Nu putem exclude faptul ca pe lângă scopurile civile ale aeroportului, acesta va crea condiții logistice pentru eventualele operațiuni militare sau de transport strategic, având în vedere poziționarea favorabilă la Marea Neagră, într-un context geopolitic în care Rusia caută să-și securizeze flancurile sudice și să răspundă prezenței NATO în regiune.

Abhazia obține mai multă suveranitate?

Pentru autoritățile de facto de la Suhumi, redeschiderea aeroportului si efectuarea primelor curse către mai multe orașe din Federația Rusă este considerată o afirmație a suveranității, chiar dacă aceasta nu este recunoscută la nivel internațional. În acest sens, pentru ei, aeroportul reprezintă un simbol al statalității funcționale, menit să întărească imaginea internă și externă a regimului. Mai mult, redeschiderea aeroportului este percepută ca „unul dintre cele mai importante, dacă nu chiar cel mai important proiect de infrastructură din perioada post-conflict”, așa cum a declarat președintele Abhaziei, Badra Gunba, într-un interviu pentru NEWS.ru. Gunba a subliniat că proiectul este „un exemplu clar de eficiență în atragerea investițiilor” și că aeroportul va genera venituri bugetare suplimentare, va susține regiunile estice ale republicii nerecunoscute și va duce la creșterea numărului de turiști, cel puțin în relația cu Rusia, singura țară care va fi deservită în prima fază.

Reacția Georgiei: între protest diplomatic și îngrijorări de securitate

Guvernul georgian a reacționat cu îngrijorare și fermitate față de redeschiderea aeroportului din Suhumi, considerând acțiunea drept o „încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale” a Georgiei. Într-o declarație oficială emisă la 1 mai 2025, Ministerul Afacerilor Externe ale Georgiei a condamnat atât zborul unei companii aeriene rusești către regiunea Abhazia, cât și „așa-numitul acord” privind transferul și exploatarea aeroportului către Federația Rusă. Potrivit Tbilisi, aceste acțiuni încalcă flagrant dreptul internațional , inclusiv Carta ONU, Convenția OIAC, precum și legislația internă privind teritoriile ocupate.
Pe lângă reacția politică a Ministerului de Externe, Agenția Aviației Civile din Georgia a emis o declarație în care subliniază că orice activitate aeronautică în regiunea Abhaziei, inclusiv zborurile operate din aeroportul Suhumi, este ilegală. Agenția atrage atenția că efectuarea de zboruri dintr-un aeroport care nu deține certificare valabilă și care operează fără supravegherea autorităților competente reprezintă o amenințare directă la siguranța pasagerilor și a aviației în general. Georgia, ca semnatar al Convenției de la Chicago privind aviația civilă internațională, își reafirmă angajamentul față de standardele OIAC și a transmis deja o notă diplomatică către organizație, reafirmând poziția fermă potrivit căreia nicio activitate aeriană internațională nu poate fi autorizată în regiunea abhază fără acordul expres al autorităților de la Tbilisi.

Pe lângă pozițiile oficiale ale guvernului și autorităților din domeniul aviației, opoziția politică a reacționat vehement la reluarea zborurilor dintre Rusia și Abhazia ocupată. Teona Akubardia, membră a partidului „Pentru Georgia” condus de fostul premier Giorgi Gakharia, a calificat aceste zboruri drept „o nouă expresie a ocupației și a proceselor de anexare rusești”. În opinia sa, aceasta reprezintă o nouă dimensiune a tentativei Rusiei de a integra de facto Abhazia în spațiul său juridic, economic și infrastructural, subminând suveranitatea Georgiei. Akubardia a criticat dur partidul de guvernământ „Visul Georgian”, pe care îl acuză că tolerează în mod tacit acțiunile Moscovei și că nu a emis nicio declarație fermă prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. Mai mult, aceasta consideră reacția Agenției Aviației Civile insuficientă, susținând că Tbilisi ar trebui să utilizeze în mod activ mecanismele internaționale pentru a bloca orice tentativă de legalizare a zborurilor din Abhazia.

Reacția Uniunii Europene: condamnarea deciziei Rusiei

Pe 3 mai 2025, Uniunea Europeană a exprimat public îngrijorarea și dezaprobarea față de decizia unilaterală a Federației Ruse de a lansa zboruri comerciale regulate către Sukhumi, capitala regiunii Abhazia. Anouar Al Anouni, purtător de cuvânt al Politicii Externe și de Securitate al UE, a subliniat în declarația oficială că această acțiune reprezintă o încălcare clară a suveranității și integrității teritoriale a Georgiei, având loc fără consimțământul autorităților georgiene și fără codul internațional necesar pentru aeroportul din Suhumi. Uniunea Europeană a condamnat ferm încălcarea suveranității Georgiei și a subliniat că nu recunoaște niciun fel de măsuri care ar conduce la schimbarea status quo-ului în regiunile georgiene ocupate. De asemenea, Uniunea a reafirmat sprijinul său necondiționat pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Georgiei în interiorul frontierelor sale recunoscute internațional.

Ce știm despre zborurile către Suhumi? Companiile implicate și traseele planificate

Zborurile comerciale planificate către Suhumi sunt considerate ilegale în absența consimțământului autorităților georgiene și în lipsa unui cod internațional de aviație civilă pentru aeroportul local. În ciuda acestui fapt, Federația Rusă a lansat aceste zboruri, exclusiv dinspre și către orașe rusești. Primul zbor din data din 1 mai din Moscova a fost efectuat de compania UVT Aero. Conform presei ruse și informațiilor oficiale, în perioada următoare vor fi operate mai multe zboruri comerciale ilegale către Sukhumi din diverse orașe ale Federației Ruse. Astfel, începând cu data de 6 mai, compania Ikar (Pegas Fly) va lansa curse din Nijni Novgorod, iar din 30 mai, compania iFly va începe operarea zborurilor din aeroportul Șeremetievo din Moscova. De asemenea, sunt în pregătire zboruri din Ufa, cu începere din 3 iunie, și din Kazan, începând cu 4 iunie. Toate aceste companii se află sub sancțiuni internaționale și nu au acces la spațiul aerian al Uniunii Europene, ca urmare a măsurilor impuse după declanșarea războiului împotriva Ucrainei.

Importanța strategică a Abhaziei pentru Federația Rusă

Abhazia are o deschidere semnificativă la Marea Neagră, cu porturi precum cel din Ochamchire, aflate sub control efectiv rusesc. Acestea oferă Rusiei un punct de sprijin suplimentar în sudul Caucazului, permițând o proiectare mai facilă a forței asupra regiunii. În acest sens, Rusia a transformat Abhazia într-o zonă puternic militarizată. Baza militară de la Gudauta este una dintre cele mai importante infrastructuri militare ale Rusiei în afara granițelor sale, cu prezență terestră, aeriană și capacități radar. Această militarizare accentuează presiunea asupra Georgiei și complică echilibrul regional de securitate. Prezența trupelor ruse și sprijinul oferit Abhaziei sunt considerate obstacole majore în calea aderării Georgiei la NATO și UE.

Poate fi aplicat „scenariul Suhumi” în Transnistria și Osetia de Sud?

Recentele zboruri comerciale operate de companii aeriene ruse către aeroportul din Suhumi, în regiunea separatistă Abhazia, ridică întrebări serioase privind precedentul creat pentru alte entități nerecunoscute din spațiul post-sovietic. Osetia de Sud diferă de Abhazia din punct de vedere geografic și infrastructural. Regiunea este formată preponderent din localități mici, având o populație totală estimată la aproximativ 56.000 de persoane. În aceste condiții, construcția unui aeroport comercial nu a fost niciodată considerată necesară, mai ales având în vedere proximitatea a două aeroporturi majore: Vladikavkaz (în Federația Rusă) și Tbilisi (în Georgia), ambele aflate la distanțe relativ reduse. Scenariul Suhumi, în forma sa aeriană, nu este reaplicabil în Osetia de Sud din motive obiective ce țin de dimensiunea regiunii și lipsa cererii reale pentru transport aerian. Cu toate acestea, logica geopolitică a integrării tăcute în Federația Rusă este pusă în aplicare prin alte metode.
Spre deosebire de Osetia de Sud, Transnistria dispune de un aerodrom situat în apropiere de Tiraspol, folosit în trecut în principal în scopuri militare. În ultimii ani, liderii regimului de la Tiraspol au exprimat în repetate rânduri intenția de a transforma acest aerodrom într-un aeroport civil. În octombrie 2012, așa-zisul președinte al regiunii separatiste, Evgheni Șevciuk, declara că se dorește amenajarea unui aeroport civil pe infrastructura aerodromului militar din Tiraspol. În același an, delegați ai Dumei de Stat a Rusiei, printre care și deputatul Serghei Gavrilov, au confirmat disponibilitatea Moscovei de a finanța reconstrucția aeroportului din fonduri bugetare rusești. A fost chiar refăcută pista de aterizare înaintea unei vizite a unor specialiști militari ruși. Totuși, în 2016, același Evgheni Șevciuk recunoștea imposibilitatea punerii în funcțiune a unui aeroport civil din cauza refuzului autorităților din Moldova și Ucraina de a permite tranzitul aerian pe teritoriile lor, fapt ce izolează efectiv Transnistria din punct de vedere aviatic. Un alt obstacol major este lipsa unei frontiere comune între Federația Rusă și regiunea transnistreană. În timp ce Abhazia și Osetia de Sud au granițe directe cu teritoriul rus, Transnistria este încadrată geografic de Republica Moldova și Ucraina, două state ostile oricărei forme de legitimare sau extindere a influenței ruse în regiune. Prin urmare, „scenariul Suhumi” nu este aplicabil în cazul Transnistriei nici din punct de vedere geopolitic, nici logistic. Încercările Moscovei de a proiecta legitimitate asupra regiunii transnistrene se bazează în continuare pe alte instrumente: susținere financiară, acordarea cetățeniei ruse, prezența militară.