O ziarista straina care locuieste de mai multa vreme in Turcia, calatoreste mult prin tara si scrie chiar si in presa turca, Charlotte McPherson, publica in cotidianul “Zaman”, intr-o zi de 4 iulie, Ziua Americii, un articol care se chema “Patriotismul este in crestere”. Articol in care afirma: “Dupa propriile mele observatii, Turcia tinde sa fie foarte nationalista”. Nationalista, dar nu neaparat in sens negativ, caci ziarista nici nu critica, dar nici nu lauda, ci doar constata perceptia individuala intens pozitiva a cetatenilor turci asupra tarii si statului lor. Cu un alt prilej, intr-un alt articol, aceeasi ziarista observa cat de multe zile de sarbatoare nationala sunt celebrate anual in Turcia si cat de multe steaguri sunt arborate in aceste ocazii.

Dar insemnele nationale nu sunt expuse oricum si oriunde, mai remarca ziarista. Nu precum culorile nationale rosu-alb-albastru si stelutele de pe drapelul american sau frunza de artar de pe cel canadian, care pot fi intalnite pe cele mai felurite obiecte, de la sticlele de bauturi racoritoare pana la mingile de fotbal sau tricourile de timp liber. Un prezentator popular de la un post de televiziune din Turcia a avut nefericita inspiratie sa se prezinte intr-o emisiune cu un obiect oarecare pe care era imprimata semiluna de pe drapelul national si reactia publicului a fost deosebit de vehement dezaprobatoare. “Este o insulta grava sa faci glume cu insemnele nationale, de pilda cu steagul lui Ataturk”, atrage atentia ziarista, care sfatuieste in aceasta privinta ca “atunci cand esti nou venit in Turcia, trebuie sa tii seama de faptul ca turcii sunt foarte severi la criticile facute la adresa natiunii sau guvernului lor si nu le place sa faci aprecieri negative” pe asemenea subiecte.

De altfel, scrie colaboratoarea ziarului “Zaman” intr-un alt articol, care se intituleaza “Mandrie nationala”, in desele sale calatorii prin tara i s-a intamplat sa auda frecvent, la feluritii ei interlocutori, expresia “Ne mutlu Turkum diyene”, adica “Fericit este acela care poate sa spuna Sunt turc”. Este una dintre cele mai folosite expresii in Turcia si ea “reflecta asumarea valorilor nationale si atasamantul fata de patrie care definesc majoritatea populatiei tarii”. Turcii, mai scrie ziarista din America, fac sarbatori populare de 23 aprilie, Ziua Suveranitatii nationale si Ziua Copilului, 19 mai – comemorarea lui Ataturk si Ziua Tineretului si Sportului, 30 august – Ziua Victoriei in razboiul pentru independenta, 29 octombrie – Ziua Republicii si 10 noiembrie, cand se reculeg printr-un minut de tacere la ora 9.05, caci e ziua disparitiei fondatorului statului turc modern, Ataturk.