940 de mii de voturi, pragul necesar pentru validarea referendumului

de | oct. 17, 2024 | Moldova Electorală | 0 comentarii

Rata de participare la referendum se calculează în funcție de numărul cetățenilor înscriși în listele electorale, și nu după numărul cetățenilor cu drept de vot din Registrul de Stat al Alegătorilor, relatează mass-media de la Chișinău. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui aspect încă în anul 2010, când a avut loc referendumul pentru modificarea Constituției […]

Rata de participare la referendum se calculează în funcție de numărul cetățenilor înscriși în listele electorale, și nu după numărul cetățenilor cu drept de vot din Registrul de Stat al Alegătorilor, relatează mass-media de la Chișinău. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestui aspect încă în anul 2010, când a avut loc referendumul pentru modificarea Constituției în vederea alegerii directe a șefului statului. Atunci, Curtea a subliniat că o treime din cetățenii înscriși în liste trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie validat. Explicațiile au fost oferite de către directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT”, Igor Boțan. Pentru ca referendumul din 20 octombrie să fie validat, la el trebuie să participe aproximativ 940 de mii de votanți.

Diferențe majore

Într-o conferință de presă la IPN, Igor Boțan a declarat că în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt incluși 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot, iar pe listele electorale sunt înscriși 2,7 milioane de cetățeni.

„Există o diferență de aproape jumătate de milion de cetățeni, pentru că avem în regiunea transnistreană aproape 300 de mii de cetățeni cu drept de vot, dar ei nu pot fi incluși în listele de alegători, pentru că autoritățile din Republica Moldova nu controlează acest teritoriu, respectiv nu deschid secții de votare în regiune”, a notat directorul ADEPT.
Cetățenii cu drept de vot din regiunea transnistreană pot să voteze, la fel, în baza unei hotărâri a Curții Constituționale. Acum 20 de ani, Curtea a subliniat că, dacă cetățeanul Republicii Moldova cu drept de vot nu este inclus în listele electorale de la secția de votare, autoritățile electorale sunt obligate să-l includă în listele suplimentare ca să-și exercite dreptul de vot. De aceea, cetățenii din regiunea transnistreană (circa 300 de mii), dacă vin în cele 30 de secții de votare de-a lungul râului Nistru, în ziua alegerilor, vor fi incluși în listele electorale suplimentare, precizează directorul ADEPT.

Sute de mii

„Și mai există, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, aproximativ 200 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care nu au domiciliu. Respectiv, dacă nu au domiciliu, ei nu sunt incluși în listele electorale. Deci, calcul cu privire la rata de participare pornește de la cifra aproximativă de 2,7 milioane de cetățenii cu drept de vot. Din 2,7 milioane, o treime reprezintă aproximativ 940 de mii de cetățeni care ar trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie validat”, explică Igor Boțan.
În ceea ce privește articolul 142 din Constituție, care se referă la patru subiecte distincte – suveranitatea, independența, neutralitatea și statul unitar – expertul spune că, atunci când sunt supuse referendumului, votul pozitiv trebuie să vină de la jumătate din cetățenii înscriși în listele electorale. Însă nu este cazul referendumului din 20 octombrie, când este suficient să voteze „Da” majoritatea participanților la plebiscit.

Exemplu britanic

Apartenența la UE nu înseamnă pierderea suveranității, mai relatează expertul, citat de mass-media. Igor Boțan a dat exemplul Marii Britanii, care în 1975 a organizat un referendum de ieșire din UE, însă britanicii au respins ideea.

„Atunci a pierdut, a cedat suveranitatea Marea Britanie sau nu? În 2016, Marea Britanie a hotărât iar să facă un referendum de ieșire din UE. A făcut referendum, au decis să iasă. A ieșit din UE. I-a afectat cumva suveranitatea, independența faptul că timp de aproximativ 40 de ani a fost în UE? În niciun fel. Vreau să vă spun că din 27 de țări membre ale UE, în 24 au fost modificate constituțiile, la fel ca și în cazul Republicii Moldova… În ceea ce privește suveranitatea și independența, sunt articole în constituțiile țărilor UE care spun că acestea sunt apărate și este vorba despre un efort comun al acestor state cum să-și organizeze cooperarea economică și politică de a așa natură încât să fie beneficiari toți cei care fac parte din UE, fără să-și atingă interesele legate de suveranitate și de independență. Iar dacă vreun stat decide ca Marea Britanie să se despartă – sunteți liberi să faceți acest lucru. Este adevărat că acum, două treimi din cetățenii marii Britanii regretă faptul că țara s-a despărțit de UE”, a mai spus Igor Boțan, citat de mass-media.

Acte necesare

Comisia Electorală Centrală (CEC) reamintește alegătorilor din Republica Moldova despre actele în baza cărora vor putea vota la alegerile din 20 octombrie. Astfel, în conformitate cu prevederile cadrului legal, toți cetățenii cu drept de vot, atât din țară, cât și cei de peste hotare, vor putea vota în baza unuia dintre următoarele acte de identitate:

-buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a alegătorului pe teritoriul secției de votare;

-buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului;

-pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.

La fel, CEC-ul de la Chișinău a atenționat că alegătorii, domiciliați în una din localitățile din regiunea transnistreană, vor putea vota cu buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova și buletinul de identitate provizoriu, care confirmă domiciliul sau reședința temporară a titularului în localitățile din regiunea transnistreană, inclusiv cei domiciliați în raza circumscripției electorale municipale Bender și comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni.

Informații generale

În această duminică, cetățenii R. Moldova cu drept de vot sunt așteptați la urne pentru a-și alege președintele și pentru a decide în privința cursului european al țării. În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 234 peste hotare. Pragul de validare a scrutinelor este de o treime din numărul alegătorilor incluși pe liste.

Alegerile președintelui Rep. Moldova din 20 octombrie, reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial de la declararea independenței. Cetățenii vor alege șeful statului – garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării.

Pe buletinul de vot sunt înscriși 11 candidați în următoarea ordine: Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, Renato Usatîi de la formațiunea „Partidul Nostru”, Vasile Tarlev de la Partidul pentru Viitorul Moldovei, Irina Vlah, candidat independent, Ion Chicu din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Andrei Năstase, candidat independent, Octavian Țîcu, susținut de Blocul electoral „Împreună” și candidații independenți Victoria Furtună, Tudor Ulianovschi și Natalia Morari.

Un candidat poate câștiga primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă obține cel puțin 50% plus un vot din totalul voturilor valabil exprimate. Dacă niciun candidat nu atinge acest prag, se organizează turul doi de scrutin cu primii doi candidați cu cel mai mare număr de voturi.

Prag de validare

De asemenea, pentru a fi validate alegerile prezidențiale precum, și referendumul, la votare trebuie să participe cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale.

La referendumul național, cetățenii vor răspunde cu „DA” sau „NU” la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”.

În cazul în care majoritatea populației va răspunde afirmativ la această întrebare, Constituția R. Moldova va fi modificată și va include dezideratul integrării europene.

La referendum s-a înscris 15 partide, dintre care 13 susțin integrarea europeană, în timp ce două formațiuni sunt contra aderării la UE. Este vorba de Partidul Comuniștilor și de Partidul „Renaștere”, afiliat fugarului Ilan Șor. În același timp, cea mai importantă formațiune a opoziției parlamentare – Partidul Socialiștilor – boicotează acest exercițiu electoral.

Referendumul constituțional este organizat la inițiativa președintei Maia Sandu. Cu șapte zile înainte de alegeri, ea a făcut un îndemn la vot către cetățeni, într-un mesaj video, subliniind că „la referendum nu există turul doi, de aceea este important să mergem și să alegem din prima”.

Secții de vot

În total, la alegeri vor fi deschise 2.221 de secții de votare, inclusiv 306 în mun. Chișinău, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale a fostei republici sovietive.

Cetățenii din diaspora vor vota în 234 de secții de vot din 37 de țări. Cele mai multe dintre ele, 60 la număr, vor fi deschise în Italia. În Germania vor fi 26, iar în Franța – 20. În Statele Unite și în România se va putea vota la câte 16 secții. În România, vor fi deschise secții de votare la București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Sibiu, Timișoara, Craiova, Oradea, Suceava, Bacău, Galați și Constanța.

În acest an, în premieră, cetățenii Rep. Moldova din șase țări: Statele Unite, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia au putut să-și exercite dreptul la vot prin corespondență.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri