17% din petrolierele existente pe mapamond fac parte din flota fantomă ce transportă petrol rusesc

de | ian. 13, 2025 | Știri | 0 comentarii

Știrea importantă: Vineri, 10 ianuarie 2025, Statele Unite au impus un set de sancțiuni extinse asupra întregului lanț de producție și distribuție al petrolului rusesc. Pe lângă companiile Gazprom Neft și Surgutneftegas sub sancțiuni mai sunt și 183 de petroliere, multe din ele făcând parte din flota fantomă operată de diverse companii non-occidentale. Context: Țările […]

Știrea importantă: Vineri, 10 ianuarie 2025, Statele Unite au impus un set de sancțiuni extinse asupra întregului lanț de producție și distribuție al petrolului rusesc. Pe lângă companiile Gazprom Neft și Surgutneftegas sub sancțiuni mai sunt și 183 de petroliere, multe din ele făcând parte din flota fantomă operată de diverse companii non-occidentale.

Context: Țările sancționate de comunitatea mondială găsesc metode de a ocoli aceste sancțiuni. Sancțiunile economice sunt aplicate împotriva statelor sau actorilor non-statali care nu respectă legislația internațională și sunt instrumente de presiune politică și economică, utilizate pentru a induce schimbări în comportamentul lor. În cazul Federației Ruse sancțiunile sunt pentru a reduce bugetul de război, pedepsirea agresiunii împotriva Ucrainei și eventual schimbarea politică. Volodimir Zelenski a spus „Cu cât Rusia câştigă mai puţin din petrol, cu atât mai repede se va restabili pacea”. În cazul Iranului sancțiunile se aplică pentru eliminarea programului nuclear, împotriva susținerii Iranului a grupurilor teroriste și impotriva dezvoltării rachetelor balistice.

Ultimii ani au însemnat o creștere a flotelor fantomă datorată volatilității realități geopolitice și economice.

Această situație este îngrijorătoare pentru organizațiile de mediu și pentru transportatorii maritimi legitimi deoarece numărul navelor fantomă care transportă petrol și produse petroliere din Federația Rusă, Iran și Venezuela este în creștere, odată cu creșterea riscurilor de accidente de mediu și a evaziunii de la sancțiuni.

Au fost numărate peste 1000 de nave care deservesc companii fantomă cu propietari incerți și care operează în favoarea Rusiei. Aceste nave cisternă sunt învechite și nu corespund cerințelor internaționale de securitate navală, punând în pericol viața marinarilor. Prin urmare, în cazul unui accident, rămâne neclar cine va purta responsabilitatea.

Este o practică comună ca aceste nave fantomă să-și dezactiveze transponderele (sistemele de poziționare a navelor), ceea ce reprezintă o încălcare a reglementărilor Organizației Maritime Internaționale și care pun în pericol alte nave și integritatea sistemului global de securitate maritimă.

Incidentele recente din Marea Baltică indică faptul că flota fantomă a Rusiei nu este folosită doar pentru transportul petrolului, ci este și implicată în deteriorarea infrastructurii energetice și de comunicații europene. Cel mai recent exemplu este interceptarea și reținerea tancului Eagle S de către forțele maritime finlandeze. Acest incident indică în mod clar că Rusia și partenerii săi urmăresc să folosească flota fantomă pentru sabotaje, ce sunt parte a războiului hibrid.

De asemenea cele două petroiere scufundate în Marea Neagra, arată ce mari calamități de mediu pot fi generate de aceste nave vechi și nesigure.

Mai mult, tot vineri 10 ianuarie 2025, petrolierul Eventin ce are 274 de metri și care este sub pavilion panamez, care a plecat din Rusia către Egipt, a devenit nemanevrabilă, plutind în derivă. Astfel, un remorcher german a imobilizat acest petrolier urmând să-l ducă într-un port pe care administrația germană îl va indica. Scandalul este accentuat de șefa diplomației de la Berlin, Annalena Baerbock, care a spus: „Rusia pericliteză securitatea europeană nu doar prin războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei, ci și prin tăierea cablurilor maritime, campanii de dezinformare, bruierea semnalului GPS și cu petroliere decrepite. Prin folosirea fără scrupule a unei flote de petroliere ruginite, Putin ocolește sancțiunile și acceptă în mod deliberat riscul de a opri turismul în regiunea Mării Baltice”.

Organizația Maritimă Internațională solicitat statelor membre să interzică înregistrarea navelor frauduloase și să consolideze inspecțiile petrolierelor în porturi. Cu toate acestea, acest lucru nu funcționează în practică.

Operatorii maritimi și companiile de management de transport maritim prezic că lipsa de control al Organizației Maritime Internaționale asupra situației și creșterea necontrolată a navelor din flotele fantomă vor duce inevitabil la accidente grave cu scurgeri de petrol, care vor avea consecințe catastrofale pentru mediu. Pe lângă daunele aduse mediului, companiile maritime certificate și care operează legal vor avea de suferit și din cauza închiderii zonelor contaminate pentru transport maritim.

Companiile legale critică și lipsa viginentei asupra acestei probleme aratată de statele membre UE, Norvegia și Islanda. Acest lucru permite beneficii oamenilor de afaceri evazioniști și permite regimurilor autoritare din Iran, Venezuela și Rusia să ocolească sancțiunile internaționale și să facă profituri mari.

Companiile maritime legale consideră că este vital să se întărească sancțiunile și împotriva statelor UE ce nu se conformează legislației maritime și asupra entităților care încalcă dreptul internațional maritim și facilitează schemele frauduloase. Organizația Maritimă Internațională consideră că sanțiunile trebuie să fie colective, consecvente și persistente.

Mai mult, se cere ca UE și Marea Britanie să înăsprească regulile privind utilizarea tancurilor petroliere învechite pentru a preveni utilizarea acestora în flotele fantomă. În plus, interdicția privind intrarea în porturi a navelor suspecte trebuie aplicată în mod eficient.

Experții în drept și sancțiuni maritime apreciază capacitatea Danemarcei de a controla riguros trecerea navelor prin strâmtorile dintre Marea Nordului și Marea Baltică și consideră ca în mod similar, autoritățile maritime britanice și franceze trebuie să întărească controlul asupra traficului din Canalului Mânecii. Specialiștii consideră că agențiile de securitate maritimă și organismele specializate ale statelor maritime ale UE au competențe suficiente pentru a efectua inspecții ale navelor suspecte, reținerea și arestarea acestora.

În plus, tehnologiile moderne permit monitorizarea calificată a zonei marine folosind UAV-uri specializate și supravegherea prin satelit pentru a identifica activitățile flotei fantomă și pentru a înregistra transferurile de petrol ilegale de la navă la navă, care sunt extrem de periculoase.

Este recomandat ca Organizația Maritimă Internațională să pună în aplicare măsuri suplimentare de securitate a transportului maritim pentru a se asigura că proprietarii ascunși, operatorii și echipajele navelor sub pavilionul țărilor „conveniente” sunt pe deplin conștienți că încălcările vor fi raportate și nu vor rămane nepedepsite.

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Concurs eseuri