Vladimir Voronin respinde acuzatiile privind implicarea sa in evenimentele din 7 aprilie 2009

Vicespeakerul Dumei de Stat, vicepresedintele Partidului Comunistilor din Rusia, Ivan Melinikov, i-a promis liderului PCRM, Vladimir Voronin, sprijinul comunistilor rusi impotriva „razbunarii politice” a autoritatilor de la Chisinau. Acesta a acuzat liderii formatiunilor politice, membre ale Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE), ca au orchestrat manifestarile din 7 aprilie 2009, declarand ca membrii AIE pregatesc o noua lovitura de stat dupa alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, pentru a nu preda puterea PCRM, care, in opinia oficialului rus, va castiga aceasta confruntare electorala. La randul sau, Vladimir Voronin a subliniat ca AIE a organizat „pogromul din 7 aprilie 2009”, respingand acuzatiile privind implicarea sa.

Mostenire tragica

Moartea lui Valeriu Boboc, tânărul decedat în urma protestelor din 7 aprilie, continuă să genereze mai multe întrebări decât răspunsuri la mai mult de un an de la producerea tragicelor evenimente, relateaza mass-media de la Chisinau. Autorităţile nu au răspuns nici până în prezent de ce a trebuit să fie ucişi, maltrataţi tinerii după o zi de inactivitate şi de renunţare la obligaţiile de serviciu ale forţelor de ordine care au descins în PMAN la indicaţia ex-ministrului Gheoghe Papuc abia după miezul nopţii de 7 spre 8 aprilie? Cine sunt ucigaşii lui Valeriu Boboc? Cine urmează a fi tras la răspundere pentru moartea lui Valeriu Boboc?

Teroarea de la miezul nopţii

Valeriu Boboc, potrivit martorilor, a decedat după miezul nopţii de 7 spre 8 aprilie 2009. Anterior, Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului şi preşedintele interimar al ţării, şi primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă, au făcut publice imagini video din acea noapte, filmate de două camere video ale Guvernului. În imagini apar peste 200 de poliţişti înarmaţi, unii dotaţi cu echipament special, alţii îmbrăcaţi în civil care descind în jurul orelor 00.55 – 1.06 min dinspre str. Puşkin spre Preşedinţie. Deşi PMAN este aproape pustie, lângă un foc stând doar câteva persoane, poliţiştii au tăbărât asupra lor, le-au imobilizat şi au început să le bată necruţător. În imagini este văzut si seful Politiei Municipale de atunci, Iacob Gumenită, care se apropie şi loveşte în trei dintre tinerii imobilizaţi. Este de remarcat că majoritatea poliţiştilor nu purtau cagule pe faţă, aşa cum se vehicula anterior. Dorin Chirtoacă a declarat că a identificat câţiva poliţişti dintre cei care apar în imagini: Pavel Voicu, ex-comisar de Botanica, în prezent comisar de Cimişlia, Nicolae Cicariov, inspector la Comisariatul Botanica, Octavian Sârbu, inspector al Poliţiei Criminale, Vitalie Gorea, şeful sectorului de poliţie de la Piaţa Centrală, Roman Chilari, şeful serviciului răpiri şi furturi auto din cadrul CGP, Ghenadie Florea, adjunctul comisarului raionului Drochia.
La un moment dat, două persoane rămân să zacă nemişcate la pământ. Una dintre ele se presupune a fi Valeriu Boboc. Tânărul este ridicat de picioare şi de mâini de un poliţist în uniformă şi o persoană îmbrăcată în civil. „Conform investigaţiilor noastre, aceştia sunt Andrei Covaci, inspector la CGP, şi Ghenadie Florea, inspector la CP Drochia. Valeriu Boboc a fost urcat într-o maşină Niva, din care ulterior a fost aruncat lângă Spitalul de Urgenţă”, a spus primarul.
Solicitat de JURNAL, Ghenadie Florea a refuzat să comenteze în vreun fel acuzaţiile precizând că tot ce a avut de spus a declarat în faţa procurorilor cu privire la prezenţa sa în acea noapte în PMAN, după care a închis telefonul. Andrei Covaci, inspector la Comisariatul General de poliţie, la rândul său, ne-a declarat că a fost audiat şi el la Procuratura Generală în calitate de martor. „Eu l-am depistat pe Valeriu Boboc când acesta zăcea la pământ deja. Mi s-a părut că este încă viu. Cineva a telefonat la unitatea de gardă, apoi l-am dus spre maşină pentru a-l transporta la Urgenţă. Dl Ghimpu trebuie să stabilească mai întâi cine l-a omorât, apoi să dea publicităţii astfel de imagini. Noi am acţionat la indicaţia conducerii CGP”, a mai spus acesta înainte de a închide telefonul. Ministrul de Interne, Victor Catan, a declarat că ştia despre imaginile prezentate de Mihai Ghimpu. “O parte din poliţişti au fost eliberaţi din funcţie, iar o parte activează. După ce li se va aduce învinurea, poliţiştii care au fost implicaţi în acele evenimente, vor fi suspendaţi din funcţie”, a spus el.

A încercat să şteargă urmele

Anterior, unul din martori a relatat avocaţilor familiei victimei că în acele ore se aflau lângă Arcul de Triumf din centrul Capitalei. La un moment dat, au fost înconjuraţi de un grup de poliţişti, înarmaţi şi dotaţi. „Poliţiştii au ordonat ca toţi să se culce la pământ şi au început să ne lovească cu picioarele, bastoanele de cauciuc, armele. Valeriu Boboc a încercat să-şi apere faţa cu mâinile, însă după mai multe lovituri a încetat să se împotrivească şi nu mai dădea niciun semn de viaţă ”, a relatat acesta. Surse din cadrul MAI au informat mass-media locala, că, după ce a fost informată unitatea de gardă despre existenţa unei persoane decedate, responsabili din conducerea MAI au dat indicaţii ca tânărul să fie transportat direct la Spitalul de Urgenţă fără a fi anunţat grupul operativ care în astfel de situaţii trebuie să se deplaseze la faţa locului şi cazul să nu apară în mass-media. Deoarece medicii de la Spitalul de Urgenţă n-au dorit să ia în primire trupul tânărului, acesta a fost abandonat fără explicaţii în curtea spitalului. Conducerea MAI a dat indicaţii ministrului Sănătăţii, Larisa Catrinici, să intervină în acest caz. Solicitată de Jurnal, Larisa Catrinici a negat că ar fi primit indicaţii de la reprezentanţii din conducerea MAI. „Medicul care i-a luat pulsul a constatat că tânărul decedase mai bine de două ore şi nu putea fi resuscitat. Nici măcar nu ştiam că a fost adus din PMAN”, a spus ea.

Cei care vorbeau atunci, acum tac

La 12 aprilie, acum un an, după apariţia cazului despre Valeriu Boboc în presă, Andrei Pădure, fostul director al Centrului Naţional de Medicină Legală, a fost primul care a ieşit cu o declaraţie în care afirma că autopsia a scos la iveală în cazul lui Valeriu Boboc „zgârieturi şi o fractură incompletă de coastă”. „Leziunile în cauză nu sunt nicidecum cauzatoare de deces, de aceea vom aştepta rezultatele de laborator, pe moment medicii legişti au eliberat un certificat de constatare a decesului cu un conţinut prealabil, în care s-a indicat deces în urma intoxicaţiei cu substanţe necunoscute”, spunea el citat de agenţia Omega. În aceeaşi zi, ministrul Sănătăţii, Larisa Catrinici, a ieşit cu o declaraţie în care afirma că: “Chiar de la început, nu am tratat acest caz ca urmare a unor probleme, dar după ce expertiza medico-legală a constatat că nu este niciun motiv care ar fi provocat decesul unui tânăr la vârsta respectivă, practic toate organele fiindu-i sănătoase, a rămas o singură suspiciune – intoxicaţia, care urmează să aflăm de la ce este”, a spus ea. Solicitată la un an după acele evenimente, ex-ministrul Sănătăţii a declarat că a pomenit despre intoxicaţie pentru că în acea perioadă lucra la un raport pe această temă. Fostul director al Centrului de Medicină Legală, Andrei Pădure, care în prezent ocupă funcţia de vicedirector al acestei instituţii, a declarat că a luat o poziţie unică, “de a păstra tăcerea până se va pronunţa procuratura pe marginea cazului”.

Dezvăluirile primarului

Anterior, primarul Dorin Chirtoacă a mai făcut dezvăluiri în cadrul emisiunii „Chestiunea Zilei” unde a declarat că poliţiştii au primit ordin de la actualul comisar de poliţie, Serghei Cociorvă, să-i reţină pe cei aflaţi în perimetrul str. Puşkin şi Parlament. Valeriu Boboc a fost bătut de câţiva poliţişti cu patul armei, printre care erau Ruslan Saachian şi Ghenadie Florea. „După ce l-au ucis pe Boboc, Saachian ar fi sunat la salvare, dar pe urmă s-a luat decizia ca tânărul să fie pus într-un automobil Niva al Batalionului cu Destinaţie Specială „Fulger”, despre care a anunţat anterior şi Spitalul de urgenţă”, sustine Chirtoacă.
Ruslan Saachian este şef al Departamentului poliţie criminală din cadrul Comisariatului general de poliţie, mun. Chişinău. Contactat de JURNAL, acesta a declarat că învinuirile care îi sunt aduse de primar sunt nefondate. Totuşi Saachian recunoaşte că pe 7 aprilie seara a fost în PMAN, dar nu a maltratat pe nimeni. „Eu mi-am îndeplinit obligaţiile de serviciu. Domnul Cociorvă nu mi-a dat nicio indicaţie, mai ales că nici nu avea cum să îmi dea. Eu mă subordonez doar comisarului general şi şefului Departamentului servicii operative, iar domnul Cociorvă era atunci adjunct în acel departament”, a mai spus Saachian. Şi Ghenadie Florea, care acum este adjunct al comisarului r. Drochia, a recunoscut că a fost în PMAN pe 7 aprilie, seara. La fel ca şi colegul său, Florea susţine însă că nu a maltratat pe nimeni.

Ancheta se tergiversează

Avocatul lui Valeriu Boboc, Andrei Ţircanu, e de părere că în mod intentionat se tergiversează mersul anchetei în cazul Boboc. „Nu cred că s-a dorit aflarea adevărului într-un termen restrâns si acest fapt are o explicatie logică: mai multe persoane din conducerea politiei, implicate în cazul Boboc, au rămas la conducere. Asemenea persoane îsi pot pierde postul. Aici nu vorbesc doar despre persoanele care l-au bătut pe Valeriu Boboc, ci si despre cei care nemijlocit au condus actiunile de fortă în PMAN”, spune Veaceslav Turcan.
Amintim că la începutul lunii martie 2010, Procuratura Generală a înaintat învinuirea ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, şi ex-comisarului general al municipiului Chişinău, Vladimir Botnari, în legătură cu evenimentele din aprilie 2009. Celor doi le este incriminată comiterea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, soldată cu decesul cetăteanului Valeriu Boboc şi cu alte urmări grave. La 3 martie curent, în legătură cu desfăsurarea anchetei, procurorii au aplicat interdictia de părăsire a tării lui Gheorghe Papuc si Vladimir Botnari.

După adevăr cu paşi de melc

Pentru Republica Moldova, anul 2009 a însemnat în primul rând sfârşitul comunismului. Tinerii au fost cei care s-au mobilizat împotriva fraudării alegerilor parlamentare din 5 aprilie de către guvernarea comunistă, considera DWelle. „Regretabil este că vărsările de sânge nu au fost evitate. Nici până astăzi, adevărul despre violenţele stradale care au avut loc în centrul Chişinăului, nu a fost elucidat”. „Libertatea costă!”…Aceasta este lozinca ce ne face pe noi, basarabenii, să nu urâm anul 2009 – un an care s-a scurs cu multă suferinţă, umilinţă şi brutalitate” arata corespodentul local al postului de radio. Pentru majoritatea basarabenilor, anul 2009 a început în luna aprilie. Puţini îşi mai amintesc de careva evenimente care s-au produs până atunci – o banală luptă politică în plină campanie electorală. Iată doar un singur detaliu care explică multe. În acea campanie electorală, comuniştii au semănat discordie între etnii, au încercat să antagonizeze societatea. Abia după 5 aprilie am înţeles de ce au făcut asta. De frică să nu piardă puterea, care le-a permis să transforme Moldova într-un SRL al familiei prezidenţiale, guvernanţii comunişti au fraudat masiv alegerile parlamentare ordinare din 5 aprilie. Tinerii au aşteptat  demult ziua care să aducă schimbarea. Pofta lor de libertate era atât de mare, încât au refuzat să se resemneze în faţa acelei farse electorale:
„Considerăm că alegerile au fost fraudate (…) Să-mi fi murit vreo rudă nu aveam să mă simt atât de oribil şi de prost cum mă simt acum când am văzut rezultatele alegerilor trucate. Jos comuniştii!”.
Aceasta se întâmpla pe data de 6 aprilie în timpul unor manifestări spontane, dar paşnice. A doua zi, tinerii au revenit în faţa Preşedinţiei. În timp ce liderul comunist Vladimir Voronin (felicitat cu ocazia „victoriei” în alegeri de către preşedintele rus Dimitri Medvedev) îşi pregătea fericit discursul televizat post-electoral, un grup de tineri cu feţele acoperite a forţat cu uşurinţă cordonul de poliţie şi a început devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Poliţia s-a dat la o parte. Cele două clădiri au fost incendiate. Nici pompierii nu se grăbeau să le stingă.
În timpul devastărilor, deputatul comunist Vladimir Ţurcan a fost surprins de o cameră video negociind cu un grup de tineri arborarea drapelului Uniunii Europene pe clădirea Legislativului. Ceva mai târziu, un tânăr din acel grup, însoţit de doi poliţişti, a arborat tricolorul românesc pe clădirea Preşedinţiei. Gestul tânărului i-a servit drept pretext ex-preşedintele Vladimir Voronin să acuze România de cele întâmplate şi să-l expulzeze pe ambasadorul României, Filip Teodorescu. Tot Voronin a fost cel care i-a acuzat pe liderii opoziţiei de atunci de tentativă de lovitură de stat. Liderul PL Mihai Ghimpu şi liderul PLDM, Vlad Filat: „Puterea noastră, arma noastră este cuvântul – nu pietrele!” (…) „Ne ducem cu toţii în piaţă şi protestăm în continuare acolo pentru că avem sonorizare şi putem vorbi! Haideţi!”.
În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, brigada de poliţie cu destinaţie specială „Fulger” a primit ordin să înceapă măcelul. Imagini din timpul luptelor de strada de la ChisinauBildunterschrift: Großansicht des Bildes mit der Bildunterschrift:  Imagini din timpul luptelor de strada de la Chisinau Cel puţin un tânăr a fost ucis de poliţie în acea noapte. Despre alţi trei s-a scris că ar fi murit în condiţii similare. Zeci de tineri au fost răniţi, sute de băieţi şi fete au fost târâţi în comisariatele de poliţie unde au trecut prin „coridorul morţii”, au fost maltrataţi ca în lagărele naziste, unii din ei au fost abuzaţi sexual şi forţaţi să semneze hârtii în alb, fără să ştie ce vor scrie procurorii ulterior în ele. Interogat de procurori, fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, a spus că este mândru de modul cum a reacţionat: „Am procedat foarte corect, deoarece nu a pătimit nici un copil. Eu nu ştiu de cei patru morţi… Poliţiştii au executat întocmai ceea ce trebuiau să execute Eu nu mă tem de nici un fel de răspundere, deoarece noi am acţionat corect. Oamenii sunt vii toţi, copiii sunt vii, iar părinţii trebuie să se bucure de aceasta”.

Razbunare populara

Actuala guvernare liberal-democrată a Republicii Moldova este rezultatul răzbunării populare pentru umilinţa şi fărădelegea la care a recurs regimul Voronin în luna aprilie 2009. Atunci, comuniştilor nu le-a ajuns un singur vot ca să aleagă şeful statului în Parlament, iar opoziţia s-a folosit de aceasta pentru a revendica noi alegeri. Astfel, la 29 iulie, au avut loc alegeri parlamentare anticipate care au adus în Legislativ 5 forţe politice: pe de o parte comuniştii rămaşi în opoziţie, iar pe de altă parte – patru partide care au format Alianţa pentru Integrare Europeană (PLDM, PL, PD şi AMN).
Deşi au trecut mai mult de un an de când a preluat puterea, coaliţia liberal-democrată nu a impresionat cu dezvăluiri şocante referitoare la evenimentele din aprilie. Dimpotrivă, „dosarul Boboc” – tânărul ucis de poliţişti în noaptea de 7 spre 8 aprilie – stă pe linie moartă, procurorul care examina acest caz a demisionat. La fel a demisionat şi şeful Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger” care a dirijat masacrul din Piaţa Marii Adunări Naţionale în noaptea de 7 spre 8 aprilie. Din câte am reusit să aflăm, acesta nici nu a fost audiat încă de procurori. De asemenea, Comisia de anchetă a Parlamentului care investighează evenimentele din aprilie şi care urma să-şi prezinte concluziile acum, la sfârşit de an, a solicitat Parlamentului mai mult timp pentru documentare.
„De ce întârzie noua guvernare de la Chişinău cu elucidarea adevărului despre evenimentele din aprilie 2009?” este titlul mai multor articole din mass-media locala. E important să reamintim aici că după ce a devenit clar că nu mai există nici o şansă de revanşă a comuniştilor, Vladimir Ţurcan, deputatul comunist care a negociat cu grupul de protestatari arborarea drapelului UE pe clădirea Parlamentului pe data de 7 aprilie, a părăsit ambarcaţiunea comunistă împreună cu alţi trei deputaţi. A nu se uita că tot Ţurcan a fost numit de către Voronin preşedinte al comisiei de stat pentru elucidarea evenimentelor din aprilie – comisie care pur şi simplu a tăcut la fel cum tace şi actuala. Dar, istoria a demonstrat că  pentru crimele nepedepsite, mai târziu, societatea plăteşte foarte scump.