Vizita istorică a lui Klaus Iohannis în SUA și întărirea parteneriatul strategic la Marea Neagră

, , , , , , , , ,
 

Finalul săptămânii trecute a avut drept cap de afiș vizita președintelui român Klaus Iohannis la Washington, acolo unde a fost primit la Casa Albă de omologul său american, Donald Trump. Vizita este într-adevăr una de anvergură, fiind catalogată de experții internaționali drept una istorică pentru parteneriatul strategic pe care România îl are cu SUA de mai bine de două decade. Sintagma „Vin americanii!”, la care românii au jinduit preț de zeci de ani, își găsește tot mai mult în ultimii ani și o aplicabilitate materială, relatează EvZ Moldova, într-o analiză a vizitei. De altfel, mesajele României nu a mai fost niciodată atât de puternic transmise la Washington pentru topul ierarhiei administrative, dar și către publicul american. România este de asemenea prima țară din Europa de Est cu care Donald Trump are discuții atât de aprofundate la cel mai înalt nivel, urmând ca în perioada imediat următoare să aibă discuții similare și în Polonia, un alt aliat apreciat la Washington.

De la luptele cot mai cot ale soldaților români și americani pe diverse fronturi ale lumii sub egida misiunilor militare internaționale, la ultimele investiții de calibru pe care SUA le face în infrastructura de apărare a României la Deveselu sau Mihail Kogălniceanu, sacrificiul acestora se cristalizează tot mai mult în ceea ce România nu a avut niciodată și anume o umbrelă de securitate reală din partea cele mai puternice națiuni a lumii. De altfel, președintele Iohannis a și participat a comemorare simbolica a soldaților americani căzuți pe câmpurile de luptă Cimitirul Național Arlington din Washington, acolo unde a avut loc cel mai înalt ceremonial care se acordă unui oficial străin, pentru pomenirea soldaților americani încă de la Războiul Civil American, de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Peisaj regional agitat

Contextul regional este și el unul tulbure, cu o Rusie militaristă în coasta României, și în genere a flancului estic NATO, acolo unde alături de ea se mai află și Polonia sau țările baltice. De la anexarea peninsulei Crimeea, la războiul din estul Ucrainei, acolo unde Rusia sprijină vădit forțele separatiste proruse, la exercițiile militare pe care Moscova le ordonă regulat în regiunea separatistă transnistreană, Republica Moldova este prinsă în această menghină a tensiunilor Est-Vest. De asemenea, instabilitatea politică de la Chișinău este un factor ce trebuie luat în calcul într-o ecuație regională ce devine tot mai complicată. La toate acestea, „ingredientul turcesc” tot mai imprevizibil la Marea Neagră și dă noi motive pentru o reașezare a echilibrului de putere zonal. Luate pe rând, toate aceste piese ale tot mai complicatului puzzle regional alcătuiesc un tablou complex ce necesită explicații în amănunt.

De altfel, președintele Iohannis nu se mai opri la efortul singular de a merge doar la Washington, ci va avea în perioada 19 – 20 iunie, o vizită la Berlin, acolo unde se va întâlni la cel mai înalt nivel cu cancelarul german Angela Merkel și omologul său german, Frank Steinmeier. Imediat după, în marja Consiliului European de la Bruxelles, care va avea loc în perioada 22 — 23 iunie, președintele Klaus Iohannis va avea o întrevedere cu șeful statului francez, Emmanuel Macron, au precizat surse oficiale pentru agenția Agerpres.

Dimensiunea politico-militară

Președintele român Klaus Iohannis a mers la Washington cu un mesaj clar cum că „România este cel mai bun partener pe care SUA îl pot avea”. Acolo a avut o serie de întâlniri cu unii dintre cei mai importanți „stakeholderi” din administrația SUA. De la congresmeni, la șeful diplomației și nu în ultimul rând la șeful de la Casa Albă, Donald Trump. În ceea ce privește discuțiile despre securitatea regiunii, Iohannis a precizat că ascensiunea militaristă a Rusiei pune în gardă toată lumea și că este nevoie de dialog pentru a se ajunge la o soluție fezabilă. „Toată lumea este îngrijorată, dar a fi îngrijorat ar trebui să te ducă către la a fi pregătit, așa că trebuie să fim foarte clari și foarte deschiși dacă vorbim despre Rusia. În opinia mea, avem nevoie de dialog, dar pe de altă parte avem nevoie de ceea ce noi toți am decis la NATO — o descurajare a Rusiei. Un dialog ar trebui să ducă către o soluție fezabilă”, a spus vinerea trecută șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump, întrebat dacă acțiunile Rusiei ar trebui să creeze îngrijorare.

Liderul de la Cotroceni a mai precizat că România se bazează pe Parteneriatul cu SUA în ceea ce privește Flancul estic. „România este foarte conștientă că se află pe Flancul de est și ne bazăm puternic pe Parteneriatul dumneavoastră domnule Trump pentru că nu putem sta acolo fără SUA, nu putem fi singuri acolo. Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a mai spus Iohannis. El a mai explicat că este nevoie de o cooperare strânsă între SUA și Europa și că este necesar ca cele două entități „să lucreze împreună de așa natură încât să producă efecte sinergetice, să facă NATO mai puternic, să facă Europa mai puternică, să facă SUA mai puternice”.

Trump către România: „Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja”

La rândul său, președintele american Donald Trump a calificat Parteneriatul strategic comun drept unul „măreț”. El a replicat că SUA sunt complet angajate în a susține „principiul mușchetarilor”, prevăzut în Tratatul NATO, de apărare prin intervenție militară împotriva unui stat al Alianței. „Statele Unite s-au angajat şi angajez Statele Unite faţă de Articolul 5. Cu siguranţă suntem aici pentru a proteja (…) Cu siguranţă suntem acolo să protejăm şi acesta este unul dintre motivele pentru care vreau ca oamenii să se asigure că avem resursele şi forţa necesare, plătind banii care sunt necesari pentru a avea acele resurse. Dar da, suntem angajaţi în a aplica articolul 5 ”, a răspuns Trump, la o întrebarea dacă SUA vor respecta Articolul 5 din Tratatul NATO în cazul în care un alt stat membru va fi atacat.

Mai mult, Trump a dat România drept exemplu de bune practici în ceea ce privește alocărea de 2% din bugetul național pentru apărare, politică pe care administrația sa mizează puternic. „România a fost un membru de încredere în lupta împotriva ISIS. Al patrulea contributor, ca şi număr de trupe, în Afganistan. Au fost 23 de militari care au plătit preţul suprem şi America aduce omagii sacrificiului lor. Vreau să remarc implicarea preşedintelui Iohannis în decizia de anul acesta a României de a mări de la 1.4 la 2% din PIB pentru apărare. Sperăm că şi alţi aliaţi NATO vor urma exemplul României”, a mai precizat Trump.

Ce se prefigurează în plan economic

Întâlnirea dintre Trump și Iohannis a avut și o relevanță economică. Încă de la început, președintele român a mers în SUA cu gândul de a deschide noi porți pentru investitorii americani. „Avem nevoie în continuare de investitori americani”, a spus Iohannis înainte de a ajunge în America. Probleme de ordin economic au fost reiterate de Iohannis chiar în timpul conferinței comune de vinerea trecută susținută alături de Donald Trump. „Pe de altă parte, Parteneriatul nostru are oportunități imense nu doar în chestiuni de siguranță, dar și de natură comercială, economică. De aceea este foarte important. România este membră a Uniunii Europene și cred că este în interesul ei și al dumneavoastră să fie un partener puternic pentru SUA”, a spus șeful statului, la Washington, la conferința de presă comună cu omologul său american, Donald Trump. El a arătat că întărirea Parteneriatului strategic va duce la un schimb comercial mai ridicat. „Asta am discutat, asta ne dorim pentru că suntem responsabili nu doar pentru securitate, ci pentru bunăstarea cetățenilor noștri”, a conchis șeful statului.

Cu vizele pe masă

Nu îl ultimul rând, Klaus Iohannis a discutat joi, în cadrul întâlnirilor de la Congresul SUA, despre simplificarea procesului în ceea ce priveşte VisaWaiver şi a primit asigurări din partea senatorilor şi membrilor Camerei Reprezentanţilor că sprijină ridicarea vizelor pentru România. Subiectul vizelor a fost reluat în discursul lui Iohannis de la Casa Albă. „Am menționat acest aspect. L-am menționat și în timpul altor întâlniri, pentru că este important pentru noi, este important pentru românii care vor să vină în Statele Unite. Tot mai mulți oameni vin din România în Statele Unite, unii vin ca turiști, unii vin pentru afaceri, iar cei care vin pentru afaceri ar trebui încurajați. Problema vizelor ar putea fi important să o discutăm și probabil că vom avansa în această privință”, a spus Iohannis. Răspunsul lui Trump pe această chestiune nu s-a lăsat prea mult așteptat, precizând că subiectul va fi discutat „în mod cert”.

Cum descifrează analiștii vizita istorică

Unul dintre cei mai solicitați să ofere o opinie despre vizita lui Iohannis la Washington a fost analistul geopolitic american de la Stratfor, George Friedman. El a declarat la TVR că întâlnirea celor doi șefi de stat reprezintă o confirmare a importanței relațiilor dintre cele două țări și că aceasta este cu atât mai special cu cât Trump pune la îndoială o parte dintre alianțele actuale ale SUA. „Trebuie să se înțeleagă că era de așteptat ca președintele Statelor Unite să vrea o întâlnire cu președintele României, țară unde sunt trupe americane, consilieri, reprezentanți ai SUA, asta este important. Cred că ceea ce s-a întâmplat nu e nimic nou, a fost pur și simplu o confirmare a importanței relațiilor și o garantare reciprocă de continuare a bunelor relații și asta era important. Era important pentru publicul american să îl vadă pe președintele României, să știe cine este liderul țării unde sunt desfășurate trupe americane”, a spus Friedman.

În ceea ce privește Rusia, acesta crede că s-a transmis un mesaj foarte puternic. Statele Unite au dezvoltat o strategie în relația cu rușii. Nu ne așteptăm la un război cu Rusia, nu ne dorim un război. Nu atacăm Rusia, dar vrem să ne asigurăm că Europa este protejată și pentru noi flancul estic este crucial. Două țări sunt cruciale pentru acest flanc, una este Polonia și cealaltă este, bineînțeles, România. Iar România are o dublă semnificație. În primul rând, este în prima linie împotriva Rusiei, dar, totodată, are și o relație geografică cu Turcia și acea regiune este imprevizibilă. Deci sunteți o țară riverană Mării Negre, între munții Carpați, sunteți o țară balcanică, sunteți importanți strategic în multe feluri”, a explicat Friedman.

De altfel, Trump a pus un accent deosebit și pe continuarea luptei anticorupției în România, fapt reiterat și de către analistul american citat. „România are acum o valoare imensă pentru Statele Unite și asta are un potențial imens pentru voi. Vă îndemn să vă folosiți, să exploatați acest lucru”, a conchis Friedman.

Moldova, călcâiul lui Ahile pentru România

Analistul american a avut și o serie de considerații strategico-militare față de vulnerabilitățile României în relația cu Rusia și a indicat Republica Moldova, stat cu care România împărtășește o relație istorică, drept un punct de presiune care va fi apăsat de la Moscova. „În mod cert, (România, n.red.) este o ţară foarte proamericană. Cred că e pentru că e interesul său naţional. România e expusă pe frontul estic, Moldova se confruntă cu presiuni din partea ruşilor. Celelalte ţări pot oferi o susţinere economică, dar numai Statele Unite oferă informaţiile şi resursele militare pe care România trebuie să le aibă pentru a rămâne liberă”, a declarat același Friedman pentru Digi24.

România, adusă în „prime time”-ul american

Presa de peste Ocean a relatat din plin întrevederea Trump-Iohannis. Site-ul revistei americane TIME a oferit imagini live de la conferința de presă a celor doi șefi de stat. Același lucru l-a făcut și televiziunea americană Fox News. Ziarul New York Times a titrat „Trump angajează SUA să apere statele NATO”, într-un articol semnat de Peter Baker, în care se vorbește despre declarația în premieră a lui Trump legată de activare a articolului 5 al NATO de apărare în caz de atac a oricărui membru al Alianței, chiar dacă în urmă cu două săptămâni, la sediul NATO de la Bruxelles, refuzase să facă acest lucru. Subiectul este reluat și de către site-ul politico.com, amintind de dorința lui Trump ca toți aliații din cadrul NATO să aloce 2% din bugetul național pentru apărare, dar și de către LA Times, USA Today sau AFP.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *