Republica Belarus impune embargo pentru vinurile si divinurile moldovenesti. Declaratia a fost facuta marti de catre prim-ministrul Vlad Filat, in sedinta Guvernului. Potrivit premierului, viceministrul belarus al Sanatatii, care este si medicul sanitar al tarii, a emis o dispozitie prin care anunta sistarea eliberarii certificatelor pentru importul vinurilor, materialului vinicol si divinurilor produse de Republica Moldova si Georgia, si ca decizia este una temporara, pina la o dispozitie speciala ulterioara. Decizia respectiva a fost transmisa prin fax, nu printr-o scrisoare oficiala. Vlad Filat a cerut ministrului Agriculturii si Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, si ministrului Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Iurie Leanca, sa verifice care sint motivele ce au stat la baza acestei decizii. „Verificati daca s-a mers pe formula blocajelor artificiale, pe viziuni politice, atunci sa cunoastem, si eventual, sa luam si noi decizii. Relatiile dintre noi si Belarus trebuie sa fie bune, dar din ambele parti. Noi trebuie sa aveam grija de producatorii nostri, nu de cei din Belarus”, a constatat premierul. Belarus este a doua ca marime piata de desfacere pentru vinurile si divinurile moldovenesti. Federatia Rusa a fost principala piata de desfacere a bauturilor alcoolice moldovenesti in 2010, insa ponderea acesteia in total a fost la jumatate din valoarea pe care o detinea in 2005, an ce precedat criza provocata de embargoul introdus de Moscova. Exporturile de bauturi alcoolice au crescut in expresie valorica in anul 2010 cu 11,8% fata de anul precedent, pina la 175,84 milioane de dolari, dintre care 138,47 mln USD exportul de vinuri. Principalele cinci piete de desfacere au fost Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan si Polonia. 85 la suta din exporturile de bauturi alcoolice moldovenesti au mers spre aceste piete. Statisticile mai arata ca, in 2010, au crescut livrarile de vinuri moldovenesti pe piata chineza de 5,7 ori si de 5,3 ori exporturile spre Azerbaidjan.

Conditii mai bune oferite de UE

Membrii Parlamentului European au votat, in sesiunea 23-24 martie, in favoarea sporirii contingentului de vinuri duty-free din Republica Moldova. Din moment ce tara s-a confruntat cu dificultati pe pietele traditionale de export, in special Rusia, Comisia Europeana a propus cresterea contingentelor duty-free de la 100 000 de hectolitri (hl) la 150 000 hl anul acesta, de la 120 000 hl la 180 000 hl in 2012 si pana la 240 000 hl, incepand cu 2013. In toamna anului trecut, Dacian Ciolos, Comisar European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, in cadrul intrevederii cu premierul Republicii Moldova, Vladimir Filat, promitea o dublare a cotei acordate vinurilor moldovenesti pe piata Uniunii Europene. In cadrul dialogului dintre ci doi, premierul Filat a solicitat sprijinul Comisarului in majorarea cotei de export a vinurilor moldovenesti pe piata comunitara, mentionand ca ramura vitivinicola este una de prima importanta in economia nationala si ca un atare pas ar contribui la revigorarea acestei ramuri. Dacian Ciolos a precizat atunci ca toate demersurile necesare in acest sens au fost facute, urmand ca in scurt timp sa demareze procedurile specifice unor astfel de situatii. Comisarul european Stefan Fule, de asemenea, a mentionat ca UE este gata sa acorde suport suplimentar Republicii Moldova prin majorarea cotei de export pentru produsele vinicole moldovenesti. La inceputul lunii iulie 2010, Moscova a blocat cateva transporturi importante de vinuri la vama, anuntand ca acestea contin produse chimice extrem de nocive. Insa acest gest a fost pus pe seama iritarii Moscovei in legatura cu semnarea de catre presedintele Mihai Ghimpu a decretului privind declararea datei de 28 iunie 1940 drept zi a ocupatiei sovietice. Cu jumatate de gura, autoritatile ruse si moldovenesti au recunosc, totusi, ca problema vinurilor reflecta si o atitudine politica a Moscovei fata de guvernarea proeuropeana de la Chisinau. “Sigur ca exista implicatii politice, asta este realitatea” a declarat Valeriu Lazar, ministrul economiei. Valeriu Lazar spune ca diversificarea pietelor de export este o solutie pentru vinurile moldovenesti, dar una care nu poate avea efecte imediate, in timp ce amenintarea ruseasca ar fi o lovitura contondenta, cu efecte imediate. “Pe termen scurt, noi nu putem face abstractie de piata Federatiei Ruse. Fara indoiala, preocuparea noastra este sa diversificam pietele de desfacere. Si lucrul acesta o sa se intample, dar reorientarea fluxurilor comerciale da efecte in 5 in 10, in 15 ani de zile; niciodata nu da efecte pe termen scurt” a declarat Valeriu Lazar. Pietei europene ii revin in acest moment 14% din cantitatea de vinuri exportate de Republica Moldova, printre principalii consumatori fiind si Romania, iar, pentru anul viitor, Uniunea Europeana a promis dublarea cotei de import pentru vinurile moldovenesti. Conform datelor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului, Republica Moldova se numara printre primii zece cei mai mari exportatori de vinuri din lume, bauturile alcoolice constituind, in 2009, 13% din totalul exporturilor. Cu aproape 150.000 de hectare de vii, Republica Moldova produce anual 16 milioane decalitri de vin. In 2010, producatorii au stocat aproximativ 30 milioane decalitri de vin, echivalentul a doua productii anuale. Daca inainte de primul embargo rusesc, impus in 2006, Republica Moldova livra Rusiei 80% dintre vinurile sale, in 2009, cota pe aceasta piata a scazut la putin peste 30%. Chiar daca dependenta de piata ruseasca s-a redus in ultimii ani, totusi, impactul embargoului rusesc este unul semnificativ pentru economia moldoveneasca.