Valea Timocului, teatru al razboiului identitar dintre Bucuresti si Belgrad

de | mart. 19, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Consilierii pro-români din Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) din Serbia de nord-est s-au autosuspendat din acest forum înfiinţat pentru apărarea drepturilor etnice a populaţiei din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS

Razboiul identitar din Valea Timocului ameninta relatiile bilaterale romano-sarbe

Consilierii pro-români din Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) din Serbia de nord-est s-au autosuspendat din acest forum înfiinţat pentru apărarea drepturilor etnice a populaţiei din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Liderul acestora, Drăgan Demici, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, pentru agentia de presa “Agerpres”, că decizia respectivă este rezultatul nemulţumirilor minoritarilor români faţă de hotărârea CNMV de a standardiza aşa-numita limbă vlahă.
„Noi nu putem să fim de acord cu inepţiile unor cercuri ostile românismului. Limba vlahă a fost inventată pentru a diviza puternica comunitate a românilor, formată din peste 300.000 de români, şi pentru a falsifica istoria românilor din dreapta Dunării”, a mai afirmat Demici. Potrivit declaraţiilor sale, în Serbia de nord-est românii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de vlahi, iar limba vorbită de ei, lingvistic vorbind, este un grai românesc, aşa cum în România se întâlnesc în diferite regiuni cele oltenesc, bănăţean, moldovenesc, ardelenesc, etc. „Nimeni nu este împotrivă să se numească român sau vlah. Dar nu putem accepta interesul autorităţilor pentru recrearea unui alfabet chirilic, pentru promovarea tezei că vlahii nu sunt români, ci sârbi vlahizaţi”, a fost de părere Demici.

Tratat ignorat

Semnarea la sfârşitul lunii februarie, la Bruxelles, a Protocolului din România şi Serbia, prin care ultima s-a angajat să garanteze drepturi minoritarilor români, nu a influenţat cu nimic poziţia cercurilor anti-româneşti, acestea continuând să creeze animozităţi în relaţiile dintre români şi vlahi, ele fiind adâncite de liderii celor două grupuri. „Acesta este motivul pentru care noi suntem revoltaţi şi am hotărât să protestăm prin absenţa de la şedinţele CMNV. Iniţial, în urma alegerilor din 2009, am fost şapte membri, acum mai suntem doar patru. Restul au fost determinaţi, prin şantaj sau presiune, să-şi schimbe opţiunea şi să treacă în tabăra celor care resping originea română a populaţiei din Timoc, Morava şi sudul-Dunării”, a explicat Demici.

Provocare prezidentiala

Boris Tadic, preşedintele Serbiei, continuă să susţină că românii din Valea Timocului nu au motive să fie nemulţumiţi. „Membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertatăţile unei minorităţi naţionale în Serbia!”, se arată în acordul semnat recent de presedintele sarb Tadici cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe.
Gestul României de a nu se opune aderării Serbiei la Uniunea Europeană, după ce Belgradul a semnat un protocol în care a promis că va respecta drepturile minorităţii româneşti, nu a fost apreciat de preşesintele sârb Boris Tadic. La scurt timp după ce s-a întors „victorios” de la Bruxelles, Tadic a revenit la vechile sale declaraţii provocatoare la adresa românilor din Valea Timocului.
În cursul săptămânii trecute, Tadic a convocat la discuţii membrii conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV), entitate de stat controlată de partidele aflate la guvernare. În ciuda faptului că minorităţii româneşti de pe Valea Timocului i s-a refuzat sistematic accesul la învăţământ şi la religie în limba maternă, preşedintele Serbiei a semnat cu liderii Consiliului un acord comun, în care se specifică faptul că „că membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale în Serbia, garantate de Constituţie”. Asta după ce Serbia a obţinut acordul de asociere cu UE, în urma semnării tratatului bilateral cu România, privind promisiunea fermă de a respecta drepturile comunităţii româneşti.

Recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic

La şedinţă au participat, printre alţii, preşedintele CNMV Radiša Dragojević şi vicepreşedinţii Miletic Mihajlovic şi Dragi Damjanovic, toţi membri ai Partidului Socialist, din coaliţia de guvernare. Semnarea acordului nu a fost singurul moment penibil al întâlnirii dintre Boris Tadic şi conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe, relateaza mass-media de la Bucuresti. Reprezentanţi ai unei minorităţi pe care nu o reprezintă (cei mai mulţi dintre ei nu sunt de etnie română sau vlahă după teoria sârbească a originii populaţiei din Valea Timocului), liderii Consiliului nu au scăpat prilejul de a-şi complimenta conducătorul.
Potrivit postului de radio sarb B92, aceştia „şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la UE şi de recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic care a avut o poziţie fermă faţă de respectarea libertăţilor şi a drepturilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu Constituţia Serbiei şi a instrumentelor internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale”. Mass-media sarba mai notează că Boris Tadic şi conducerea Consiliului au concluzionat că „este necesar să se promoveze şi să se încurajeze în continuare dezvoltarea economică a Serbiei de Răsărit”.

Limba vlaha, arma strategica

Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al „limbii moldoveneşti”, autorităţile sârbe au inventat „limba vlahă”, adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. În fapt, este vorba de alfabetul sârbesc, căruia i-au mai fost adăugate cinci caractere. În total, sunt 35 de semne grafice, corespunzătoare, chipurile, aşa-zisei limbi a vlahilor. În opinia autorului, literele în plus ar permite redarea tuturor sunetelor „limbii vlahe”.
„Părinţii” alfabetului sunt Sinisa Celojevic, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) şi Asociaţia culturala Gergina, acuzata ca fiind o fateta a serviciilor de securitate sarbe. Potrivit cotidianului sârbesc „Politika”, autorii au testat alfabetul doar pe Internet (forumuri de discuţii).

Asimilarea etnicilor români, în linie dreaptă

Sinisa Celojevic, a recunoscut, fără să vrea, că adoptarea alfabetului vlah s-a făcut pentru a şterge, de fapt, originile reale ale populaţiei româneşti din Timoc. „Este important să punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există niciun fel de piedici, putem începe să tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel, vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română” , a declarat, tranşant, pentru „Politika”, Sinisa Celojevic.
Decizia de adoptare a alfabetului vlah a fost luată în ciuda faptului că, pe 27 ianuarie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat un amendament privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia. Mass-media de la Bucuresti mentioneaza ca forurile ştiinţifice/academice de la Belgrad au refuzat să se implice în această falsă construcţie.

Consiliu nereprezentativ

Organizaţiile româneşti din Timoc au tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, asupra demersurilor autorităţilor de la Belgrad de a standardiza „limba vlahă”, considerate drept o tentativă de asimilare. „Acest Consiliu, care nu-i mai reprezintă pe românii din Timoc , a luat hotărârea absurdă de a folosi în scris alfabetului chirilic. Condamnăm la modul cel mai ferm această hotărâre luată special pentru asimilarea totală a populaţiei româneşti din Timoc”, a declarat Predrag Balasevic, liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, citat de cotidianul roman “Adevarul”.
Autorităţile sârbe încearcă de mai multă vreme să controleze comunitatea românească din Valea Timocului. În 2010, autorităţile sârbe au anchetat peste 300 de români timoceni. Belgradul a pus permanent piedici Biserii Ortodoxe Române în Timoc şi a refuzat introducerea de ore de limba română în şcolile din localităţile în care etnicii români sunt majoritari. Procuratura şi securitatea sârbă au dus o campanie sistematică de intimidare a populaţiei, făcând presiuni, în timpul recensământului, ca vlahii să nu-şi declare identitatea românească.

Standardizare cu forţa

„Standardizarea” limbii vlahe a a fost obiectivul declarat al celor care, în 2009, au câştigat prin fraudă alegerile pentru conducerea CNMV. Consiliul este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, chipurile, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi.
De fapt, autorităţile sârbe se folosesc de Consiliu pentru a asimila forţat comunitatea românească din Valea Timocului, susţin reprezentanţii organizaţiilor româneşti din Serbia. Dovada că această instituţie este controlată de stat stă faptul că toţi liderii Consiliului sunt, în acelaşi timp, şi membri ai partidelor sârbeşti aflate la guvernare, arata sursele locale, citate de mass-media de la Bucuresti.
În plus, cei mai mulţi dintre aceştia nici măcar nu sunt etnici vlahi/români. Pentru a justifica această „ciudăţenie”, vicepreşedintele CNMV, socialistul Miletic-Tica Mihailovic, invocă, în mod cu totul şi cu totul forţat, un drept fundamental garantat de Constituţia Sârbă: acela de a-ţi declara apartenenţa naţională la orice etnie doreşti, arata mass-media romana. „Toţi cetăţenii, fără diferenţă, aparţinând sau nu unei etnii în mod oficial, au dreptul de a-şi exprima apartenenţa naţională aşa cum doresc. Este dreptul absolut al cetăţeanului, garantat de Constituţie şi nu este dator să prezinte dovezi sau explicaţii, nici să răspundă la orice întrebări. Înseamnă că cineva poate spune <<sunt englez>>, cu toate că este cunoscut că nu este englez. Deci, oricine are un motiv, fie după origine, fie după sentiment sau poate are o prietenă sau o nevastă vlahă sau îi place să joace hora vlahilor, deci, dacă are acest sentiment, poate să se declare vlah”, a declarat Mihailovic.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *