Vadim Bacinshi: „Situația românilor din sudul Basarabiei este strigătoare la cer”

, , , , , , ,
 
Omul de cultura Vadim Bacinschi, unul dintre cei mai importanti  reprezentanti ai minoritatii romane din regiunea Odessa

Omul de cultura Vadim Bacinschi, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai minoritatii romane din regiunea Odessa

Agentia de presa Karadeniz-Press a realizat recent un interviu cu ziaristul și scriitorul din regiunea Odessa, Vadim Bacinschi. După ce sudul Basarabiei a rămas timp de câțiva ani fără nicio publicație în limba română, Vadim Bacinschi a decis să înființeze ziarul „Sud-Vest” pe care îl editează în România și îl duce în casele românilor din satele românești din raioanele Ismail, Chilia, Reni, Sarata și Tatarbunar.

K.P.:-Domnule Bacinschi, ce reprezintă publicația „Sud-Vest” pe care o editați pentru românii din regiunea Odesa?
V.B.:-Ziarul „Sud-Vest” este o publicație lunară culturală, social-politică și economică pentru cititorii din sudul Basarabiei. Este o continuare a periodicului „Sud-Vest”, supliment al ziarului național „Concordia” editat la Cernăuți, care nu mai apare din 2009. Noul ziar este editat la Alba Iulia cu ajutorul doamnei Areta Moșu, vicepreședinte ASTRA și președinte al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași. După ce apare în România îl aducem și îl distribuim în casele românilor din satele noastre din Bugeac. „Sud-Vest” mai poate fi considerat un almanah de istorie și cultură. Și astăzi, ca și mai înainte, cred că omul are șansa să evolueze citind despre istorie și cultură. Numai așa omul poate ieși din mentalitatea sovietică și să înțeleagă lucrurile care se întâmplă în jur. În paginile acestui ziar publicăm materiale de actualitate, cum ar fi despre fi apariția unei cărți, organizarea unui eveniment cultural și altele, dar și materiale ce țin de aniversări istorice. Am început să public un ciclu de articole întitulat „O istorie actualizată a satelor românești din Sudul Basarabiei”, în care vorbesc despre toate localitățile în care locuiesc români/moldoveni de la A la Z. În aceste prezentări nu vorbesc doar despre istoria localității, dar subliniez și unele aspecte de actualitate. Nu este suficient să scrii la aniversarea mareșalului Alexandru Averescu că a fost doar un mare comandant de oști și om politic, pentru că nu poți trece cu vederea că în localitatea de baștină a personalității, la Babele, nu a fost permisă organizarea conferinței în cinstea lui Averescu. Încercăm să publicăm și versuri scrise de tineri și maturi, așa cum le scriu ei. Astfel îi atragem pe tinerii cititori.

K.P.:-Cum vă explicați diferența de atitudine și dinamism dintre comunitățile de români din Bucovina de Nord și cei din sudul Basarabiei?
V.B.:-În primul rând, cei din regiunea Cernăuți sunt mai mulți, dar cel mai important lucru este că ei se declară români. Toți știu că în regiunea Cernăuți locuiesc 150 mii de români, iar ucrainenii acceptă această realitate. În Bucovina există facultate în limba română, sunt doctori în științe, sunt etnici români care dețin funcții de aleși în consiliul regional, raional, sunt mulți primari români. Dacă ceva nu le convine sau dacă le sunt încălcate drepturile, ei au curaj să spună acest lucru prin intermediul numeroaselor societăți culturale și a presei în limba română.
Nu putem spune același lucru despre românii din regiunea Odesa, care sunt mult mai puțini. Îi poți număra pe degete pe oamenii care vor și pot face ceva pentru comunitate. Asta este problema.

K.P:-După ce a fost contramandat doi ani la rând, se pare că recensământul populației din Ucraina ar putea fi organizat la sfârșitul anului 2013. Cum estimați că vor arăta datele statistice despre situația românilor/moldovenilor în Bugeac?
V.B.:-Este important să vedem cum vor fi formulate întrebările la acest capitol. Mai este și alt aspect care nu trebuie neglijat: cum vor dicta autoritățile locale, așa vom fi trecuți la rubrica „etnie” sau „limbă”. Sunt cunoscute cazuri de la recensămintele anterioare, când cei care se declarau români erau trecuți în anchete cu creionul simplu. Ultimul recensământ sovietic din anul 1989, efectuat pe teritoriul Ucrainei, a arătat că la acea dată în regiunea Odesa locuiau 145 mii de moldoveni și peste 600 de români. Recensământul populației din anul 2001 a arătat că în sudul Basarabiei sunt 124 mii de moldoveni și 724 de români. Se observă o descreștere constantă a moldovenilor. Sper că români vom avea mai mulți de această dată.

K.P.:-Ce mai scrie presa din Odesa despre românii din acest ținut?
V.B.:-În ultima perioadă, problema zonei de la Dunăre este mediatizată foarte intens. Televiziunea academiei de drept din Odesa „Akademia TV”, condusă de deputatul Serghei Kivalov,  membru permanent al delegației parlamentare a Ucrainei la APCE, difuzează o emisiune săptămânală la care apar tot felul de invitați și care discută despre istorie și actualitate. Pe 10 aprilie, de ziua eliberării Odesei în al doilea război mondial „de ocupanții români”, în cadrul acelei emisiuni a fost difuzat un subiect despre România. În platou a fost invitat un analist pe nume Dergaciov, care era revoltat că Ucraina a demilitarizat complet sudul Basarabiei, neexistând nicio unitate militară care să se opună invaziei de peste Dunăre. Invitatul declara înflăcărat că tancurile românești ar putea ajunge în două ore de la Dunăre până la Nistru.
Eu am subliniat în articolele mele de câteva ori că Ucraina, de când există ca stat independent, nu a făcut nicio investiție în zona de la Dunăre, unde sunt amplasate localitățile Reni, Chilia, Ismail. Ucraina nu bagă bani în această regiune, unde oamenii sunt săraci pentru că nimic nu se mai produce. Sunt făcute doar declarații, dar pentru fapte reale nu au bani. În același timp,  presa scrie tot mai des că la Ismail este pe cale să  se formeze o flotilă militară. Postul național de televiziune „Inter” a difuzat un reportaj în care se spunea la modul serios că Ucraina va găsi resursele necesare pentru crearea acestei flotile pentru a dialoga mai bine cu România pe problemele ce țin de insulele dunărene disputate, problemele cu canalul Bystroe și altele.
La Bolgrad pe vremuri a fost o unitate aeropurtată denumită „desantnaia brigada”, renumită în tot bazinul Mării Negre. Acolo era o pistă de decolare, care a fost distrusă, iar acum de vreo doi ani este reconstruită la loc. Tot presa a scris că în acea unitate sunt renovate cazarmele pentru a aduce trupe de militari „având în vedere situația complicată din apropierea frontierei cu România”. Este o situație absolut aiuritoare. Autoritățile nu găsesc bani pentru îmbunătățirea vieții oamenilor care nu mai sunt siguri în ziua de mâine, dar vor să se impună din punct de vedere militar.

K.P.:-Cum precepeți interesul și atitudinea instituțiilor românești față de comunitatea românească din sudul Basarabiei?
V.B.:-România face ceea ce consideră de cuviință. Copiii români mai merg la studii în România, iar vara în tabere de odihnă. A mai fost pe aici teatrul de păpuși din RâmnicuVâlcea, la Odesa a fost teatrul „Nottara”, dar sălile de spectacol au fost goale. A mai fost organizat un concert al interpretului Ducu Bertzi în localitatea Erdec-Burnu din raionul Ismail. Este bine că se fac aceste manifestări, dar îmi este greu să le dau o apreciere.
Situația românilor din sudul Basarabiei este strigătoare la cer. Au mai rămas doar câteva școli cu predare în limba română. Peste zece școli românești au fost închise în 20 de ani, nu în secole. Îmi aduc bine aminte că la începutul anilor 90, când editam ziarul „Luceafărul” la Odesa,  (periodic în limba română, nu cel editat în prezent de Asociația Moldovenilor din Ucraina – n. red.) în școlile noastre era predată limba română. După ce agrarienii de la Chișinău au introdus în Constituția Republicii Moldova limba „moldovenească”, au început schimbările și la noi. Mai târziu, în anul 1997 a fost semnat Tratatul de bază dintre România și Ucraina, iar în anul 1998 Anatol Fetescu a înființat Asociația Moldovenilor din Ucraina. Pentru ce? Această asociație a fost creată special pentru a spune că aici locuiesc moldoveni, nu români, și pentru a încurca României să monitorizeze respectarea drepturilor minorității românești în regiune, conform articolului 13 din Tratat. De atunci se tot fac declarații antiromânești și așa am ajuns unde suntem.
Eu îmi dau seama că România nu vrea să își facă probleme cu această țară, dar ar trebui elaborat și acceptat un program special pentru românii care mai sunt aici. România trebuie să ia atitudine.

K.P.:-Ce face Republica Moldova pentru acești români?
V.B.:-Nu știu. Când erau comuniștii la putere organizau la Reni zilele culturii moldovenești, la care Vladimir Voronin îi decora pe apărătorii moldovenismului cu ordinul „Slava Muncii”.

K.P.:-Recent, Parlamentul României a adoptat o lege prin care vlahii, moldovenii, aromânii etc. au fost declarați ca parte a națiunii române. Ce părere aveți despre acest pas făcut la București?
V.B.:-La noi, la nivel local, lucrurile vor rămâne așa cum sunt. Cei care se consideră moldoveni așa și își vor zice, pentru că ei spun că „mama este moldoveancă și tata este moldovean”. Acesta este argumentul lor. Fetescu spune peste tot că românii vin să ne românizeze, că ne bagă cu forța limba română. Mentalitatea oamenilor de aici este greu de schimbat, deoarece ei tot timpul se leagă de ceea ce a fost. Situația poate fi schimbată doar sistematic, dar mai cu seamă prin intermediul școlilor. Profesorii trebuie să le explice de mici elevilor că ei sunt români. La radio, la posturile de televiziune sunt prezentate doar aspect negative despre România.
Ne putem plânge la infinit, dar dacă părinții și dascălii nu își vor spune cuvântul și vor trece cu vederea încălcarea drepturilor, nu putem fi optimiști.
K.P.:Vă mulțumim!

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *