Uniunea Vamala, „răul cel mai mic” pentru Kirghizstan

, , , , ,
 
Kirghizstan, ultima achizitie a Uniunii Vamale

Kirghizstan, ultima achizitie a Uniunii Vamale

Președintele kârgâz Almazbek Atambayev, a declarat că țara sa a fost nevoită să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, in pofida faptului ca aceasta miscare va costa stabilitatea economica a tarii, relateaza mass-media regionala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dar, pe de alta parte, refuzul de aderare va amplifica riscurile macroeconomice si de securitate, mai afirma presedintele fostei republici sovietice. “Dacă refuzăm să aderam la aceasta organizație, atunci vom avea o versiune mai grava a acelorasi riscuri. Fără supărare pentru țările membre ale acestei organizații, dar suntem nevoiti sa alegem dintre doua rele pe cel mai mic, nu avem altă soluție” a mai declarat liderul kârgâz.
Așa cum a explicat Atambayev, Kârgâzstan ar trebui să adere la Uniunea Vamală acum, pentru a avea șanse și drepturi egale cu ale celorlalti  membri fondatori ai asociației. “Suntem obligați să aderam la Uniunea Vamală cat timp o putem face cu capul sus, (…), intram si vom începe sa primim preferințe, împrumuturi și subvenții“ a mai declarat liderul Kârgâzstanului, pe fondul temerilor expertilor ca exportatorii din statul central-asiatic ar putea pierde o parte din piata chineza.

Foaie de parcurs

Liderii Republicii Kârgâzstan si-au anunțat decizia sa de aderare la Uniunea Vamală în primăvara anului 2011, iar in mai 2014 tara a aprobat un program de integrare economică cu Belarus, Kazahstan și Rusia. Potrivit “foii de parcurs” al acestei integrari, Kârgâzstanul ar trebui să devină membru cu drepturi depline al Uniunii vamale și să intre în Spațiul Economic Comun la 1 ianuarie 2015, dar pentru asta trebuie sa aprobe o serie de legi și acte normative, aspru constestate de o parte a opozitiei politice si a societatii civile din tara.
Anterior, mass-media locala a relatat că razboiul sancțiunilor dintre Rusia și statele occidentale a contribuit la consolidarea relațiilor comerciale dintre Moscova și Bishkek, Kârgâzstan dorind sa profite de embargoul alimentar impus asupra produselor din SUA, UE, Canada, Australia și Norvegia, pentru a înlocui o parte din aceste importuri cu propriile produse.

SUA, exclusa din regiune

Presa locala, citand surse oficiale, a mai precizat de că Federatia Rusa a platit mult pentru a se asigura de bunavointa elitei tarii central-asiatice. Astfel, pe langa cele aproximativ 500 milioane dolari promise de Moscova, Rusia a alocat din 2009 credite, cu dobanda preferentiala, în valoare de aproximativ patru miliarde de dolari și un grant de 150 de milioane de dolari. Totodata, in 2012 Moscova a anulat Biskekului o parte din datoria națională.
Raspunzand solicitarilor repetate din partea autoritatilor de la Bishkek, Fedratia Rusa a promis să furnizeze Kârgâzstanului arme și echipamente militare, preluand controlul asupra rețelei de alimentare cu gaz a ţarii. Ca urmare a acestei ofensive politico-economice ruse in Asia Centrala, autoritatile de la Biskek au refuzat prelungirea contractului de inchiriere a unei importante baze aeriene a SUA la Manas, punând astfel capăt prezenței militare americane în regiune.

Amenintari cu anexarea

Reamintim ca in urma cu cateva luni, ministerul kîrgîz de Externe a transmis o notă oficială de protest Rusiei după ce vicepreședintele Dumei ruse, Vladimir Jirinovski, a afirmat recent că ţările din Asia Centrală ar trebui incluse într-un nou district federal rus. Autorităţile de la Bişkek s-au declarat indignate de afirmaţiile vicepreşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Vladimir Jirinovski, şi au cerut Moscovei explicaţii oficiale. Politicianul rus a fost acuzat de falsificarea datelor istorice şi de aducerea unei ofense la adresa sentimentelor naţionale ale poporului kîrgîz.
Deputatul Vladimir Jirinovski a declarat în cadrul unui miting din luna februarie 2014, că este oportun să se creeze Districtul Federal Asia Centrală în componenţa Federaţiei Ruse, din care să facă parte Kîrgîzstan, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan.
La declaraţiile vicepreşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Vladimir Jirinovski, au reacţionat şi autorităţile de la Astana, capitala kazahă. În Camera Inferioară a Parlamentului Kazahstanului, Mijilis, s-a propus ca politicianului rus să i se interzică accesul pe teritoriul Republicii Kazahstan.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *