NATO consolidează Schengenul militar din UE

Comisia Europeană a lansat miercuri un plan de acţiune menit să faciliteze transportul de trupe şi echipamente militare în interiorul Uniunii Europene, de exemplu prin modernizarea şoselelor şi a podurilor astfel încât acestea să suporte vehicule grele, relatează DPA, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În ultimii ani, ţările europene au revizuit situaţia structurilor militare de pe continent, în contextul tensionării relaţiilor cu Rusia și a creșterii semnificativă a numărului de soldați ai Alianțe desfășurați în statele membre din Estul Ucrainei. Mobilitatea militară a devenit o prioritate pentru NATO şi pentru 25 de state membre ale UE care au convenit asupra unei noi forme de cooperare în domeniul apărării.

UE, mai eficientă

Prin îmbunătăţirea mobilităţii militare, UE poate fi ‘mai eficientă în prevenirea crizelor şi în desfăşurarea misiunilor noastre şi mai rapidă în a reacţiona la apariţia unor provocări’, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini.

Propunerile Comisiei Europene includ o analizare a situaţiei reţelelor rutiere şi feroviare din Europa pentru a identifica rute de transport militar adecvate şi o evaluare a actualelor controale frontaliere în vederea accelerării formalităţilor pentru personalul şi echipamentele militare, inclusiv pentru bunuri periculoase.

Fonduri europene pentru infrastructură

Multe dintre podurile rutiere din UE nu au fost proiectate pentru a putea suporta greutatea sau înălţimea vehiculelor militare supradimensionate, în timp ce infrastructura feroviară nu dispune de suficientă capacitate de încărcare pentru uz militar, a explicat miercuri executivul UE.

Conform propunerilor Comisiei Europene, care urmează să fie supuse aprobării Consiliului, în urma analizei în 2019 urmează să fie anunţată lista obiectivelor de infrastructură a căror modernizare este cea mai urgentă şi fondurile aferente necesare.

Axa NATO-UE

Noile propuneri ale CE au fost prezentate la aproape o lună după ce NATO a aprobat crearea unui nou centru de comandă care să sprijine mişcările rapide de trupe ale ţărilor aliate în interiorul Europei.

Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a descris structura NATO drept un sistem militar ‘Schengen’ pentru Europa, cu referire la spaţiul european de liberă circulaţie. „Vrem să introducem ceva asemănător cu un Schengen militar în Europa, care ar permite mişcarea rapidă şi directă (a trupelor – n.r.), fără mare birocraţie şi cu o viteză mai mare”, a spus von der Leyen. Germania s-a oferit să găzduiască centrul de comandă pentru acest sistem, a adăugat ea, precizând că ţara sa „nu doar că, geografic, este în inima Europei, dar are şi o mare experienţă logistică şi de sprijin”.

Îngrijorare rusă

Noua prioritate a NATO este crearea unei „zone militare Schengen” în Europa, mutare menită să accelereze desfăşurarea trupelor în apropierea graniţelor Rusiei, a declarat anterior adjunctul ministrului rus al Apărării, generalul Alexander Fomin, citat de agenţia Tass, preluată de KARADENIZ PRESS. „Noua prioritate a conducerii militare şi politice a NATO este îmbunătăţirea infrastructurii logistice şi de transport din interiorul Europei şi crearea aşa-numitei zone militare Schengen. Obiectivul NATO este de a accelera la maximum desfăşurarea trupelor către graniţele Rusiei. A fost pusă la punct logistica necesară pentru relocarea operaţională a unor trupe suplimentare, depăşind contingentul SUA staţionat în Europa de zece ori”, a spus Fomin într-un interviu pentru publicaţia Krasnaya Zvezda, citată de mass-media internațională. Potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, NATO depozitează în diferite părţi ale Europei armament, muniţie şi provizii alimentare, pentru o desfăşurare rapidă a unor forţe suplimentare.

Generalul Alexander Fomin susţine că opt centre de coordonare pentru desfăşurarea contingentelor militare NATO au fost înfiinţate în Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia.

Capacitate extinsă

NATO îşi extinde capacitatea de reacţie la noile ameninţări de securitate, în special tensiunile cu Rusia şi tulburările din Siria şi Irak, unde Alianţa este implicată în campanii de îndepărtarea a jihadiştilor grupării extremiste Statul Islamic. NATO şi-a diminuat semnificativ structurile de comandă şi de forţe armate în ultimele decenii în urma reducerii tensiunilor după încheierea Războiului Rece.

Surse militare NATO, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au mai precizat că în perioada următoare miniștrii Apărării din statele NATO urmează să discute despre cheltuielile militare ale ţărilor membre și să aprobe o nouă misiune în Irak, ceea ce face crucială o mai bună colaborare pentru transportul rapid al trupelor și tehnicii între statele membre.

În ultimele luni, Alianţa Nord-Atlantică şi-a suplimentat efectivele militare în Polonia şi în ţările baltice, cu scopul declarat de a preveni un conflict. Aproximativ 4.500 de trupe NATO sunt staţionate în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.

Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova denunță periodic instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.

PESCO, susținut de majoritatea statelor NATO din Europa

În urmă cu câteva luni, liderul ţărilor Uniunii Europene, cu excepţia Danemarcei, Maltei şi Marii Britanii, au fost de accord cu planul de Cooperare Structurală Permanentă (PESCO), un proiect al cărui scop este de a intensifica activităţile de cooperare militară. Acesta are obiectivul integrării comandamentelor, entităţilor din industria militară şi structurilor operaţionale a 25 de state membre ale Uniunii Europene.

Liderii europeni au subliniat că rolul acestui proiect este acela de a completa şi nu de a concura cu NATO. La rândul său,  Katie Wheelbarger, un înalt oficial de la Pentagon care se ocupă de relaţia SUA cu NATO, a declarat că Washingtonul sprijină proiectul Pesco „atâta timp cât este complementar şi nu distrage atenţia de la activităţile şi cerinţele NATO”. „Mobilitatea militară dacă este implementată corect ar funcţiona atât pentru Europa, cât şi pentru NATO”, a declarat oficialul american, adăugând: „Dar dacă nu există transparenţă deplină, dacă nu ne asigurăm că cerinţele, fie că este vorba de infrastructură sau schimbări de legislaţie în şi între ţări, nu se bazează pe cerinţele NATO, atunci vorbim de scopuri opuse”. (M.A.B./M.I.)