Uniunea Europeană plănuiește modificarea politicii de folosire a fondurilor de coeziune pentru ca statele membre să poată folosi resursele respective în domeniile securității și apărării. Astfel, zeci de miliarde de euro au potențialul de a fi redirecționate către această sferă.

Schimbarea politicii s-ar putea aplica asupra unei treimi din bugetul Uniunii Europene, anume unei sume de aproximativ 392 miliarde euro pentru perioada 2021-2027. Decizia vine în urma evoluțiilor războiului Rusiei în Ucraina, dar și a revenirii lui Donald Trump la președinția Statelor Unite. În acest context deja tensionat, este de așteptat ca presiunea asupra statelor europene de a își întări capacitățile de apărare să crească și mai mult în viitorul apropiat.

Inițial, fondurile de coeziune au fost destinate investițiilor care să reducă inegalitatea economică dintre statele membre ale Uniunii Europene, iar regulamentul sub care funcționau nu permitea efectuarea de achiziții militare sau de finanțare directă a forțelor armate. În aceste condiții, numai o parte foarte mică a acestor fonduri, în medie de 5%, a fost accesată.

Acum însă, statele membre ar putea fi anunțate de flexibilizarea opțiunilor de alocare a resurselor. Deși interdicția de a achiziționa în mod direct arme nu va fi ridicată, fondurile vor putea fi orientate către dezvoltarea industriilor naționale de apărare și către proiectele de mobilitate militară.

Astfel, măsura ar putea ușura presiunea bugetară asupra statelor, în special a celor de la granița estică a Uniunii Europene, cauzată de nevoia de investiții masive în apărare, în contextul războiului din Ucraina. Fondurile suplimentare ar fi mai mult decât binevenite pentru industriile de apărare din majoritatea țărilor membre: acestea au suferit, în general, în urma subfinanțării și lipsei de dezvoltare după încheierea Războiului Rece, iar la aproape trei ani de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina, continuă să aibă dificultăți în a fi revitalizate.

În plus, mai multe state și-au luat, recent, angajamente comune de îmbunătățire a infrastructurii feroviare și rutiere, dar și de creștere a interconectivității transfrontaliere, pentru a facilita desfășurarea de trupe și echipamente în diverse părți ale continentului. Doar în luna octombrie, România și Bulgaria au semnat o scrisoare de intenție pentru stabilirea unui coridor de mobilitate militară între cele două și Turcia. De asemenea, ambele fac acum parte din inițiativa de creare a Coridorului VIII Pan-european de Mobilitate Militară, împreună cu Albania, Italia și Macedonia de Nord, acestea fiind doar două exemple dintr-o multitudine de proiecte vizând creșterea capacității de răspuns în caz de conflict pe continent.

Așadar, redirecționarea fondurilor de coeziune ar putea avea un efect pozitiv asupra acestor încercări, contribuind la sporirea capacităților de apărare ale statelor europene, la creșterea interoperabilității acestora, dar și la dezvoltarea industriilor de armament.

Totuși, conform Financial Times, există îngrijorări din partea anumitor state cu privire la distragerea atenției de la alte probleme urgente, precum tranziția către o economie verde. În acest sens, liderii europeni vor continua negocierile pentru a atinge un echilibru între subiecte.